2,202 matches
-
scrisoare anonimă nu va fi luată în considerare (...). Adaug, de asemenea, că este cu totul condamnabil și trebuie stârpit obiceiul de a se strecura, în șoaptă, la urechea șefilor, diferite acuzațiuni la adresa colaboratorilor acestora (...)”. Generalul Aldea mai cerea păstrarea unei brume de onoare și responsabilitate celor din eșaloanele inferioare, scriind: „...astfel de sisteme denotă o lipsă totală de caracter și dăunează prestigiului administrației românești (subl.ns.), care mai ales în aceste vremuri grele, trebuie să facă dovada unui deosebit simț al
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pot da cei care au mai rămas în viață după tăvălugul criminal al anilor ’48 -’65, care a călcat totul în rostogolirea lui ucigașă. Mii, zeci de mii, sute de mii de oameni nevinovați sau care se făcuseră vinovați pentru bruma de avere ce o agonisiseră prin muncă cinstită, au fost legați la stâlpul infamiei inventat de cea mai reacționară și mai antipopulară organizație teroristă ce a bântuit secolul XX: partidul comunist, apărut în toate țările din „lagărul” socialist din Europa de Est
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acelui fin sistem venos ce concentrează idealele artei în boltită frunte și-n acei ochi de-un albastru întuneric cari sclipesc în umbra genelor lungi și devin prin asta mai dulci, mai întunecoși, mai demonici . Părul ei blond pare-o brumă aurită, gura dulce, cu buza de desupt puțin mai plină, părea că cere sărutări, nasul fin și bărbia rătundă și dulce ca la femeile lui Giacomo Palma. Atât de nobilă, atât de frumoasă, capul ei se ridica c un fel
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
trebuie să decurgă o viață în familie. Despre toate acestea nici Ana nu gândește altfel. De aceea tendința centrifugă a vreunuia e sancționată, în lirica populară, foarte aspru, dorindu-i trădătorului să se usuce: Cum usca vântu/ Pământu;/ Soarele,/ Izvoarele;/ Bruma, busuioacele, mai cu seamă în cazurile în care intervin cumva alte rațiuni de despărțire, nedemne, din partea vreunuia din iubiți cum e și cazul cuplului din Moara cu noroc. Atunci blestemele curg în potop, dragostea fiind poate starea cea mai compatibilă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în secolul al XVIII-lea, din grupul de porumburi cunoscute sub denumirea de “Porumb galben”, care avea un știulete scurt, cu boabe rotunjite, de culoare galbenă. Era foarte timpuri încât în condițiile din Transilvania ajungea la maturitate deplină, până la căderea brumelor târzii de toamnă. Rasa Românesc Comun Populațiile cuprinse în această rasă, au boabele de tip indurat, rotunde sau rotund comprimate, răspândindu-se în județele din acea vreme, Romanați, Dolj și Mehedinți, fiind apreciată de localnici, îndeosebi datorită lungimii știuletelui care
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
BANCA DE GENE pentru înmulțirea și stocarea resurselor genetice vegetale din țară, unicat în România, edificiu care ar trebui să-i poarte numele. 2. PE LINIE ȘTIINȚIFICĂ: Dr. ing. Cristea Mihai s-a ocupat de cultura porumbului timpuriu, rezistent la brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, creând soiul de porumb Suceava 1, apoi hibridul de porumb HD 95 cu perioada de vegetație scurtă. Meritorie îi este și activitatea publicistică bogată, care l-a condus la obținerea titlului științific de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și un kilogram de urdă de fiecare oaie). Pusă În bărbânțe (putini) câte șaptezeci-optzeci kilograme, ea asigura o parte din hrana familiei până la Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei culegeau porumbul, fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa Întreaga familie, cu mic cu mare. În timp ce mâinile lucrau se ascultau povești, snoave și zicători. Mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
iese așadar la suprafață de profundis și, poate tocmai pentru a ieși de acolo, se aventurează în elanuri speculative îndrăznețe: ce sunt timpul, istoria, destinul? Cum poate omul, care le traversează și este traversat de acestea, să le confere o brumă de inteligibilitate? Înlănțuind gânduri și digresiuni care se întind de la un capăt la celălalt al cognoscibilului, de la astrologie la metafizică, de la științele naturii la istoriografie, de la mitologie la teologie și filozofia istoriei, Jünger scrutează aici devenirea cosmosului și ritmurile sale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
se potrivesc de minune cu această sală, unde mizeria se prelinge ca igrasia pe pereți, unde s-a cuibărit specula și al cărei aer dospit și înmiresmat e respirat de doamna Vauquer fără nici o scîrbă. Chipu-i rece ca întîia brumă de toamnă, ochii-i împresurați de zbîrcituri, cu expresia lor care trece de la surîsul profesional al dansatoarei la posaca încruntare a cămătarului, pe scurt, întreaga ei făptură ne lămurește asupra pensiunii, după cum pensiunea te lămurește asupra persoanei sale. Temnița nu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a depresiei pe care o trăiește Emma. (71) Viitorul era un coridor întunecat de tot și cu ușa din fund bine încuiată. [...]. Ce tristă era, duminica, la ceasul cînd suna de vecernie! [...] În zilele cînd era frumos cobora în grădină. Bruma lăsase pe verze horbote de argint cu lungi fire străvezii, care se întindeau de la una la alta. Nu se auzea nici o pasăre, totul părea că doarme: spalierul învelit cu paie și vița ca un mare șarpe bolnav sub streașină zidului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
când URSS era încremenită în stagnarea brejneviană, toți românii sau aproape erau antisovietici. Zece ani mai târziu însă, când era vorba de Gorbaciov și de perestroika (ferestruica, cum era ea alintată, ușor ironic, în românește), chiar dacă nu aveam îndeobște nicio brumă de încredere în buna credință a Moscovei, parcă am fi vrut și noi să avem parte măcar de un pic de glasnost. La capătul puterilor Cei mai mulți români înțeleseseră de fapt în 1977 că Nicolae Ceaușescu nu avea de gând să
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
invazii ale minerilor, vor pune pe fugă orice investitor străin, în timp ce agonia marilor întreprinderi de stat era prelungită artificial, până când directocratura avea să își apropieze prin cele mai variate metode substanța acestora. În schimbul subsidiilor care sărăceau sistematic bugetul și distrugeau bruma de infrastructură bancară a țării, noua clasă conducătoare a devenit agentul unei spolieri sălbatice a proprietății de stat, exploatând fără milă sectoarele profitabile. În 1996, alegerile vor bloca acest sistem. În acord cu organismele financiare internaționale, cu sprijinul unor consultanți
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sus și l-a apucat cu colții de beregată. Nu se știe dacă neamțul a murit, dar celălalt a tras atunci o rafală de automat în câine. Așa a murit Tarzan al nostru, am putea spune, ca un erou. Cu bruma de lucruri ce ne mai rămăsese ne-am mutat în cartierul Socola, pe strada Manta Roșie nr. 2, cu chirie, într-o casă acoperită cu carton asfaltat, igrasioasă și cu o bucățică de curte. Pe lângă casă trecea un pârâu cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se pot răbda una pe alta, nora și soacra? Evlavioasa doamnă Maria nu poate păși cu pace în Mitropolia țării pentru că a ctitorit-o ruda soacră-sii, vodă Constantin Șerban Cârnul. Nu poate și nu poate. Atunci ctitorește ea, din bruma de bani ai lui vodă, o biserică, Biserica Doamnei. În fiecare duminică, vodă cu frații și cu maică-sa și cu tot alaiul merg la Mitropolia din deal, iar doamna cu domnițele și cu bărbații lor, Maria cu aga Bălăceanu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fi. Deși vara fusese ploioasă și răcoroasă, soarele de septembrie ajutase viilor să se coacă și în octombrie doar câteva zile fusese vremea închisă, cu vânt și ploaie, în rest senin și cald ziua, iar acum de câteva nopți cădea bruma. Nimeni nu se simțea stingherit de asta, iată mâine va fi Sfântul Dumitru, mare târg, și mustul s-a înăsprit, iar pe la unii hangii tulburelul a prins chiar a se limpezi. Cât ținea ziua, sacagiii cărau apă și strigătul lor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de aritmetică. Recunoștea și ea că vremurile s-au schimbat, că de când legăturile domniei s-au întins peste toată lumea viața beizadelelor este mai grea. Profesori plătiți cu aur lucitor îi învață toate limbile pământului nu ca altădată slavonește și o brumă de grecească. Iată, Ștefan știe vorbi grecește, turcește, slavonește, sârbește, latinește, italienește, franțuzește, ba chiar și arăbește. Mateiaș și el se luptă cu învățătura, domn nu se știe dacă o să ajungă, dar nici comis n-o să rămâie. Auzi ce-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Orșova. Renunțăm cu părere de rău la a ne transcrie admirația pentru mărețele frumuseți ale periculoasei treceri de la Porțile de Fier. Cărțile de geografie și ghidurile de călătorie ne vor suplini în această privință; ochii noștri orbiți de o brumă întunecată și înghețată n-au văzut nimic din toate aceste minuni. La ieșirea din Carpați, fluviul întâlnește o barieră de stânci ce îl taie pe diagonală, de la nord-vest la sud-est. Aceste stânci, acoperite când apele sunt la flux, se află
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Furăm întrerupți brusc de portavocea căpitanului ce anunța Giurgiul. Călătorii escaladează duneta, iar privirile lor scrutează orizontul pentru a descoperi orașul anunțat. Eforturi inutile! Nu se zăresc decât o plajă povârnită și noroioasă și două șure prăpădite. Se lăsa întunericul; bruma devenea mai puternică și se transforma într-o ploaie înțepătoare; un vânt înghețat sufla dinspre nord-est; pătrunși de umezeală, dârdâind, căzusem pradă unei uimiri imposibil de definit. Adevărul ne apărea în sfârșit întreg; o închipuire înșelătoare ne amăgise la Paris
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în cantități nesemnificative. În mare parte, aceste magnifice spații cultivabile sunt pustii, abandonate și limitate la starea de stepe. Speciile ovină și bovină sunt nenorocite și degenerate; n-au nici grajduri, nici adăposturi; pe temperatura siberiană a iernii sunt expuse brumei, neavând drept hrană decât coceni uscați pe care îi smulg din zăpadă. Cât privește specia cabalină, nu putem vorbi despre ea fără a învinovăți neglijența celor care au lăsat cai de rasă să decadă până într-atât încât măgarii din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prezintă diferențieri care permit cel puțin două concluzii : (Tufescu V., 1977) microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale râului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar și diurne. De menționat frecvente inversiuni termice, cețuri, brume, umezeală relativ accentuată. microclimatul de terasă și versanți însoriți, implică temperaturi medii anuale in jur de 8,50C, insolație mai accentuată vara și umezeală relativ mai redusă decât în lunca Siretului. I.3. Solul Formarea solurilor din comuna Vorona a
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
îi era atentă la vorbele vântului, inima bătea o dată cu cea a pământului pe care stătea culcată, mâinile pipăiau pântecul... Ar fi vrut să stea acolo o veșnicie. Să o acopere frunzele toamnei, să crească iedera prin părul ei, să simtă bruma ușor pe buze, să o strângă zăpada sub pătura ei, iar primăvara, ... primăvara să nu mai existe. Să fie floare umbrită de salcâmi, să nu știe nimeni de numele ei și să uite că e hulită până și de câini
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Românica noastră dragă, da’ noi le facem la toți În necaz. Bem și la necaz și la bucurie. Cred că și atunci când m-or duce ai mei la groapă am să am sticla-ntre dește. Râseră cu poftă. Mai pe brumă, mai pe-omăt, mult mai beau și nu mă-mbăt, le ținu Ioana Radu isonul din boxe. Așa fac cei trei prieteni de pahar În fiecare săptămână. Se Întâlnesc Într-un separeu al cârciumii și, dacă nu au motiv pentru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ghines buc... Gore râde, lăsându-se pe spate. Se trage Într-o parte, pentru a-i face loc patronului să pună pe masă băuturile cerute de Sandu. Dopul sticlei de Tămâioasă pocnește apetisant la deschidere, iar paharul cu picior prinde brumă la contactul cu lichidul. După ce i se pregătește șprițul, Sandu ridică paharul, iar cei trei prieteni ciocnesc. Constituția mamii lor! Gicu tușește instantaneu, Înroșindu-se la față, stropind cu bere pe o rază de zeci de centimetri, iar Gore rostește
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ipocrizia și reitingul. Pentru reiting și-ar Înfige cuțitele În beregăți. Dacă dacii vroiau reiting, romanii plecau cu coada-ntre picioare. Pe columnă era dacia tv! Sunteți duși cu pluta. Uite cum intră necazul pe poarta cârciumii, cu vânt și brumă... Cu ce-ai vrea să intre octombrie pe poartă, nebunule, cu fete și cu uculele? Cu bichinii și pina colada? Am revăzut nașu`, partea a doua, cu pacino, nu cu moraru, când ajunge-n cuba sunt mort, nici nu mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]