3,179 matches
-
vara anului 1905. Astfel, în baza contractului semnat pe 17 iunie 1905, inginerul Wladislav Climchievici se obliga, ca în termen de „patru luni de la data semnării contractului, să prelungească iluminatul electric la particularii de pe străzile Bacău-Focșani, Justiției, Primăverii, Ioniță Sturdza, Busuioc, Dragoș-Vodă, Gimnaziului, Coroiu și Bacău Piatra”. Apariția Uzinei electrice nu a determinat abandonarea imediată a iluminatului stradal cu ajutorul fânarelor. Deși au existat proiecte radicale în acest sens, până la începutul perioadei interbelice felinarele au fost înlocuite treptat cu lămpile în arc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aprobarea de către ministrul Lucrărilor Publice a proiectului de asfaltare a unor porțiuni de drum de pe traseul Buzău-Bacău-Slănic Moldova, primarul liberal Constantin Zlotescu (1934-1938) a reușit să finalizeze la sfârșitul anului 1937 lucrările de asfaltare pe străzile Regele Ferdinand (între strada Busuioc și piața Sf. Nicolae), Mihai Viteazul (fostă strada Mare), I. G. Duca, 10 Mai și pe calea Mărășești. Astfel, municipiul de pe malul drept al Bistriței intra, alături de București, în „clubul select” al primelor orașe asfaltate din România. În pofida acestor elemente
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ha.), moșia Brăescu-Crupenschi din comuna Mărgineni (1.149 ha.), moșia lui G. Paul Kristen din comuna Săucești (700 ha.) ș.a. Printre marii proprietari de terenuri se număra și Primăria orașului Bacău. Pe baza donațiilor testamentare - Pavel și Ana Cristea, Grigore Busuioc, N. Dragoianu ș.a. -, de-a lungul anilor, administrația locală a ajuns să administreze un important fond agrosilvic. Documentele statistice înaintate de Primăria Bacău către Ministerul Agriculturii și Domeniilor la începutul lunii ianuarie 1919, în vederea punerii în aplicare a decretelor de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
siguranță, unul dintre sporturile practicate de membrii acestui cer, fapt indicat de o cerere din mai 1924, în care șeful „Tinerimii” solicita Primăriei Bacău „să-i închirieze pentru joc de tenis locul proprietatea comunei din strada Bacău-Piatra, colț cu strada Busuioc”. Printre cele mai dinamice asociații sportive băcăuane a fost și Societatea sportivă „Principele Mihai”, înființată în mai 1925. La mijlocul deceniului patru al secolului al XX-lea, în cadrul acestei societăți funcționau secții de fotbal, rugby, volei, baschet, gimnastică, atletism, tenis și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
caracteristicile acelei epoci, prin colectivizarea agriculturii însoțită de cotele obligatorii către stat. Gospodarii satelor dimpreună cu preoții și învățătorii au fost transformați în „chiaburi exploatatori”, „dușmani ai poporului”, și trimiși spre reeducare să sape la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Învățătorul Neculai Busuioc din Ferești s-a numărat și el printre cei care, în mod forțat, au trebuit să-și aducă obolul la construirea acestui simbol al „gloriosului socialism”. Amintirile fiului său, doctorul Emanoil Busuioc, sunt cutremurătoare și, în același timp, sugestive. Ridicat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să sape la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Învățătorul Neculai Busuioc din Ferești s-a numărat și el printre cei care, în mod forțat, au trebuit să-și aducă obolul la construirea acestui simbol al „gloriosului socialism”. Amintirile fiului său, doctorul Emanoil Busuioc, sunt cutremurătoare și, în același timp, sugestive. Ridicat în noaptea de 15/16 august 1952, învățătorul de la Ferești avea să ajungă la Capul Midia, de unde se va întoarce acasă în 1954 grav bolnav. S-au abătut și alte consecințe asupra
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
n.a.), Popota și SECȚIA POLITICĂ (subl.ns.)”. O cerință de netrecut cu vederea era aceea a asigurării mobilierului acestor locații și nu cu orice resturi mizere ci numai cu produse de cea mai bună calitate! Ca pentru a mai drege busuiocul, chipurile rușii ar fi trebuit să se adreseze cu asemenea cereri mai-marilor de la București, asta pentru a crea aparența legalității. Conform rezoluției scrise pe partea stângă a documentului, lucrarea se cerea a se executa „f. urgent”, termenul fiind extraordinar de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
facă dreptate dar care nu se grăbește să o facă deoarece, pur și simplu, statul nu există ci, numai oamenii care îl conduc și au propriile lor interese. Dar, haideți să derulăm povestea (adevărată!) a familiei medicului pensionar ieșean Emanoil Busuioc, născut în comuna vasluiană evocată mai sus. 1. Cât mai costă în județul Vaslui recuperarea fostelor proprietăți funciare? Oamenii năpăstuiți deopotrivă de fosta putere comunistă cât și de actualele structuri democratice ai căror reprezentanți ne „cântă” pe la urechi din patru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
automat sovietic „Partizan” sau al celui românesc „Orița”. În urmă cu ceva timp, am primit un plic voluminos ce avea în interior 19 pagini frumos dactilografiate, dar și un document important în copie. Expeditorul acestei corespondențe era dl. doctor Emanoil Busuioc, pensionar domiciliat în Iași dar născut în satul Ferești - Vaslui. Respectând dorința expresă a corespondentului nostru, primului inter-titlu i-am pus numele de mai jos. a. „Sunt fiu de chiabur, adică de om gospodar” „...am citit cu deosebit interes materialul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o opțiune prea fericită. De altfel, nu trebuie să uităm niciodată că de multe ori „anonimele” trimise de unii reprezentanți ai „înaintatei clase muncitoare” precum și ai „țărănimii progresiste”, au aruncat în sinistrele pușcării comuniste mii de oameni nevinovați! „Mă numesc Busuioc Emanoil, născut în anul 1935 în satul și comuna Ferești, județul Vaslui. Actualmente locuiesc în Iași, str.(...). Am fost medic uman iar din anul 2000 sunt pensionar. Părinții mei au fost învățători în Ferești din 1932 și până în 1969 când
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sunt pensionar. Părinții mei au fost învățători în Ferești din 1932 și până în 1969 când au ieșit la pensie și s-au mutat la Iași. Mai am un frate, Lucian, inginer chimist ce este, deasemenea, pensionar”, ne-a scris dl. Busuioc. În continuare, face o descriere patetică a luptei pe care o duce de 20 de ani atât cu autoritățile județene cât și cu angoasele și disprețul suveran ale celor aleși în fața obștilor din comunele Văleni și Ferești. Nevrând să facem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
au îndrumat spre școli mai înalte. Mulți dintre ei au ajuns oameni de vază și n-au uitat niciodată să le mulțumească învățătorilor lor. Tot aici ne-am născut și am crescut noi, cei doi fii ai familiei de dascăli Busuioc”. b. „Fereștenii ne consideră venetici” „Din păcate, după ce am inițiat încă din anul 1990 procedurile legale de retrocedare a pământului părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
venetici” „Din păcate, după ce am inițiat încă din anul 1990 procedurile legale de retrocedare a pământului părinților noștri, sătenii din Ferești se uită urât și amarnic la noi, numindu-ne <<venetici>>”, ne-a scris cu amărăciune fiul satului Ferești, Emanoil Busuioc. Îl credem, deoarece nici autoritățile inițial numite și ulterior alese ale obștilor, nu sunt mai breze la capitolele „dreptate” și „adevăr”, de care, uneori, habar n-au și noi considerăm că după atâția ani de îndoctrinare și îndobitocire colectivă, vechile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
proprietari de drept, au fost pervertite în mod rafinat prin falsificarea primitiv grosolană a istoriei de către haitele rapace, mincinoase și sălbatice ale activiștilor „de partid”. De altfel, iată ce a scris în continuare cu simplitate dar și cu patos Emanoil Busuioc: „...oamenii (din Ferești n.n.) ne privesc cu suspiciune și nedumerire, ne consideră venetici (?? subl.ns.) și nu înțeleg ce mai căutăm pe acolo să le stricăm liniștea, dar ei nu știu sau poate nu vor să înțeleagă că atât eu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
amintit de diverse cumetrii, nășii, nepotisme, filiații directe sau indirecte, ori alianțe?! c. „Hambarul tatei era mereu plin, iar de Paști și Crăciun mama scotea din cuptor rânduri de cozonaci, plăcinte și colaci” Cu un remarcabil talent scriitoricesc, fereșteanul Emanoil Busuioc stabilit la Iași, descrie în corespondența sa caracterul bucolic al vieții de la țară din acele timpuri: „...treptat, în jurul casei au început să apară tot felul de atenanse (anexe n.n.). Mama avea o femeie din sat care o ajuta la menaj
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-i atât de înrăită de se asmut oamenii unii împotriva altora!”. Pentru a nu trece cu vederea nimic din ce ne-ar interesa atât pe noi cât și pe cei la care ar trebui să ajungă de drept acest mesaj, Busuioc ne-a scris și de modul în care părinții săi au ajuns să dețină o suprafață de pământ ceva mai mare decât media: „...între 1932-1939, părinții mei au cumpărat lot cu lot de la diverși cetățeni o suprafață care a însumat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a lucrat cu mare drag tatăl meu, iar restul în asociere cu alți cetățeni care aveau boi și unelte agricole corespunzătoare”. d. „Tatăl meu a fost patru ani pe front” Cum precizările suplimentare dar absolut necesare sunt întotdeauna binevenite, doctorul Busuioc a mai scris următoarele: „...tatăl meu a fost directorul școlii din Ferești în toată perioada evocată, 1930 1952, cu precizarea că între anii 1941-1944 a fost pe front, atât în Răsărit cât și în Apus. În vara lui ’41 a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost ignorate, batjocorite și terfelite de imbecilii îndoctrinați ajunși la putere într-o comună altădată prosperă și cu locuitori respectuoși față de intelectualii locului. e. Proștii la putere și intelectualii la stâlpul infamiei Evitând să dea nume (și bine a făcut!), Busuioc a început povestirea patimilor prin care au trecut părinții săi dimpreună cu cei doi băieți: „...doi frați, cărora nu le plăcuse nici cartea dar nici munca la viața lor, și care fuseseră elevii părinților mei, terminând ca vai de lume
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
clase primare, au fost puși de noua putere în fruntea satului, unul în calitate de președinte al Sfatului Popular iar celălalt în calitate de secretar al organizației de bază a partidului muncitoresc român”. Ce „bortă-n cer” au făcut acești netrebnici, ne spune tot Busuioc în continuarea scrisorii sale: „...cei doi au început să taie și să spânzure-n sat, conducând (<<massele>>, n.n.) după bunul plac, jignind pe toată lumea, dar mai ales pe cei ce <<aveau câte ceva>> (oareșce avere n.n.), deși acei oameni erau gospodari
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu se putea măcina fără semnătura președintelui și ștampila sfatului popular, adică tot prin mâna acestor bestii erau nevoiți să treacă oamenii”. f. „În așa atmosferă de teroare, le-a încolțit în minte ideea înființării colhozului” Cu aceeași fervoare, Emanoil Busuioc își continuă tristele-i amintiri din acei ani ticăloși în care câțiva indivizi la fel de ticăloșiți, manevrau mase întregi de oameni, după cum le tuna celor de la „eșaloanele superioare ale partidului”, dar și conform unor directive precise venite de la vârful puterii comuniste
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
atunci, oamenii nici nu voiau să audă de colhoz, în afară de cei mai săraci care, vorba lui Marx, <<nu aveau de pierdut decât lanțurile>>, dar cu pământul cărora nu se putea încropi nicio tarla ca lumea”. g. Cum a devenit Neculai Busuioc din om gospodar, „chiabur exploatator” „Așa se face că, într-o zi din primăvara anului 1952, tata s-a trezit cu o adresă de la Sfatul Popular Ferești trimisă de guardul instituției, prin care era Emanoil Busuioc, în anii de liceu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cum a devenit Neculai Busuioc din om gospodar, „chiabur exploatator” „Așa se face că, într-o zi din primăvara anului 1952, tata s-a trezit cu o adresă de la Sfatul Popular Ferești trimisă de guardul instituției, prin care era Emanoil Busuioc, în anii de liceu înștiințat că a fost trecut la categoria <<chiaburi>>, ceea ce în acea vreme echivala cu <<dușman al poporului>>, <<trădător al intereselor clasei muncitoare și al partidului>>, <<sabotor>>, <<exploatator>>, devenind astfel un paria al societății, lipsit de orice
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
liceu înștiințat că a fost trecut la categoria <<chiaburi>>, ceea ce în acea vreme echivala cu <<dușman al poporului>>, <<trădător al intereselor clasei muncitoare și al partidului>>, <<sabotor>>, <<exploatator>>, devenind astfel un paria al societății, lipsit de orice drepturi”. În continuare, Busuioc descrie în cuvinte patetice felul în care au primit ai săi criminala veste: „Nu eram acasă când au primit acea înștiințare, eram la școală la Iași, dar mama mi-a povestit că se uitau amândoi la hârtie, plângeau amândoi bănuind
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aveam nimic. Șura și grajdul erau goale, atenansele erau goale, câmpul trebuia semănat și lucrat. Din acest punct, viața noastră dar și a altor sute de mii de oameni, avea să se schimbe complet”. După primirea „sentinței” de chiabur, familiei Busuioc i-a fost schimbat destinul pe o perioadă lungă de timp. De altfel, comuniștii categorisiseră lumea rurală, ba chiar și pe cea urbană dacă unii orășeni aveau pământ în proprietate, în trei ramuri de „periculozitate”: 1) Săraci erau considerați acei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
scrise de noi dar și de alții, mult mai competenți. În Rusia a fost aplicat pentru prima dată sinistrul experiment, în Rusia s-a sfârșit cu el. „Quod erat demonstrandum” (Ceea ce trebuia demonstrat, s-a demonstrat). După ce tatăl său, Neculai Busuioc, a primit verdictul fatidic de „chiabur”, viața familiei a derapat tragic de la cursul linear de până atunci. Urmând un curs firesc al poveștii, dl. Emanoil ne-a scris despre studiile domniei sale până în anul 1952, an în care totul s-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]