7,946 matches
-
la război de soția sa, două canapele făcute de el din dulapi din lemn de salcâm. Tușa Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit pline cu caș și brânză, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
i-am văzut prima oara anul trecut pentru doar două zile și le-am promis că îi voi vizită cât mai des. Pe înserate ajung în cătunul Față Cristesti, la tânți Rafila, de unde îmi doresc să mă aprovizionez cu smântână, brânză și unt. Pe Rafila nu o găsesc acasă, dar vecină ei de la câțiva zeci de metri buni mă îndruma spre sălașul de vite, unde o văd cocoțata, la cei 78 de ani ai săi, cu un ciocan mare în mână
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
credeți-mă că ea vine întotdeauna de la picioare... - Cel mai mult ajută să întărești organismul cu vitamine, spuse o doamnă care ascultase cu bunăvoință toate opiniile. Vitamina ce din fructe, cum ar fi lămâile și ardeiul iute, vitamina be din brânză de capră, vitamina de din iaurt patru la sută și zeamă de varză, plus pateu de ficat și un mușchi în sânge te face mai sănătos decât erai... Zău așa,,, Se părea că totul a fost spus. În compartiment se
SCHIŢE UMORISTICE (33) – LEACURI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357752_a_359081]
-
trupesc, ci și sufletesc. Unii pun accent numai pe postul trupesc în așa măsură încât țin posturi lungi și seci. Chiar azi am auzit un lucru foarte interesant: spunea cineva că a întâlnit un grup de persoane care nu mâncau brânză fiindcă se face cu cheag și de aceea se amestecă și puțin sânge în brânză. Aceasta este o exagerare. Nicăieri în viața duhovnicească a Sfinților Părinți nu este o analiză atât de strictă și de falsă în același timp. Deci
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
țin posturi lungi și seci. Chiar azi am auzit un lucru foarte interesant: spunea cineva că a întâlnit un grup de persoane care nu mâncau brânză fiindcă se face cu cheag și de aceea se amestecă și puțin sânge în brânză. Aceasta este o exagerare. Nicăieri în viața duhovnicească a Sfinților Părinți nu este o analiză atât de strictă și de falsă în același timp. Deci postul dacă nu este făcut cu dreapta socoteală ca să fie cu adevărat de folos, neunit
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Jurnal > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 166 din 15 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză de oaie, sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
mai mult stătea ascuns pe la vie decât acasă, nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși. Dar să-l ia odată, dă-l Doamne de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era mereu secetă. Doar au crescut datoriile către stat. S-ar putea să vină să le ia
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
un miel nevinovat. În tradiția creștină, mielul este simbolul purității și nevinovăției, simbolul lui Iisus. Pasca Bunicuța Petra făcea pasca pentru Paște din aluatul de cozonac pe care o cocea într-o tavă rotundă. Foaia de aluat era umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
umplută cu brânză dulce amestecată cu ouă, zahăr și stafide. La mijlocul ei, deasupra umpluturii, bunicuța punea o cruce făcută din același aluat. De jur împrejur, pasca avea o cununiță de aluat împletit. Între cozonac și pască, preferam pasca. De fapt, brânza de la pască ce era ușor aromată cu esență de rom și lămâie. Poftă bună! Oul roșu estesimbolul nemuririi și prosperității. Când se vopseau ouăle în casă, alergam după frunze de ierburi pentru ornarea lor. Dintre acestea, cele mai frumos ornate
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344702_a_346031]
-
geroasă. În Sud, Primăvara vine mai devreme decât în restul țării. E superbă natura care revine la viață: muguri, boboci, mâțișori, miei, păsărele dansând pe crengi, jocul dragostei, trezirea la viață...Îmi reamintesc că, înainte de începerea Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
E superbă natura care revine la viață: muguri, boboci, mâțișori, miei, păsărele dansând pe crengi, jocul dragostei, trezirea la viață...Îmi reamintesc că, înainte de începerea Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
Postului Mare, era Săptămâna Brânzei, cea mai dragă săptămână pentru mine. Bunicuța destupa putina cu brânza care avea un gust extraordinar. N-am mai simțit, niciodată, după plecarea de acasă, acel gust. La Lăsata Secului aveam mai multe preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea (numită Vinerea Neagră) mare și Sâmbăta Mare ținea Post Negru până la
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
uman. Ovi și Paula, vedete de seamă, s-au pregătit pentru Eurovizion, în țară, cu „miracolul” lor exprimat în zbierăte și zgomotul fanfarei turcești. La locul faptei, guvernat de altă cultură, vocile s-au domolit iar acompaniamentul a devenit armonic. Brânza era bună dar burduful a trebuit să fie schimbat. Și au reușit, deocamdată în semifinală cu șanse. Sunt foarte multe căi în viață. Autostrăzi largi, de mare viteză, pe care ajungi pe vârfurile bogăției folosind adâncurile obrăzniciei. Asta în cazul
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
și ani, povestea oricui dorea să-l asculte cum intrau ei, golanii, în casele oamenilor avuți, să-i jefuiască de bani. Zicea că, odată, într-un sat vecin, se uitau pe geam în casa unor bătrâni care mâncau cartofi cu brânză. Când i-au somat să stea pe loc și să nu facă nicio mișcare, că au venit peste ei hoții, aceia au rămas ca înmărmuriți, cu mâinile între farfurie și gură! Dar iată mai pe larg povestea lui. La început
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge și așa” iar munca, cel puțin în cele 200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
nemaipomeniți, / cât aripa de vrabie, / foșnesc vertical, / tăind tămâioșii cumuluși / ai preamărețului subceresc - / gugulanii așază merele-n fânul / ce miroase profund a istorie dacică, / până la marginea câmpiei, / până la primele piramide extraplate, de mere, / de nuci, de prune, de butoaie cu brânză ... / Totuși, / astăzi n-a mai nins orizontal, / ca în tinerețea-mi de flacără ... Poate, pentru că nu-mi place chipul râului / când ninge: e prea-ntunecat / între maluri de-omăt, / între siluetele negre-ale plopilor / și-ale sălciilor - ce-i fură oglinzile
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > DESTIN DE FEMEIE.OANA MEDITAȚII Autor: Dan Petrescu Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului 6)Meditații În zilele următoare Nicu începu meditatile cu băiatul lui Herscovici, care era după cum se spune;”brânză bună în burduf de câine”Era un băiat inteligent care profitând că este singurul copil la părinți și elev la liceul în care profesau și părinții lui, era preocupat mai mult de baschet, find un component de bază în echipa
DESTIN DE FEMEIE.OANA MEDITATII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359366_a_360695]
-
pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea, așa trăia. Și oamenii munceau din greu, iar Dumnezeu îi binecuvânta cu de toate. Nu aflai gospodar să nu aibă în casă belșug de grâu, porumb, fasole, ouă, brânză, lapte și dulcețuri. Și atât erau de îndestulați, încât în Sâmbăta morților, când venea vremea să dea de pomană la vreun sărac, ca să fie mai primit, n-aveau cui da, că toți trăiau bine. Oamenii se temeau de Dumnezeu și
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
rând al lui Tudor Călărașu (Moromete) și, la urmă de tot, copiii celor doi; Marin, Ilinca, Alexandru - mezinul, ăl mai mic, cel care la masă căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
doi; Marin, Ilinca, Alexandru - mezinul, ăl mai mic, cel care la masă căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt ciobănaș m-aș face./ Până îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă, să fac brânză./ Refren/ Strofa 4: Atunci când o-ncepe-a ninge/Strunga tătă mi-oi strânge,/ Lăsând aeru' de munte și poienile păscute./ Refren./” (Ciobănie, ciobănie) La festival au venit ansambluri, soliști vocali și instrumentiști și din alte localități ale județului Mureș. Ansamblul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
va lua autobuzul spre oraș pentru mici cumpărături, ocazie cu care va face și plajă. Dorea să ajungă la munte bronzată, să se vadă că vine de pe litoral și să nu mai râdă Mircea de ea că-i albă ca brânza, formula de comparație consacrată. Timpul se scurgea destul de repede. Parcă nu avea timp să-și rezolve toate problemele cu bagajul. Doar nu își va lua tot trusoul pentru câteva zile. Dacă va fi nevoie va mai cumpăra și de la munte
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
arțăgoși și vedem numai o singură parte a vieții; pe aceea negativă. Am uitat să fim buni, să ”întindem mâna”celui care are nevoie de ajutor. Am uitat ”măsura”; dacă înainte ne mulțumeam cu pâinea fierbinte scoasă din cuptor, cu brânza gustoasă și cu un pahar de vin bun, acum toate acestea nu mai au valoare...(pentru unii...) ”Bătaia mare” se dă acum pentru posesia unei mașini ”din vest” cu mulți PS (CP), cu airbags, cu CD player, GPS...; lux, bijuterii
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
VI. DORUL, de Lucia Secoșanu, publicat în Ediția nr. 430 din 05 martie 2012. Ca un șobolan hămesit, dorul meu roade amintirile... Nu știe că pe bucata de brânză s-a pus otravă? Ba știe, dar nu mai contează. Îi e foame... Între nimic și speranță, are doar atât: amintiri! Între ieri și azi, amintiri. Între azi și mâine? Nimic! Lacrima este oaza care-i alină setea. Și ce
LUCIA SECOŞANU [Corola-blog/BlogPost/360683_a_362012]