2,036 matches
-
prin faptul că Eminescu, care învățase în Bucovina și Ardeal, care cutreierase toate ținuturile locuite de români și care se bucurase de bucuriile lor și suferise de suferințele lor, acum, când scrie, trăiește în Viena, între tinerii studenți ardeleni și bucovineni, încălzindu-se de luptele lor și îmbră-țișîndu-le până la un punct aspirațiile, în orice caz pri-cepîndu-le. Această apropiere de ardeleni și de bucovineni, de ardelenism și de bucovinism, a avut și un alt rezultat: limba sa este plină de expresii întrebuințate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale au intrat în antologii și manuale școlare ori i-au fost transpuse în ucraineană, sârbă, engleză, franceză, suedeză. A fost distins, între altele, cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1993, 2003), Premiul revistei „Poesis” (1994, 2000), Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni (2001), Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” (2003). T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
apare la Cernăuți - Târgu Mureș din 1992, editat de Societatea Culturală Arboroasa din Cernăuți. Redactor: Dumitru Covalciuc. Fiecare volum se deschide, de obicei, cu un „cuvânt înainte” al unei personalități culturale (subliniindu-se caracterul publicației de „muzeu al valorilor spirituale” bucovinene) și cu reproduceri din texte referitoare la Bucovina (Lupta de la Dumbrava Roșie de N. Iorga, Moldova față cu cedarea Bucovinei de Mihai Eminescu, Cântare Bucovinei de Tudor Arghezi). Dacă după 1989 istoria și literatura zonei se va afla în atenția
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Aurel Tudor, A fost odată un poet de Vasile Vorobeț ș.a. Liste cu victime ale ocupației staliniste și ale refugiaților în România, tabele cu persoane martirizate, persecutate, victime ale represiunii autorităților sovietice, tragedia unor localități sunt prezentate la rubrica „Documente bucovinene” (devenită „Documentar”), în timp ce în „Participanți la rezistența antisovietică” se includ mărturii semnate de Ștefan Motrescu, Ștefan Petriu, Simion Opaiț, Vasile Vorobeț ș.a. Sub genericul „File de istorie” sunt inserate atât informații istorice, cât și culturale: Universitatea românească din Cernăuți, 1920-1940
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
din Cernăuți, 1920-1940 (Grigore C. Bostan), Ciprian Porumbescu la procesul Arboroasei (Dumitru Covalciuc), Din trecutul cultural al Molodiei (Petre Grosu), Impactul politicului asupra Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina în perioada interbelică (Maria Costea), Vasile Balș - un iosefinist bucovinean (Mihai-Ștefan Ceaușu) etc. Sporadic apar rubricile „Istorie literară”, unde se remarcă eseul lui Dumitru Covalciuc intitulat Dimitrie Petrino, bardul Bucovinei, și „Istorie culturală - profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
intitulat Dimitrie Petrino, bardul Bucovinei, și „Istorie culturală - profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav Vorobchievici de Manuela Nicolae Popescu. Nume importante din diverse domenii sunt recuperate în secțiunea „Personalități bucovinene”, la care colaborează Victor Dobrescu (Dimitrie Onciulescu, animator cultural în Banat), Dragoș Luchian (Italienistul Claudiu Isopescu), Emil Satco (Mandicevschi - o familie de muzicieni), Dumitru Covalciuc (Zaharia Voronca, „detrunchiatul”), Octavian Voronca (Dimitrie Onciul, istoricul și pedagogul), Veronica Todoșciuc (Gheorghe Hurmuzachi), Gabriel
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Versuri semnează Simion Gociu, Arcadie Suceveanu, Elena Marița, George Nimigeanu, Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Lorin Furtună, Vasile Pânzaru, Vasile Bâcu, Constantin Hrehor, Grigore Petrescu Rotaru ș.a., cu proză sunt prezenți Ștefan Bucevschi, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan. Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Covalciuc, Grigore Crigan. Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
și Gheorghe Jernovei) etc. Eseul Eminescu și concepția pedagogică de Octavian Voronca este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit, cum mai trăim”, „Micromonografii” (despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion Posteucă, Ion Grămadă, Dumitru Oprișan
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
atenția datorită rezolvărilor propuse și, mai ales, interesului pentru poezia chineză, din care T.-A. transpune folosind un intermediar german. Istoria literaturii române (1923), studiile de istorie literară, dedicate unor scriitori precum Ienăchiță Văcărescu, Alecu Russo sau unor figuri culturale bucovinene, cum sunt George Tofan, I. G. Sbiera, Tudor Flondor, ca și investigațiile comparatiste, între care Heinrich Heine in der rumänischen Literatur (1926) sau Goethe și Eminescu (1942), Schiller și Eminescu (1943), își păstrează și astăzi utilitatea. SCRIERI: Istoria literaturii române
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
lui Tudor Flondor”, GBV, 1934, 4 230; Liviu Ruu, „Vieața și opera lui Tudor Flondor”, GBV, 1934, 4 411; Aurel Marin, „Viața și opera lui Ion Sbiera”, „Țara Bârsei”, 1937, 4-5; Costin, Viața, II, 114-116; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Matei Alexandrescu, „Poezii chinezești”, „Basarabia”, 1943, 644; Aurel Vasiliu, „Poezii chinezești”, „Revista Bucovinei”, 1943, 12; Lucian Costin, Din viața scriitorilor, București, 1944, 114-116; Bucur, Istoriografia, 391-392
TCACIUC-ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
ș.a. O rememorare încărcată de emotivitate și admirație se află în paginile intitulate Dimitrie Stelaru, așa cum l-am cunoscut (1998). Versuri, articole referitoare la actualitatea literară, eseuri și interviuri publică în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Argeș”, „Pagini bucovinene”, „Literatura și arta” ș.a. Ceea ce individualizează, de la bun început, lirica lui T. este o necontenită „foame de forme”. Dorind a capta, în toate datele ei, „viața care palpită”, încercând o raționalizare a ei în „gramatica străzii” (a orașului, a țării
TEODOSIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja, pamfletul sunt prezente și în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932), iar arta dialogului, bine stăpânită de T.-B., a făcut ca acest roman să fie dramatizat în epocă (de scriitorul bucovinean A. Mitric). De astă dată, mediul în care personajul titular caută liniștea, dar în alt fel decât Andrei Stoican, este lumea mic-burgheză, cu toate cusururile ei. Negoiță se teme, exprimându-și opiniile, să nu tulbure pe cineva ori ceva (ordinea
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
dem Germanisten Virgil Tempeanu, „Karpatenrundschau”, 1981, 10; Cornelia Cujbă, Virgil Tempeanu - Germanist und Übersetzer (1888-1984), în Interferențe culturale româno-germane, îngr. Andrei Corbea și Octavian Nicolae, Iași, 1986, 235-237; Eugen Dimitriu, Petru Froicu, Agatha Bârsescu către Virgil Tempeanu, CL (supl. „Pagini bucovinene”) 1989, 7; Vasile G. Popa, Convorbiri cu Virgil Tempeanu sau Elogiul spiritualității Germaniei, București, 1998; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von Virgil Tempeanu. Das „Curriculum vitae” von 1980, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, 1999, 1-2; Cornelia Cujbă, Aus dem Nachlass von
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea constă în aceea că organizațiile paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
darul vorbirii. Era un boem, a trăit și a murit boem. Cei inițiați pretindeau că era un copil natural al lui Nicolae Bălcescu cu care avea o mare asemănare de figură.15 Un al treilea nume era acela al poetului bucovinean Dimitrie Petrino. Petrino nu lua parte la viața publică și la agitația din Principat, dar numele său era foarte popular în rândurile tineretului liberal și democrat din București.16 230 bucureștii de altădată 15. Bonifaciu Florescu (1848-1899) era fiul natural
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
catastrofal din seria anilor catastrofali” (Geo Bogza, „Răscrucea nenorocirilor”, în „România literară”, 27 nov. 1980, p. 7). Atunci, în prima lună a verii, într-o sîmbătă, m-am născut. Sper să am cîndva timp să-i fac cronica: evenimente locale (bucovinene), naționale și internaționale. Simpla juxtapunere a titlurilor din ziare ar fi suficientă pentru ilustrarea faptului că a fost, într-adevăr, dezastruos. *Scriu aproape de douăzeci de ani și încă mai am probleme de vocabular. Cuvîntul nu-mi vine sub „condei” imediat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Politehnică, pentru că, văzîndu-l pe violonistul Ion Drăgoi, a zis: „Ăsta cîntă la doamne din acelea cu cercei de aur mari. Eu le vorbesc unora cu cercei mai mici despre silicați și alte asemenea”. Născut în părțile Rădăuțiului, știe bine jocurile bucovinene (Ilenuța, Ruseasca etc.). El însuși mare amator de dans, îi străluceau ochii cînd îi privea pe alții cum învîrt femeile pe „ringul” din mijlocul cantinei. Despre una care dansa frumos a zis: „Asta-i ca o fîntînă cu apă multă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Să treacă timpul. Încă o dată calde mulțumiri! M. Niculăiasa 12 Lămășeni, 4 septembrie 1989 Mult stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit și am citit cu multă atenție și plăcere ceea ce ați publicat Împreună cu d. prof. P. Froicu În „Pagini bucovinene” despre Agatha 218 Din păcate, vol. IV din știința În Bucovina, În care - după cum am mai arătat - figurează și Mihai Niculăiasa, n-a mai apărut. Așteptări zadarnice!... 656 BÎrsescu și Virgil Tempeanu. Mulțumesc călduros și pentru cuvintele de alinare ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dolhasca - unul, la Câmpulung celălalt), amintiri și Întrebări foarte strâns legate Între ele. Cu ele mă voi lupta cât m-or ajuta puterile - sănătatea care șubrezește la 82 de ani. Văzând acolo, jos, În partea dreaptă a paginii IV „Pagini bucovinene” că reprezinți secretariatul revistei - mâna dreaptă a redacției, m-am hotărât să-ți fac rugămintea ca să Înlesnești publicarea alăturatului articol „Pe urmele lui Creangă - la Fălticeni”. E Îndreptățită Întocmirea și publicarea lui. Citește ce-am scris și cum am scris
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timp ziua respectivă, de către secretarul cu propaganda al comunei - să fiu acasă. Căci uneori mai ies În sat, trec pe la cimitir, pe la magazin și mai zăbovesc (...). Cu mulțumiri și deosebită considerație, M. Niculăiasa 219 Marcel Mureșeanu, redactor șef la „Pagini bucovinene” a respins articolul, socotindu-l modest, sărac În date. 220 Referire la modul cum a reușit Dragoș Luchian din Rădăuți să publice unele monografii: cu contribuția benevolă a locuitorilor Rădăuților sau a comunelor respective (la editura „ Litera”). 658 14 Lămășeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
declarații menite a stârni admirație și nimic mai mult. Timpul mi-a dat dreptate. Nici măcar volumul Învățătorului Mihai Niculăiasa n-a ajuns la tipar... 666 24 Lămășeni, 22 mai 1993 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Mulțumesc pentru surpriza culturală: volumul Scriitori bucovineni - mic dicționar. Cuprinde și numele unor fălticeneni pe care nu-i cunoșteam - adică n-aveam informații biografice. ș-acum să mă achit de datorie. După cât știu au fost două familii Lovinescu În Rădășeni: Grigore Lovinescu preot și despre care N.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
creației populare și a mișcării artistice de masă din jud. Suceava, frate cu procurorul și vestitul colecționar Ciornei, domiciliat În același oraș. Coautor - dimpreună cu Mureș Gh. Rădășanu (un fiu al Învățătorului, azi decedat) - al masivului volum de Jocuri populare bucovinene, editat În 1981, sub egida 817 a dat niciodată; de ce, nu știu. Se vede că n-oi fi vorbit bine. Eu plec de acasă pe fugă. Am plecat duminică 28 la Iași, am stat luni la șc. Nor. „V. Lupu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am scăpat cu pielea Întreagă. Scrie-ne, te rugăm, un rând să știm ce faceți! Ce este cu „Galeria” și mata? Sărutări de mâini Doamnei matale. Complimente de la ai mei. Cu toată amiciția, V. Tempeanu punerea În valoare a spiritualității bucovinene. A trebuit să mă resemnez și să rămân pe loc. În 1978, luam În primire „Casa Marian”, unde am găsit un liman de liniște. De aici, am ieșit la pensie la 1 ianuarie 1985, recoltând frumoase aprecieri și satisfacții morale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
995 TEMPEANU-MOISE, Ortansa 647 1 (București), 8.I.1989 Stimate D-le Dimitriu, Doresc să vă mulțumesc din inimă, pentru prietenia și devotamentul Dv. față de memoria iubitului meu tată. Dl. Ilioaia mi-a trimis un extras din rev.(ista) Cultura bucovineană 648 „Virgil Tempeanu și Bucovina”. știu că tatăl meu a iubit foarte mult Moldova. Vă mulțumesc deasemenea pentru urările pe care să dea Domnul să se Împlinească. Dv. cum mai stați cu sănătatea? Eu mă obișnuiesc greu la București dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]