2,653 matches
-
s-a înființat învățământul complementar de 5 clase, dar numărul copiilor care reușeau să învețe și cea de-a cincea clasă era extrem de mic din cauza situației economice grele a țăranilor care își luau copiii cu ei la lucru pe moșiile boierești. înființarea școlilor din satele Vatra și Alba n-a rezolvat decât în mică parte problema școlarizării tuturor copiilor de vârstă școlară din comună. Aceasta se datora și faptului că școlile respective n-aveau localuri proprii, învățământul desfășurându-se în case
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
informare și documentare, de educație, și de divertisment. Bibliotecarii au sarcina de a instrui și educa, de a forma unele convingeri și de a dăltui caractere. Bibliotecile s-au născut odată cu cartea. La Hudești vor fi existat biblioteci pe lângă conacele boierești ale Movileștilor, ale lui Miron Costin, cronicarul care a avut proprietăți prin aceste locuri, ale lui Boldur-Lățescu, ale lui Ion Frank și ale lui Iorgu Manole, boieri care-și trimiteau odraslele la studii la Viena, la Paris, la Berlin. Vor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu acțiunea întreprinsă la 23 februarie când sătenii au cerut din nou să li se dea în arendă pământ și să se înființeze banca populară și obștea agricolă. în ziua de 28 februarie, țăranii adunați au intenționat să distrugă velnița boierească a lui Ion Franc, dar nu au distrus-o datorită intervenției autorităților comunale. La 1 martie un număr de peste 400 de răsculați au înconjurat curtea primăriei, cerând în mod hotărât ca proprietarul și arendașii moșiilor din Hudești să fie izgoniți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comunei Hudeștii-Mari s-au adunat din nou un număr mare de țărani, întrucât venise răspunsul negativ de la Ministerul de Interne în legătură cu cererea lor de a li se da pământ pentru lucrările de primăvară. țăranii amenințau că vor da foc conacelor boierești, așa cum s-a întâmplat în alte comune și vor împărți pământul cu forța. Acest fapt a determinat pe prefectul județului să trimită la 16 martie în comună un pluton de 20 jandarmi rurali sub comanda sublocotenentului Cucu Grigore, iar la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de tunuri care a fost instalată pe Dealul Bașeului și pe Dealul Bisericii de la Lupeni pentru a distruge satul Alba, de unde era și Ion Gălbău, unul dintre capii răscoalei, în cazul în care răsculații ar fi încercat să incendieze conacul boieresc. Manifestările și frământările țărănești din comună în această perioadă s-au desfășurat fără victime și vărsări de sânge, însă mulți hudeșteni au fost arestați și duși la Tribunalul Dorohoi pentru cercetări în vederea depistării instigatorilor răscoalei. Odată cu schimbarea partidului conservator de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de aerul curat și de spendida priveliște ce se deschide în față, pe Valea Prutului. A fost construit de către familia Mihalache Costache Boldur-Lățescu încă din sec.al-XVIII-lea între anii 1745-1746, cu etaj din piatră și cărămidă în stilul vechilor curți boierești. Clădirea se păstrează și în prezent și în mai mulți ani a fost folosită ca local de școală, mai întâi de Școala de arte și meserii, apoi de Gimnaziu unic și apoi de Școala generală de 10 ani cu profil
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la petrecerile și ceremoniile organizate de familia Lățeștilor, la care erau invitate oficialități și oameni de vază din Moldova. Se vorbește că în acest conac a fost și A.I.Cuza, viitor domnitor. Nu departe de acest conac, se afla livada boierească și via care se pot vedea pe harta amintită mai sus, care se întindeau până spre Vatra și spre partea de nordîest a satului Lupeni. Nu departe de conac cu mai mulți ani în urmă a existat și un beci
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
3. Parcul dendrologic și curtea Ion Franc Nu departe de centrul comunei Hudești, pe drumul asfaltat ce duce către satul Alba pe partea stângă se află parcul dendrologic și curtea boierului Ion Franc. Acest parc este situat în apropierea livezii boierești care a fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una pentru nu știm cât timp. Lângă parc este amenajat un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satului Sat cu oameni gospodari și așezați în istorie cu rădăcini adânci, oameni tot unul și unul, satul Hudești este reședința comunei Hudești, comună care în momentul de față are cea mai mare suprafață din județul Botoșani. Lucrând pe moșia boierească au cunoscut aspecte ale vieții variate, plăcute și neplăcute. Oamenii acestui sat s-au ocupat, în general cu plugul și cărăușia, dar și cu scosul pietrei care a fost folosită la trebuințele locale și pentru alte comune sau chiar orașe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a satului erau destul de dese, dar în timpul colectivului încetîncet au dispărut. Era fierăria lui Gheorghe a lui Niță, a lui Irimița, a lui Alecu Drescanu, a lui Taradaciuc etc. în documente sunt amintiți țiganii ca breslași aduși special pe moșia boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
boierească. Dintre familiile mai vechi amintite în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
patriotică. (Justin, fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române) 3. Biserica Sfinții Voievozi din satul Hudești (Lupeni) Această biserică a fost construită de către proprietarul moșiei Hudeștii-Mari, Mihalache Costache Boldur-Lățescu din piatră și cărămidă, pe dealul din mijlocul satului, în curtea conacului boieresc la anul 1752. După cum se arată în Note la Monografia bisericilor parohiale și filiale din județul Dorohoi, la pag.136, această biserică s-a construit în alăturare de vechea bisericuță, ce fusese de lemn. De altfel în Catagrafia Moldovei pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Foaie Oficială a Principatului Moldovei 1866-Ion Ionescu de la Brad spune în Agricultura românească din județul Dorohoi că locuitorii din Alba „au casele înconjurate cu livezi frumoase de pomi roditori 1897-se termină de construit biserica din satul Alba cu ajutor boieresc conform Testamentului lui Iordache Costache Boldur Lățescu și ia ființă școala din satul Alba cu clasele I și a II-a 1898-Alba, sat în comuna Hudeștii Mari, plasa Prutul de Sus, județul Dorohoiu, cu 273 familii și 1215 suflete. Așezările
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Schitul de la Alba-Hudești în nordul fostului județ Dorohoi, pe o culme ce domină satul Alba din comuna Hudești, la marginea pădurii se află schitul de la Alba. Este situat pe această vatră românească, cândva proprietatea uneia dintre cele mai mari familii boierești din care făcea parte și generalul Iordache Costache Boldur Lățescu, ctitor de biserică și de școală pentru copiii țăranilor.înaintașii și urmașii acestuia au lăsat în urma lor biserici la Hudești, Vatra, Alba, Bașeu și se mai zice, o mănăstire la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în perspectivă există șansa ca de la șoseaua națională până la școală drumul să fie asfaltat. Despre oamenii din Bașeu se spune că au fost aduși de boierul Mihalache Costache Boldur Lățescu din Galiția (azi Ucraina și Polonia) ca să lucreze la velnița boierească de care nu erau departe. Astfel au fost: Iohan-fierar, Mesler-rotar, Șuba-mecanic la velniță, Felic, Feciccroitori, Ceacovschi-mecanic la velniță într-o monografie a satului Bașeu, înv. Turic Vasile arată că „în sat , sfat de împăciuire nui, Mulți pentru împăcare recurg la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că ar putea fi vorba de satul Mlenăuți din apropierea satului Hudești. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn cu moldovenii au pustiit o parte din satele existente în ținutul Dorohoiului, printre care Hudești și Mlenăuți arzând curțile boierești ale lui Ion Movilă care avea în stăpânire și satele respective. Fapta leșilor a fost pedepsită de Ion Movilă logofăt care i-a ajuns pe leși la Tărăsăuți peste Prut și i-a decimat pe toți împreună cu slugile sale după cum
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
toată suma caselor, - 151 - se scad rufeturile: - 11 femei sărace - 34 argați, slugi, păstori și plugari ai dumisale spătarului Mihalachi Costachi - 11 slugi, argați și plugari ai dumisale vornicesei Anița - 5 preoți și diaconi și dascăli - 3 jidovi - 37 țigani boierești - 30 scutelnici ai dumisale spătarului Mihalachi - 20 ai dumisale vornicesei Anița - 206 rămân birnici. Birnici 1. Ion Comândatul 2. Andreiu Comândatul 3. Ștefan Roșca 4. Dumitrașco Puiu 5. Anton Jacotă 6. Andronachi Hrivor 7. Simion Prodan 8. Nichita Prodan 9
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acsintii, purcar 32. Georghi, argat 33. Toader, argat 34. Andreiu, rus, Botezat Preoți 1. Preotul Ilie 2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude 2. Gavril, croitor 3. Ursul Gândac 4. Ipate, zlătar 5. Costandin,potcovar 6. Vasile Jambric 7. Toader, grădinar 8. Ion, chitar 9. Ion Minciună 10. Grigorii Modoran 11. Andreiu fiul lui 12. Radu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și grădinarilor. Șef-bucătar boieresc. Suret copie a unui act sau a unei scrisori. Taler monedă de argint care a circulat și în țările române. Tamazlâc - cireadă de vite. Totalitatea vitelor cornute care aparțin unui proprietar, unei gospodării. Testator - persoană care a făcut un testament
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tapetată cu ulei și făină și se dă la cuptor timp de patruzeci până la patruzeci și cinci de minute. La sfârșit, când este gata, se pudrează cu zahăr sau se poate așeza deasupra un strat de dulceață de fructe. PÂINE BOIEREASCĂ 400 g făină, 200 g unt sau 180 g untură, 100 g zahăr, 1 ou, 1 praf de copt, esențe Se frământă aluatul, se ia deoparte o bucățică mai mică de aluat, se unge tava cu unt și se tapetează
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
schematizare cîteodată prea simplistă. În ciuda acestor pericole inevitabile unei abordări istorice, excursia în trecutul carceral românesc a avut rolul de a deschide o fereastră către viitorul acestei instituții. Închisoarea s-a situat cînd în centrul societății (în palatele domnești și boierești), cînd la periferia ei. Execuția pedepsei a fost și publică, și ascunsă. O revenire la pedepsele corporale publice este azi imposibilă, în ciuda unora care solicită acest lucru. Dar o readucere a închisorilor în spațiul public nu mai este o utopie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au scos numai ceea ce este acum Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau Divanul Domnesc. Acesta se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în Prahova, Pîngărați ctitorită de Alexandru Lăpușneanu în 1564 în Neamț, Plătărești ridicată de Matei Basarab în 1646 în Ilfov, sau Arnota, Dintr-un Lemn, Cernica, Pantelimon, Comana, Ostrov, Cozia, Văcărești, Secu, Bucovăț, Ocnița etc. Închisori funcționau și în beciurile boierești, iar grosurile, temnițele și ocnele erau cele mai importante locuri de detenție. Ele erau populate nu doar de bărbați, ci și de femei, cele mai multe fiind neveste de boieri sau femei de moravuri ușoare. Mihail Kogălniceanu descrie 241 cum soțiile a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]