3,109 matches
-
Vâlcan) și de vale(Turnu Roșu, Lainici); - un număr mic de depresiuni intramontane; - număr redus de văi transversale (Olt și Jiu); - persistența pe o perioadă mai Îndelungată a zăpezii, aspect important pentru turismul alb, practicat cu bune rezultate la: Sinaia, Bușteni, Azuga, Bâlea Lac, Muntele Mic, Straja, Parâng, Vulcan etc; - existența primului și a celui mai mare Parc Național din țară, respectiv cel din Retezat; - prezența atât În partea de nord, cât și de sud a acestora, a unor numeroase și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lor față de soare cît și față de direcția unor curenți, pantele și energia reliefului, iată elementele definitorii ce fac din unele puncte și zone ale Carpaților Meridionali adevărate „Împărății” ale zăpezii și ale sporturilor de iarnă (Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Bușteni, Poiana Țapului, PÎrîul Rece, Poiana Mărului, Muntele Mic, RÎnca, Voineasa, Fundata, Bran, Straja, Parâng,Vulcani, Șureanu etc. ca și pe crestele și văile unor munți cum ar fi cele din Bucegi, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Retezat, Cindrel, Șureanu etc.). De fapt polul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1, Prahova - 2, Sibiu - 3 și VÎlcea - 5. Localizarea acestora pe unități administrative, este următoarea: Albeștii de Muscel (4 izvoare), Brăduleț, Sat Brădetu și Cetățeni (Argeș); Băile Herculane (CarașSeverin); Bezdeag (DÎmbovița); Satu Pociovaliște, Cătunul HulubaNovaci (Gorj); Bala și Balta (Mehedinți); Bușteni și Sinaia (Prahova); Avrig, Porumbacu de Jos și Sadu la locul denumit „Saramura de pe Tocile” (Sibiu); Călimănești, Căciulata, Cozia, Costești și Olănești (VÎlcea). Pe lîngă importanța apelor minerale un mare efect terapeutic și o mare utilizare În balneologice o au
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică și peisagistică) - CÎrțișoara (120,5 ha); Iezerele Cindrelului - 660 ha - Turu Roșu (Sibiu); Floarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
populație (309671 locuitori) a orașelor mai mari sau mai mici de la poalele sau de pe văile munților (Călimănești 8930 locuitori, Băile Olănești 4830, Novaci 6079, Baia Aramă 5761, Oțelul Roșu 12823, Herculane 5982, Cisnădie 17155, Victoria 10745, Predeal 6547, Azuga 5909, Bușteni 11428 și Sinaia 14338) precum și a comunelor, satelor, cătunelor și a minunatelor gospodării permanente și sezoniere risipite pînă la mari Înălțimi. c) Puternica civilizație pastorală a Carpaților Meridionali unde: se Înregistrează cea mai mare frecvență a stînilor de altitudine, respectiv
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la nivelul țării, 11 linii de telescaune și respectiv 50 instalații de teleschiuri. Proporția se menține și la capacitatea de transport (persoane pe oră). j) Cele mai numeroase și bine amenajate pîrtii de schi din țară, respectiv 76 (Sinaia - 16, Bușteni - 6, Predeal - 2, Poiana Brașov - 13, Păltiniș - 3, Muntele Mic - 3, Zănoaga-Bran 3, Azuga-4, Rânca-4, Straja-4, Câmpulung Muscel-1, Șureanu-7, Parâng-6, Voineasa-1, Pasul Vâlcan-1, Sâmbăta de Sus-2, etc.) față de cele 36 ale Carpaților Orientali (Cheia - 1, Predeal - 12, Tușnad - 2, Lacu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ruinele castelului lui Constantin Brîncoveanu) (Brașov); Domașnea, Mehadia și Turnu Ruieni (Turnu lui Ovidiu 1467) (Caraș Severin); SÎntămăria Orlea (ruinele podului vechi sec.II-III e.n.) În satul Ciopeia; RÎu de Mori (biserica și cetatea cnejilor români CÎnde) (Hunedoara); Ilovăț (Mehedinți); Bușteni (Prahova); Rășinari, Talmaciu și Turnu Roșu (Sibiu). Atît pentru țara noastră cît și pentru alte areale de pe glob, arta feudală reprezentată prin cetăți (de piatră sau de pământ - țărănești), castele și respectiv culele, reprezintă un real interes turistic, care va
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzeale și de ghizi specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află și mormîntul lui Matei Basarab) În comuna Costești, Cozia, Turnu și Stănișoara din Călimănești, (VÎlcea). O categorie oarecum aparte din rîndul acestor obiective o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
al eroilor de la Mărășești, Ilovăț - În satul DÎlbocița, Bala - 1877 - 1916-1918, Balta În satul Prezna - 1913-19161918, Cireșu - 1877 și 1916-1919, Ponoarele, satul Gărbăneasa - 1913 și 19161919 și Șovarna, satul Studina 1877, 1913 și 1916-1919(Județul Mehedinți); Comarnic - Crucea din 1741, Bușteni - monumentul eroilor din primul război mondial de pe Caraiman și ultima grenadă - (Județul Prahova); Avrig - placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr, Rășinari - Mausoleul lui Andrei Șaguna, Săliște - sat Băița, Tălmaciu - 1916-1918 (Județul Sibiu) - Brezoi pentru 19161918, CÎineni - două cruci dedicate generalului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vila Cornoiu, Baia de Fier - muzeu de istorie și etnografie, Polovragi - istorie și etnografie, (județul Gorj); Petroșani - muzeul mineritului, Sarmisegetusa - muzeul de arheologie romană, (județul Hunedoara); Bala - muzeu de etnografie, muzeul memorial Tudor Vladimirescu din Cerneți, Ilavăț - muzeu sătesc,(Mehedinți); Bușteni casa memorială Cezar Petrescu, Sinaia - cinci muzee: științe naturale, muzeul mănăstirii etc., (județul Prahova); Avrig - muzeul Gh. Lazăr, Cisnădie - expoziție muzeală la cetatea din 1974 cu profil tematic (istorie, artă și meșteșugul textiliștilor) și muzeul sătesc din Cisnădioara, CÎrțișoara - casa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prin numărul participanților ca și prin calitatea programelor, atrag numeroase grupuri de turiști. Numărul acestora este de peste 13, după cum urmează: Padeș (obiceiuri de nuntăînsurățitul), Tismana - Crasna (obiceiuri și teatru popular), Novaci (Nedeea), Polovragi (cîntece și dansuri) (Gorj); Balta, Ilovăț (Mehedinți); Bușteni (Caraimanul) și Sinaia (Rapsodia Carpaților) (Prahova); Avrig, Jina și Turnul Roșu (Sibiu). La acestea, În mod obiectiv trebuiesc adăugate În principal unele datini și obiceiuri, cum ar fi: Bala (Mehedinți) - „Aretu” ținut toamna cînd se desfac turmele de oi, apoi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de veche tradiție și pe cel din Polovragi (Gorj) „Nedeea tradițională” care ține În fiecare an cîte o săptămînă, respectiv 20-17 iulie. Unele păstrăvării special amenajate În Carpații Meridionali, cum ar fi cele de la: SÎmbăta (Brașov), Topleț (Caraș-Severin), Tismana (Gorj), Bușteni (Prahova) etc. sunt tot atîtea puncte de atracție turistică, dat fiind faptul că aici turiștii nu numai că iau contact cu o parte interesantă a faunei subacvatice, dar În cele mai numeroase cazuri, pot să-și procure unele cantități de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
practic multe stațiuni noi cum ar fi: Cozia, Voineasa, Poiana Mărului, BÎlea - cascadă inclusiv Poiana Brașov, Muntele Mic, Straja, Poiana Marului, Parâng, etc., iar pe de altă parte, baza tehnico-materială a fost aproape dublată cum ar fi cea de la: Sinaia, Bușteni, Predeal, Poiana Brașov, etc ca să nu mai aducem În discuție cea din pensiunile turistice rurale și agroturistice, care reprezintă baze noi. 3.1. Nivelul relativ al dezvoltării turismului În Carpații Meridionali Analizînd din punct de vedere cantitativ (inclusiv dispersia În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Novaci - balneară și climaterică sezonieră de interes local, Polovragi - climaterică de interes local, (județul Gorj); PetreleNucșoara-Sălașul de Sus - stațiune climaterică de interes local (județul Hunedoara); Bala - balneară permanentă de interes local, Baia de Aramă - balneară de interes local, (județul Mehedinți); Bușteni - climaterică de interes național, Sinaia - climaterică de odihnă, de sporturi de iarnă și balneară de interes național, Poiana Tapului - climaterică de interes local; Azuga - balneară de interes național, (județul Prahova); Păltiniș-Rășinari - climaterică și de sporturi de iarnă, de interes local
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și o cabană), Hațeg (un hotel și 4 pensiuni), Straja (9 cabane, 4 vile, 7 pensiuni, 2 cluburi și un motel) Județul Hunedoara; Bala (un hotel și 2 pensiuni) Județul Mehedinți; Sinaia (32 hoteluri, 46 vile, 22 pensiuni, 2 cabane), Bușteni (6 hoteluri, 57 de vile, 46 pensiuni, 2 case de vacanță, 2 complexe turistice, un motel, 3 cabane, 33 case de vacanță, 2 apartamente În regim turistic), Azuga (4 hoteluri de schi, 6 hosteluri, 15 vile și 17 pensiuni), Județul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și ele continuă să joace Încă un rol principal În calitatea lor, de case de odihnă și de ospeție. Principalele localități cu vile sunt: Codlea, Poiana Brașov, Predeal, PÎrîul Rece județul Brașov; Herculane județul Caraș Severin; Gura Văii județul Mehedinți; Bușteni, Sinaia județul Prahova; Păltiniș județul Sibiu; Călimănești, Căciulata, Costești, Olănești, Voineasa județul VÎlcea. Cabanele, supranumite și „cuiburi de vulturi”, „case de ospeție” etc., joacă unul din cele mai importante roluri În turismul românesc, În special În formele sale de weekend
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița; Bosorod; Cetate, județul Hunedoara; Bala, județul Mehedinți; Bușteni (Gura Diham, Poiana Izvoarelor, Căminul Alpin), Sinaia (Brădeț-Cota 1300, Cuibul Dorului, Caraiman, Babele, Schiorilor, Piatra Arsă, Cota 1500, Furnica, Poiana Stînii, Cota 2000, VÎrful Omu, VÎrfu cu Dor, Miorița), județul Prahova; RÎul Sadului (GÎtul Berbecului, Valea Sadului), Săliște (FÎntînele), Rășinari
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Malul cu Flori (9 locuri), Moroeni (55 locuri), județul DÎmbovița; Novaci (Parîngul - 52 locuri), Tismana (Valea Tismanei - 44 locuri, Tismana - 59 locuri) județul Gorj; SÎntămăria (Orlea - 143 locuri), Petroșani (Gabrinus - 94 locuri), județul Hunedoara; Baia de Aramă (Cerna - 55 locuri), județul Mehedinți; Bușteni (Vadul Cerbului - 168 locuri), Sinaia (Izvorul Rece - 167 locuri), județul Prahova; Săliște (142 locuri) județul Sibiu; Călimănești (Cozia - 146 locuri), Lotrișor ( 70 locuri), Horezu (54 locuri), CÎineni (41 locuri), județul VÎlcea. Popasurile turistice reprezintă o structură de cazare impusă de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
județul Argeș; Herculane - 100 locuri, Zăvoi (Poiana Mărului - 100) județul Caraș Severin; Moroeni (Căprioara - 300, VÎnătoru - 318, Cerbul - 318, Șoimi - 101) județul DÎmbovița; Novaci - 160, județul Gorj; Beriu (Sibișel - 100), Orăștioara de Sus (Costești - 220), Pui (RÎușor - 100) județul Hunedoara; Bușteni - 206, Sinaia - 137, județul Prahova; Săliște (I - 137, II - 220), Cisnădie (Cisnădioara - 95), Sadu (Sadu V - 189) județul Sibiu, Brezoi (Lotru 125), Călimănești (Cozia - 200, Păușa I - 275, Păușa II - 150) județul VÎlcea etc. 3.6. Baza materială gastronomică a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai scurte care pe firul unor văi pătrund adînc În munte: TÎrgoviște - Petroșița, TÎrgoviște - Filipeștii de Pădure, CÎmpulung Muscel - Argeșel, Pitești - Curtea de Argeș - RÎmnicu VÎlcea, Livezeni - Bărbăteni și Petroșani - Lupeni, lateral. Cele mai importante gări care deservesc traseele turistice sunt: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Brașov, Codlea, Făgăraș-Ucea, Arpașul de Jos, Cârța, Avrig, Turnu Roșu, Sibiu, Miercurea Sibiului, Sebeș, Cugîr, Hațeg, Sarmizegetusa, Orăștie, Oțelul Roșu, Caransebeș, Armeniș, Cornea, Mehadia, Herculane, Drobeta Turnu Severin, Bumbești Jiu, Petroșani, Râmnicu Vâlcea, Călimănești, Brezoi, Racovița, Curtea de Argeș, Câmpulung
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de acces (gări, autogări, stații de autobuze, cabane, stațiuni balneare etc.). Cele mai dense, mai bine executate și mai riguros Întreținute marcaje din Carpați Meridionali (ca și din cei românești) sunt În Munții Bucegi cu principale puncte de acces: Sinaia, Bușteni, Poiana Țapului, Predeal, PÎrîul Rece, Moroeni etc., Făgăraș (Voila, Ucea, Victoria, CÎrțișoara, Fundata de Sus, Avrig, Turnu Roșu, Cumpăna, Lerești - Voina), Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
rol, ca mijloc de agrement sau de transport al turiștilor la bazele de cazare, și pe traseele turistice etc. Acestea pot fi Întîlnite la Brașov și Poiana Brașov (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri), Sinaia - VÎrfu cu Dor (telecabine, telescaune și teleschiuri), Bușteni - Valea Ialomiței (telecabină), Predeal - PÎrîul Rece (telescaune, teleschiuri), Parîng - Straja (telescaune, teleschiuri), Păltiniș (telescaun, teleschi), BÎlea - Cascadă (telecabină), Muntele Mic (telescaun și teleschi), pasul Vâlcan (telegondolă) etc. Cu toate că dispun de o capacitate totală de transport destul de mare pe oră, totuși
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
telescaune, teleschiuri), Păltiniș (telescaun, teleschi), BÎlea - Cascadă (telecabină), Muntele Mic (telescaun și teleschi), pasul Vâlcan (telegondolă) etc. Cu toate că dispun de o capacitate totală de transport destul de mare pe oră, totuși În unele puncte cum ar fi cele de la Sinaia și Bușteni au devenit, prin cozile mari de așteptare, În multe perioade al anului, din mijloace de agrement În unele de enervare. 3.9. Bază materială pentru agrement Cerințele și exigențele turismului modern, impun mai mult decît În oricare altă perioadă trecută
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și Brăila, iar din nord deopotrivă Sighișoara, Mediaș, Sf. Gheorghe etc. În axa turistică a acestei văi se adună ca Într-o pîlnie turiști, dintre care o parte a lor rămîn pentru petrecerea sejurului la baza munților În stațiunile Predeal, Bușteni, Sinaia, Azuga, Poiana Țapului, o altă parte se dispersează În Munții Bucegi, fie pe arterele create de telecabinele din Sinaia și Bușteni, fie pe poteci de munte, iar o a treia parte În tranzit. A doua axă turistică a Carpaților
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pîlnie turiști, dintre care o parte a lor rămîn pentru petrecerea sejurului la baza munților În stațiunile Predeal, Bușteni, Sinaia, Azuga, Poiana Țapului, o altă parte se dispersează În Munții Bucegi, fie pe arterele create de telecabinele din Sinaia și Bușteni, fie pe poteci de munte, iar o a treia parte În tranzit. A doua axă turistică a Carpaților Meridionali o constituie cea a Văii Oltului, care și ea dispune de două porți de intrare și ieșire, respectiv din sud, RÎmnicu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]