7,134 matches
-
București, Brașov, Sinaia. A lucrat ca secretar literar-muzical la Opera de Stat din Ruse, șef de secție la Biblioteca Județeană, secretar și președinte al Asociației Traducătorilor din Ruse, profesor de liceu, ziarist, redactor la revista literară „Svetlostrui”, redactor la Televiziunea Bulgară. Din 1980 este membru al Uniunii Traducătorilor din Bulgaria și face parte din consiliul acesteia timp de trei mandate. S. debutează ca traducător din literatura română în 1979, cu un volum de poeme ale lui Nichita Stănescu. A transpus în
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
1980 este membru al Uniunii Traducătorilor din Bulgaria și face parte din consiliul acesteia timp de trei mandate. S. debutează ca traducător din literatura română în 1979, cu un volum de poeme ale lui Nichita Stănescu. A transpus în limba bulgară cărți ale unor scriitori români, clasici și contemporani, poeți, prozatori, dramaturgi, eseiști: Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, I. L. Caragiale, Zaharia Stancu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Matei Vișniec, Grigore Vieru, Titus Popovici ș.a. Aprecierea activității sale
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
1985) și la Democrația naturii de Mircea Dinescu (1995), dar și în Premiul Academiei Române pentru traducerile din Nichita Stănescu (1997). S. a mai realizat antologii reprezentative din literatura universală, îndeosebi din lirica de dragoste, incluse în colecții prestigioase ale editurilor bulgare. Prima culegere din literatura română propusă spre publicare în 1988 - lirică a poeților tineri, de la Nichita Stănescu până la Mircea Dinescu și Matei Vișniec - i-a fost oprită de cenzură. A prefațat transpuneri în bulgară din Panait Istrati, Mateiu I. Caragiale
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
la Opera Națională din Sofia, în 1985, pe muzica lui Paraskev Hadjiev. Semnează, în presa literară, numeroase prezentări ale unor cărți de poezie, proză și eseistică românească, ducând o activitate continuă de promovare a valorilor literaturii române în orizontul cititorului bulgar. Traduceri: Nichita Stănescu, Basorelef s vliubeni [Basorelief cu îndrăgostiți], Sofia, 1979, Videnie na ciuvstvata [O viziune a sentimentelor], Sofia, 2001; Evropeiska liubovna lirika XX vek [Lirica europeană de dragoste. Secolul XX], Sofia, 1981; I. L. Caragiale, Razplata [Năpasta], Sofia, 1982; Dokosvam
STAMBOLIEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289851_a_291180]
-
Funcționează doi ani ca profesoară în școli din preajma Bucureștiului și, din 1965, în calitate de cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, unde din 2002 e secretar științific. Își susține doctoratul în 1974, la Institutul de Literatură al Academiei Bulgare, cu tema Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918. Predă, începând din 1993, la Facultatea de Istorie și la Facultatea de Științe Politice și Administrative din București. Din 1981 e aleasă secretara Comisiei Mixte Româno-Bulgare de Istorie, de pe lângă Academia Română. Este distinsă
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Academia Română. Este distinsă cu Ordinul „Kiril și Metodie”, clasa a II-a, acordat de Guvernul Bulgariei (1977), în 1999 primește titlul doctor honoris causa al Universității „Sf. Kliment Ochridski” din Sofia, iar în 2000 Ordinul „Profesor Marin Drinov” din partea Academiei Bulgare de Științe. Ca scriitoare, debutează în presă cu câteva traduceri din poezia bulgară (1961), iar editorial cu romanul polițist Cei trei „A”, apărut în 1975. Colaborează la „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Balcania”, „Cahiers roumains d’études
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
de Guvernul Bulgariei (1977), în 1999 primește titlul doctor honoris causa al Universității „Sf. Kliment Ochridski” din Sofia, iar în 2000 Ordinul „Profesor Marin Drinov” din partea Academiei Bulgare de Științe. Ca scriitoare, debutează în presă cu câteva traduceri din poezia bulgară (1961), iar editorial cu romanul polițist Cei trei „A”, apărut în 1975. Colaborează la „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Balcania”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Destin românesc”, „Dilema”, „Literaturna istoriia”, „Literaturna misăl”, „New Europe College
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
în România. Sec. XVII-XX (1984), Bălgarskite ucilișta v Rumănia prez XIX vek (1858-1877) (1999). Se adaugă numeroase studii despre intelectualii din sud-estul european, relevând rolul universităților germane, ideile politice în societățile balcanice și reflectarea lor în literaturile moderne română și bulgară, evoluția genurilor și speciilor în aceste literaturi, trăsături ale relațiilor româno-bulgare ș.a. SCRIERI: Cei trei „A”, București, 1975; Enigma din trenul de noapte, București, 1977; Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918, București, 1980; Cazul „Fundația Prejbeanu”, Iași, 1982; Bălgarskata emigrantska
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
ale relațiilor româno-bulgare ș.a. SCRIERI: Cei trei „A”, București, 1975; Enigma din trenul de noapte, București, 1977; Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918, București, 1980; Cazul „Fundația Prejbeanu”, Iași, 1982; Bălgarskata emigrantska intelighentzia v Rumănia prez XIX vek [Emigrația intelectuală bulgară în România în secolul al XIX-lea], Sofia, 1982; Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată, București, 1984; Siberia dus-întors, 73 de ruble, București, 1991; Basarabia, prin vocile ei, București, 1992. Antologii: Intelectuali din Balcani în România. Sec. XVII-XX, București
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
ridicate de el la Volovăț. Gestul lui Dragoș fusese unul voievodal, monarhic, de început de țară și de dinastie, mai puțin semeț (era o „biserică de lemnŭ”), indiscutabil, decât acele monumenta princeps de la Pliska, Preslav sau Kiev, înălțate de țarii bulgari ori de cnejii vechi ruși, dar purtător al aceluiași mesaj: așeza țara „întemeiată” în spațiul creștin și o punea sub protecția Fecioarei. Adunând în același loc cele două lăcașe (și consacrându-l pe cel înălțat de el Maicii Domnului, arhetip
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
colțul zoologic” („a pus să se facă apoi cuști nespus de mari și frumoase pentru a ține sălbăticiuni” [«seragli die metter solvaticineț] asemănător celor văzute de el în Apus) -, căci prin acesată grădină (pe care o aprecia mai târziu minoritul bulgar Pietro Bogdan Bakšîć: „Lângă palat, în partea de sus, se află grădina domnului”) se plimba, cu siguranță, văduva Ecaterina Salvaressi și tot acolo își ospăta Radu Mihnea, aflat la a treia domnie în țara Românească, prin 1613, oaspeții veniți din Ardeal
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SÂRCU, Polihronie (30.VII.1855, Strășeni, j. Lăpușna - 23.VI.1905, Sankt Petersburg), slavist. Provenit dintr-o familie de răzeși, este fiul lui Agapie Sârcu. A urmat clasele primare la mănăstirea Căpriana, unde a avut prilejul să învețe și limba bulgară. Își continuă studiile la Seminarul Teologic din Chișinău, apoi la Odessa și Sankt Petersburg, absolvind în 1878 Facultatea de Filologie-Istorie cu medalia de aur. Reținut la Universitatea din Sankt Petersburg, este trimis într-o călătorie de studii în țările balcanice
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Barbu, Geo Bogza, Mihu Dragomir, Titus Popovici, Al. Căprariu, Laurențiu Ulici, Savin Bratu ș.a. Traducerile se axează aproape exclusiv asupra unor texte din literaturile socialiste: poezii de Vladimir Maiakovski și Ilya Ehrenburg, altele din lirica bulgară, coreeană, chineză, în tălmăcirea lui Marcel Breslașu, Al. Andrițoiu, Ștefan Iureș, Ion Hobana, Nicolae Labiș, Victor Tulbure, Miron Radu Paraschivescu, A. Toma, Mihu Dragomir, Cicerone Theodorescu. În 1949 apare și un fragment dintr-un roman al lui Mihail Șolohov, Ei
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
La Începutul lunii iulie 1900, ministrul de Război, generalul Iacob Lahovari, Îi spune confidențial lui C. Bacalbașa că În caz de război cu Bulgaria - asasinarea profesorului Ștefan Mihăileanu În noaptea de 23 spre 24 iunie stil vechi, de către un extremist bulgar stârnise spiritele și se demonstrase că ținta asasinilor ar fi fost de fapt regele Carol I - situația este gravă „n-avem munițiuni nici măcar pentru o săptămână. Dacă ar trebui să intrăm În război [cu Bulgaria] am fi siliți să luptăm
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
Marchizul Salisbury, secretarul de stat pentru Afacerile Externe ale Marii Britanii, transmitea faptul că, În urma unei convorbiri cu Alexandru Beldiman, consulul României la Sofia, acesta i-a mărturisit că niște țărani din zona Călărașului, refugiați În Bulgaria și interogați de autoritățile bulgare, au precizat că În satele lor a fost răspândită vestea ca țăranii să Își ia pământul pe care Îl vor, să se revolte, fiind doar o chestiune de timp până când Prințul Cuza ar fi venit În fruntea armatelor rusești <ref
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
literare”, 1941), adică acele direcții în care discipolul continuă preocupările lui Nicolae Cartojan. Lucrările ulterioare, si mai cu seamă teza de doctorat vor valida aceste opțiuni. Prin contribuții parțiale (își adjudecase zona sud-dunăreană), cum ar fi cele ce privesc miniatură bulgară și începuturile miniaturii românești, domeniu care l-a interesat, ca și broderia ori legarea cărților românești, sau prin studiile despre scrierile patriarhului Eftimie al Târnovei, Ț. pregătea prima mare sinteză, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
ca și broderia ori legarea cărților românești, sau prin studiile despre scrierile patriarhului Eftimie al Târnovei, Ț. pregătea prima mare sinteză, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains, unde încerca să definească, cercetând literatura bulgară, si caracteristicile literaturii române de expresie slavă. Faptele, interpretate obiectiv de un excelent cunoscător al raporturilor românilor cu slavii din sudul Dunării și al „mișcării” cărților în zona balcanică, demonstrează că nu emigrarea la nord de Dunăre, sub presiunea valului
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
colaborare cu Niculae Stoian); Dreptul de a fi iubiți (Din poezia copiilor lumii), București, 1984 (în colaborare cu Raluca Tulbure); O țară, România. Un nume, Ceaușescu, tr. edit., pref. Al. Balaci, București, 1988 (în colaborare cu Raluca Tulbure). Traduceri: Poeme bulgare, București, 1951; N. Gribaciov, Primăvara în colhozul „Pobeda”, pref. Mihu Dragomir, București, 1951, Poveste din pădure, București, 1953; Taras Șevcenko, Cobzar, pref. Mihail Sadoveanu, postfață Alexandr Deutsch, București, 1952 (în colaborare cu Val Cordun); ed. (Cobzarul), București, 1957, Poezii, introd
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
A. S. Pușkin, Rusalka, postfață Tamara Gane, București, 1959; Hristo Botev, Poezii, pref. Anghel Todorov, București, 1961, Acela nu moare!, pref. trad., București, 1976 (în colaborare cu Laura Baz-Fotiade); Nikola Ionkov Vapțarov, Poezii, pref. Gheorghe Dinu [Ștefan Roll], București, 1962; Poeți bulgari clasici și contemporani, pref. trad., București, 1962; Kuceak Nahabed, Poezii, București, 1963 (în colaborare cu Dan Deșliu); Alexandr A. Blok, Versuri, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1964, Versuri, București, 1974; Elisaveta Bagreana, Versuri alese, București, 1967; Nikolaus Lenau, Albigenzii, pref. Sevilla
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
București, 1967; Nikolaus Lenau, Albigenzii, pref. Sevilla Baer-Răducanu, București, 1967; Pencio Slaveikov, Versuri alese, pref. Valentin Deșliu, București, 1967; Saiat-Nova, Regele trubadur, București, 1975; Hajdu Zoltán, Apă fiartă pentru lup, cu ilustrații de Andrassy Zoltán, București, 1975; Antologie de poezie bulgară de la începuturi până azi, îngr. trad. în colaborare cu Haralambie Grămescu, pref. Simeon Hadjikosev, București, 1977 (în colaborare); Victor Sivetidis, Cântece de leagăn pentru puii animalelor, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, București, 1977 (în colaborare cu Delia Damirescu); Anotimpuri mongole
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
va fi președinte al PEN-Clubului din Republica Moldova (1991-1995). Debutează cu versuri în 1955, fiind încă student, la revista „Glasuri tinere”. Scrie literatură pentru copii, cu o rezonanță deosebită la cei cărora le este destinată, tradusă în engleză, rusă, japoneză, franceză, bulgară, slovacă, italiană, finlandeză, arabă, hindi etc. și distinsă cu Diploma de Onoare Internațională „Hans Christian Andersen” (1974). A mai fost recompensat cu Premiul de Stat al Republicii Moldova (1980), Premiul de Stat al URSS (1988), Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1996
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
George Chirilă, București, 1979. Ediții: Artur Enășescu, Poezii, pref. edit., cuvânt înainte Radu Boureanu, București, 1968. Traduceri: Joseph Kessel, Celula nr. 7, București, 1930 (în colaborare cu Constantin Iliescu); André Gide, Amintiri despre Oscar Wilde, București, 1932; Dimitri Șișmanov, Literatura bulgară, Oradea, 1936; E. A. Poe, Sistemul doctorului Catran și al profesorului Puff, București, f.a. (în colaborare cu Constantin Iliescu); F. M. Dostoievski, Eternul soț, București, 1939 (în colaborare cu C. N. Negoiță); Émile Dermenghem, Aspecte din literatura arabă de azi, București, 1939
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
Repere bibliografice: G. St. Cazacu, „Sora Emilia”, „Cronicarul”, 1931, 6; Zoe G. Frasin, „Sora Emilia”, „Scrisul nostru”, 1931, 7-8; Traian Stănescu, „Sora Emilia”, „Dacia”, 1931, 106; Al. Robot, Literatura de provincie, RP, 1932, 4 439; Pericle Martinescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, SDM, 1936, 4; Traian Georgescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Piru, Varia, I, 282; Dumitru Micu, „Dicționar de pseudonime”, CNT, 1973, 41; Marin Bucur, „Dicționar de pseudonime”, RITL, 1974, 3; Î.H. [Ion Hangiu], „Dicționar de pseudonime
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
6; Zoe G. Frasin, „Sora Emilia”, „Scrisul nostru”, 1931, 7-8; Traian Stănescu, „Sora Emilia”, „Dacia”, 1931, 106; Al. Robot, Literatura de provincie, RP, 1932, 4 439; Pericle Martinescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, SDM, 1936, 4; Traian Georgescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, „Pagini basarabene”, 1936, 4-5; Piru, Varia, I, 282; Dumitru Micu, „Dicționar de pseudonime”, CNT, 1973, 41; Marin Bucur, „Dicționar de pseudonime”, RITL, 1974, 3; Î.H. [Ion Hangiu], „Dicționar de pseudonime”, LL, 1974; Carianopol, Scriitori, ÎI, 125-136; Dicț. scriit. rom
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov (exponent al tezelor oficiale de-a lungul întregii sale colaborări), Adelina Piatkowski (Spartă, oraș al culturii în sec. VII î.e.n.), Al. A. Philippide ( Shakespeare), Sevilla Baer-Tomoșoiu, Tudor Vianu (Mitul prometeic în literatura română), Martha Vilag, Gh. Bulgar (Ovidiu și peisajul dobrogean), Silvia Cucu, Alexandru Duțu (Alegorie și realism în „Divină Comedie” - însemnări inedite ale lui Coșbuc), Maria Gabrea, Tamara Gane, M. Hubert, Iorgu Iordan (Despre „perenitatea” limbii literare), Despina Mladoveanu, Nedda Brin, Liliana Popovici, Hertha Perez, Lăură
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]