1,635 matches
-
în anul 635 și a obținut o audiență la împăratul Tai-Tsung. Misionarii Cabral și Cacella au fost primii europeni care au menționat existența țării mitice Shambala (al cărei nume l-au ortografiat „Xembala”) în câteva scrisori din 1627. Potrivit călugărilor budiști tibetani, aceasta era o țară situată la nord sau la vest de Munții Himalaya. Potrivit propriilor cuvinte ale lui Cacella: „Am pus cât de multe întrebări am putut despre regatul Cathay [China], dar nu au auzit nimic despre acest nume
Estêvão Cacella () [Corola-website/Science/334548_a_335877]
-
Nopți la Serampore” în cartea sa, "Jurnalul fericirii" (publicată postum în 1991). El susținea că lumea pământeană este plină de mistere camuflate care urmează a fi dezvăluite și înțelese. Sondând profunzimile textului, eseistul considera că tehnicile extatice indiene (hinduiste și budiste) mistifică realitatea, creând o lume a vrăjilor și iluziilor. Legăturile senzoriale cu realitatea absolută sunt rupte, iar eul nu pătrunde în lumea esențelor, ci este transplantat într-un sistem elastic de iluzii, care provoacă surprize neașteptate, dar care rămâne totuși
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
lucrările misionare ultra-zeloase. În 2014, aproximativ 30% din sud-coreeni s-au declarat creștini. Grayson argumentează că protestantismul a fost o forță dinamică în Coreea, cu impact pozitiv asupra celorlalte religii. A împins la o concurență dinamică pe catolici și pe budiști și a inspirat numeroase alte secte mai mici. Ei au adoptat multe dintre metodele introduse de protestanți. Influența asupra educației a fost decisivă deoarece creștinii au înființat 239 de școli și 40 de universități, inclusiv 3 dintre cele 5 universități
Creștinismul în Coreea () [Corola-website/Science/332424_a_333753]
-
engleză. Concepută ca o simfonie a reconcilierii și compasiunii, uriașa partitură acumulează o mulțime de idei, în jurul părților narative, dezvăluind ritmica bătaie a vieții și a morții (the rhytmic beat of life and death), care alege, pentru final, o rugăciune budistă, în beatitudinea unui spațiu inundat de lumină. Intitulată Plutonian Ode, Simfonia no. 6 a fost inspirată de poemul lui Allen Ginsberg cu același titlu, care are trei părți, la fel ca și partitura muzicală. Simfonia i-a fost comandată de
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
supărare”. Mulți oameni caută în mâncare consolare pentru durerile sufletești, iar germanii au reușit, iată, să descrie acest fenomen printr-o expresie sintetică, un cuvânt compus cu nuanțe amestecate, tragicomice. Wabi-sabi Această expresie este, după afirmațiile autoarei, derivată din învățăturile budiste: înțelegerea faptului că suntem trecători și imperfecți ne poate ajuta să avem o viață împlinită. Expresia japoneză „wabi-sabi” înseamnă a găsi frumusețe în imperfecțiuni, o accepta existența ciclului vieții și al morții, a fi împăcat cu lipsa de desăvârșire a
ZECE cuvinte străine intraductibile și înțelesurile lor UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/102403_a_103695]
-
țări au fost Anglia și Rusia imperială, în căutare de obiecte din aur și de mărfuri de preț. Au pus la punct diverse strategii pentru a controla Asia Centrală în care au infiltrat numeroși spioni, agenți ai armatei deghizați în pelerini budiști. Au cartografiat regiunile necunoscute, obiectivele strategice. Printre spionii ruși figurau și oamenii de știință: geologi, botaniști, zoologi... Unii dintre ei nu scapă prilejul de a achiziționa diverse obiecte vechi. În 1880, un colecționar englez cumpăra de la un traficant de obiecte
Legende INCREDIBILE, spionaj și arheologie extremă. Cum au încercat occidentalii să jefuiască Asia () [Corola-website/Journalistic/102072_a_103364]
-
obiecte vechi. În 1880, un colecționar englez cumpăra de la un traficant de obiecte furate 51 de manuscrise din scoarță de copac cu inscripții în limba sanscrită, manuscrise datând din secolul al V-lea, prima dovadă care atesta existența unei civilizații budiste, în deșertul Taklamakan. În acea vreme, arheologii ruși, englezi, francezi erau implicați în explorarea unor situri din Grecia, Egipt, Mesopotamia. „Far West”-ul chinez nu părea atractiv în absența unor informații care să ateste comori arheologice. Pe de altă parte
Legende INCREDIBILE, spionaj și arheologie extremă. Cum au încercat occidentalii să jefuiască Asia () [Corola-website/Journalistic/102072_a_103364]
-
Beijing, care se spune că ar fi fost construit de Ven.Master Jisheng, primul stareț al mănăstirii, și finanțat prin cerșit pentru pomană pentru 3 ani. Pentru o mie de ani, podul de piatră vechi și marmorat a ghidat nenumărați budiști, devotați sălașului lor spiritual. Cei doi copaci ginkgo vechi și luxurianți din interiorul templului au fost martorii vicisitudinilor prin care a trecut mănăstirea de mai bine de 1000 de ani. După războaiele haotice ale dinastiilor Liao (907-1125) și Jin (1115-1234
Mănăstirea Longquan () [Corola-website/Science/336113_a_337442]
-
de o mie de ani, Mănăstirea Longquan a îmbrățișat un nou stil de viață. Pe 11 aprilie 2015, a fost oficial redeschisă și reîntregita ca loc de desfășurare a unor activități religioase. Ven. Master Xuecheng, VicePreședinte și Secretar-General al Asociației Budiste din Chină, a fost invitat să fie starețul acestei mănăstiri. Este prima mănăstire budista deschisă oficial în districtul Haidian de la înființarea Republicii Populare Chineze și adăpostește cele trei bogații Buddha, Dharma și Sangha.
Mănăstirea Longquan () [Corola-website/Science/336113_a_337442]
-
de către compasiunea, înțelepciunea, aspirațiile și acțiunile Maestrului, în cadrul Mânăstirii Longquan, a luat ființă din nimic, continuând apoi să crească și să se dezvolte. Totodată, Venerabilul Maestru Xuecheng, a căutat noi căi, mijloace și metode pentru a construi un adevărat Templu Budist, prin cultivarea și promovarea talentelor călugărilor și laicilor și prin servicii aduse societății, luând în considerare cauzele și condițiile contemporane din timp și spațiu. Bazată pe consolidarea credinței și a eticii monahale, Sangha acordă prioritate absolută cultivării talentelor, moderează conceptele
Sangha () [Corola-website/Science/336140_a_337469]
-
scopul de a forma călugări care să exceleze în ”aspirație, cultură, abilități, merit și cunoaștere” și de a forma o Sangha armonioasă și progresistă. Sangha Mânăstirii Longquan a perpetuat chintesența sistemului monastic tradițional, absorbind în același timp caracteristicile educației moderne Budiste. În ceea ce privește modul de predare, au fost integrate elemente din cadrul instituțiilor budiste, astfel încât călugării și laicii învață în clase, participă în grupuri la prelegeri despre Dharma și poartă discuții aprofundate referitoare la sutre și tratate. Referitor la practică, este urmată linia
Sangha () [Corola-website/Science/336140_a_337469]
-
abilități, merit și cunoaștere” și de a forma o Sangha armonioasă și progresistă. Sangha Mânăstirii Longquan a perpetuat chintesența sistemului monastic tradițional, absorbind în același timp caracteristicile educației moderne Budiste. În ceea ce privește modul de predare, au fost integrate elemente din cadrul instituțiilor budiste, astfel încât călugării și laicii învață în clase, participă în grupuri la prelegeri despre Dharma și poartă discuții aprofundate referitoare la sutre și tratate. Referitor la practică, este urmată linia monahală tradițională obișnuită, incluzând rugăciunile de dimineață și de seară, incantații
Sangha () [Corola-website/Science/336140_a_337469]
-
ceilalți. Învățarea și practica urmează două căi, calugării (Bhiksu), ucenicii (Sramanera) și candidații participând la cursurile corespunzătoare diferitelor lor niveluri, dar și la cursuri deschise, în funcție de propriile interese și specializări, cum ar fi discuții despre precepte, virtutea în practică, incantații Budiste, cât și producție de film. De îndată ce cineva pătrunde în Sangha, poate simți atmosfera monahală propice studiului. Întreaga Sangha emană un spirit pozitiv, pentru integrarea Buddha Dharma în viața de toate zilele. Cei ce aleg acest drum se bazează pe Venerabilul
Sangha () [Corola-website/Science/336140_a_337469]
-
este un templu budist din orașul Xi'an, provincia Shaanxi, China. Acesta este unul dintre cele mai importante temple din oraș și este cunoscut pentru "Pagoda Marii Gâște Sălbatice". Templul a fost construit pentru prima dată în anul 589 de către împăratul Yang Jian (581-604
Templul Daci'en () [Corola-website/Science/336445_a_337774]
-
A fost renovată în timpul dinastiei Ming (1368-1644) și în anul 1964. În prezent, pagoda are șapte etaje și 64 de metri înălțime fiind cea mai importantă atracție a templului. Numele de "Pagoda Marii Gâște Sălbatice" vine de la o veche legendă budistă chineză. Pe timpul când consumul cărnii era un subiect tabu printre budiști, un grup de călugări nu au găsit carne pentru a cumpăra. Deasupra lor zbura un stol de gâște sălbatice iar unul dintre călugări a zis:" Astăzi nu avem carne
Templul Daci'en () [Corola-website/Science/336445_a_337774]
-
În prezent, pagoda are șapte etaje și 64 de metri înălțime fiind cea mai importantă atracție a templului. Numele de "Pagoda Marii Gâște Sălbatice" vine de la o veche legendă budistă chineză. Pe timpul când consumul cărnii era un subiect tabu printre budiști, un grup de călugări nu au găsit carne pentru a cumpăra. Deasupra lor zbura un stol de gâște sălbatice iar unul dintre călugări a zis:" Astăzi nu avem carne. Sper că milostivul Bodhisattva ne va da." În acel moment, gâsca
Templul Daci'en () [Corola-website/Science/336445_a_337774]
-
Mondial pentru diferite organizații internaționale, fiind unul dintre primii interpreții ai Ligii Națiunilor și Organizației Internaționale a Muncii. Începând de prin anul 1930, el a devenit interesat de budism și de Extremul Orient, călătorind în India, China și alte țări budiste și scriind mai multe cărți referitoare la Orientul Îndepărtat precum "Introduction to Asia". În 1934 s-a întâlnit cu Sri Aurobindo la Pondicherry: Acesta l-a acceptat ca discipol în 1935 sub numele de Vishvabandhu (« prietenul tuturor »). El s-a
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
El a fost, de asemenea, profesor universitar în India. Stein a fost, de asemenea, etnograf, geograf, lingvist și topograf. Colecția de cărți și manuscrise luate din peșterile Dunhuang este importantă pentru studiul istoriei Asiei Centrale și a artei și literaturii Budiste. El a scris mai multe volume despre expedițiile sale și descoperirile despre Khotanul antic, Serindia și Asia Interioară. Stein i-a avut ca părinți pe Nathan Stein și Anna Hirschler, un cuplu de evrei care locuiau în Budapesta în timpul Imperiului
Marc Aurel Stein () [Corola-website/Science/336870_a_338199]
-
boteza și crește copiii rezultați din căsătorie în canoanele Bisericii Ortodoxe. Solicitările celor care vor să-și unească și religios viața cu un neortodox sunt, de obicei, aprobate prin dispensă. Pe de altă parte, căsătoria dintre ortodocși și necreștini (musulmani, budiști etc.) este absolut interzisă. Graficul de mai jos arată evaluări ale României din 1972 până în prezent în raportul "Libertatea în lume", publicat anual de către Freedom House. Nota 1 semnifică "liber"; 7, "neliber".
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
anul 7 al domniei împăratului Suijin, altarul shitoist de pe vîrful muntelui Hie (Hiei) ar fi fost mutat la poalele muntelui (clădirea Higashi Hongū a sanctuarului Hiyoshi Taisha în orașul Otsu de astăzi). a fost întemeiat de către călugărul Saicho, fondatorul școlii budiste Tendai, ca templu de gardă a , capitala Japoniei de pe atunci, de la influențele negative care se credea că vin de la nord-est. Astfel, în 788 au fost puse bazele clădirii, care urma să găzduiască statuia lui și se afla pe locul actualei
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
stareți aparținea împăratului, unele numiri au cauzat proteste. Actele de nesupunere deseori aveau formă de „parade” (demonstrații de forță) petrecute la capitală cu scop de a manifesta dezacordul cu deciziile curții imperiale. Treptat, Enryaku-ji a evoluat într-un centru monastic budist, care a produs numeroși călugări de renume, fondatori de școli proprii, așa ca: Hōnen (școala Jōdo-shū), Eisai (școala Rinzai), Shinran (școala Jōdo Shinshū), Dogen (școala Sōtō), Nichiren (școala Nichiren) și Ryōnin (școala Yuzu Nembutsu). La vârful puterii sale Enryaku-ji cuprindea
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
prezent. De câteva ori templul a suferit incendii, dar de fiecare dată a fost reconstruit și restabilit. În secolul XVI, în perioada de fărâmițare feudală și de războaie continue între clanuri, templul Enryaku-ji, la fel ca și multe alte școli budiste, a participat la conflicte feudale cu armata sa de sōhei. Astfel, în timpul răscoalei Hokke (1534--1536), Enryaku-ji s-a implicat activ în conflictul dintre sectele Ikkō-ikki și Nichiren, sōhei coborând de pe munte și incendiind 21 de temple Nichiren în Kyoto. Mai
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
munte, însă timp de 11 ani Enryaku-ji nu a avut stareț. După instaurarea shogunatului Tokugawa, călugărul Tenkai, care a servit drept consilier la trei shoguni, a inițiat restaurarea mănăstirii. Deși guvernarea militară ("bakufu") a impus reglementări stricte asupra activității templelor budiste (în special se interzicea implicarea instituțiilor religioase în activități politice), Enryaku-ji și-a recăpătat vechea influență. Tenkai a instaurat cultul sincretic (budist-șintoist) de venerare a shogunilor, prin care shogunul decedat se declara "gongen" (o manifestare a lui Buddha în forma
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
clădiri Daikō-dō. Obiectul principal de venerare este statuia lui Buddha Vairocana. În afara de Buddha, aici sunt expuse portretele marilor călugări, cum ar fi Nichiren, Dogen, Eisai, Enchin, Honen, Shinran, Ryōnin și Shinsei. Toți acești călugări în tinerețe au primit inițiere budistă la Enryakuji și au fondat școli proprii. Portretele au fost donate de sectele respective ca semn de recunoștință. În prezent, spațiul interior al Daikō-dō servește drept sală pentru ceremonii și întâlniri religioase. La 3 iunie 1987 Daikō-dō a fost declarat
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
ani de la fondarea Enryakuji. Obiectul principal de venerare este statuia lui Buddha Amida (Amităbha), creată de către meșterul Koseki Naitō. În Sala lui Buddha Amida se petrec ceremoniile "" pentru adepții școlii Tendai și pentru publicul larg. Tot aici se petrec riturile budiste în timpul festuvalului (legate de sărbătorirea echinocțiilor de primăvară și de toamnă) și festivaului . Clopotnița din fața Amida-dō, inițial construită la poalele muntelui și transportate la Enrzaku-ji împreună cu Daikō-dō, are statut de Patrimoniu Cultural al prefecturii Shiga. se află la o distanță
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]