630,907 matches
-
pe aceia care veneau după sfaturi. Dar din aceștia erau mulți și se întîmpla că n-aveam liniște nici ziua nici noaptea. Uneori oboseam în așa hal că adormeam direct pe podea. Stam pe podea pînă mi-era rece, iar cînd mi se făcea frig săream și începeam să fug prin cameră, ca să mă încălzesc. Apoi din nou mă așezam pe scaun și dam sfaturi celor care aveau nevoie. Ei intrau la mine unul după altul, uneori fără a deschide sau
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
a plîns vreo trei ore și s-a dus să îngroape borcănașul cu cenușă. L-a învelit în ziar și l-a dus în parcul Primului Cincinal, b. Tavriceski. Nevasta profesorului a ales o mică alee mai lăturalnică și, taman cînd voia să îngroape borcănelul, apare și paznicul. - Ei, - strigă paznicul. - Ce faci aici? Soția profesorului s-a speriat și zice: - Da' iată că vroiam broscuțe în borcănaș să prind. - Ei, - zice paznicul, - n-are nimic, dar vezi, să calci pe
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
borcănelul, apare și paznicul. - Ei, - strigă paznicul. - Ce faci aici? Soția profesorului s-a speriat și zice: - Da' iată că vroiam broscuțe în borcănaș să prind. - Ei, - zice paznicul, - n-are nimic, dar vezi, să calci pe iarbă e interzis. Cînd paznicul a plecat, soția profesorului a îngropat borcănelul în pămînt, a bătătorit cu piciorul și a plecat să se plimbe prin parc. Da-n parc s-a legat de ea un marinar. Să mergem, hai să mergem, zice, să ne
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
dreptul d-sale să creadă, de pildă, că autorul Momentelor este unul "de divertisment, de consum" și să se mire cum de au putut fi luate în serios și generalizate "criticile minore și particulare ale unui scriitor de mărunțișuri." Dar cînd dl Popa face un pas mai departe și socotește "o porcărie" ideea atîtora "că această canalie de geniu a oglindit epoca, dar a și format-o, pe ea și posteritatea moravurilor și psihologiei române", începem să ciulim urechile. Ca să auzim
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
de independență, parodierea intelighenției ardelenești, lipsa de respect pentru religie. Dl Popa continuă: "Nu-i la fel de semnificativ faptul că acest Caragiale, care a atacat formele fără fond, fiind el însuși o formă fără fond, a plecat, ca orice străin, atunci cînd lichelismul i-a fost demascat? Că "s-a cărat" în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară cu ajutorul unui avocat mișel?" (Merită menționată ironia soartei, care pare a-i scăpa dlui Popa, că răspunsul d-
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
Individualitățile chimice, speciile chimice nu au caracterul istoric al individualităților biologice. Virusurile de ex. nu au o continuitate ereditară. În schimb, amândouă au o notă comună, esențială: au o formă proprie, persistentă, ce tinde să se reconstituie și să reapară când structura lor a fost alterată... Ceva în geniul "Învierii" ori existenței lumii de apoi... De altfel, între cele două serii enunțate mai sus nu există o graniță precisă... Aspectul organic, în sensul cel mai larg, opus aspectului determinant al fenomenului
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
C. Rogozanu Șocul de lectură, în cazul noilor romane ale lui Dumitru Țepeneag (Hotel Europa, Pont des Arts și Marmureș), este asigurat de lizibilitate. Un termen cheie care irită ori de cîte ori este abordat de criticii tineri, atunci cînd este aplicat scriitorilor din vechea școală. Apoi, este bineînțeles un șoc și dacă ținem cont de trecutul experimentalist al autorului nostru, pe care nu mai are rost să-l amintim. Avem de-a face, pe de o parte, cu un
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Țepeneag a avut o ieșire benefică din literatura română, pentru că, iată, avem în față un roman, Maramureș, care poate fi citit și comentat fără a decoda vechi reflexe "esopice". Țepeneag se arată neașteptat de vioi, de plin de viață, atunci cînd vine vorba de ficțiune de dimensiuni mari (sau chiar foarte mari - Maramureș face parte dintr-o trilogie, poate chiar tetralogie, dacă ar fi să dăm crezare autorului-narator). Sînt mai multe planuri narative care curg în paralel pînă spre sfîrșitul romanului
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
vine vorba de ficțiune de dimensiuni mari (sau chiar foarte mari - Maramureș face parte dintr-o trilogie, poate chiar tetralogie, dacă ar fi să dăm crezare autorului-narator). Sînt mai multe planuri narative care curg în paralel pînă spre sfîrșitul romanului, cînd personajele și întîmplările încep să se amestece, chiar necontrolat. Ca și în Pont des Arts, ca și în Hotel Europa, Țepeneag urmează o rețetă sigură - aceea a descrierii intimității unui individ, a autorului povestitor. Acesta are un lector, chiar partenera
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Dan Dediu Un om care a citit toate cărțile privindu-le suveran și mergând pe vârful picioarelor prin lume, prin biblioteci și prin propriile sale lucrări. Anatol Vieru Profesorul Despre Dan Constantinescu am scris în repetate rânduri. Revin acum, când se împlinesc nouă ani de la moartea sa, cu câteva amintiri și comentarii privind maniera de a preda compoziția. De asemenea, câteva arcușe finale vor retușa un portret estetic al creației sale componistice, cam neglijate în ultima vreme. Dan Constantinescu vorbea
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
a secolului al XX-lea, poate pentru caracterul ei inconvenabil din punct de vedere politic (putea să apară ca prea umilitoare social, ori ca prea ceremonioasă pentru ipoteticele relații egalitare - tovărășești) - nu e neapărat simpatizată nici după schimbarea de regim, cînd pare a fi suspectată de balcanism și non-modernitate. Mai puternice decît interpretările ideologice sînt însă obișnuințele lingvistice. Textele actuale din Internet (articole de ziare, liste de discuții) demonstrează folosirea curentă a formulei, mai ales în situația tipică de adresare a
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
Le Fabuleux destin d'Amélie Poulain se cheamă, în original, filmul lui Jean-Pierre Jeunet), care eclipsează destinul, prin comparație nesărat, de premiant previzibil, al lui No Man's Land. În cîțiva ani, No Man's Land va fi uitat. Pe cînd Amélie va rămîne în istorie ca unul dintre acele filme-lovitură, aparent nevinovate, și care, imprevizibil, au un impact uriaș la public, provoacă un "fenomen de masă"! Françoise Giroud mărturisea că, la prima vizionare a lui Amélie, la lansare, nu și-
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
i s-a confiscat bagheta magică, dar care, cu un aer năzdrăvan, continuă să-și exercite atribuțiile. Inițial, în stadiul de proiect, regizorul a visat-o, în rol, pe Emily Watson, cu timbrul ei de inocență și de patetism ghiduș; cînd a fost gata scăpărătorul scenariu - scris de Jeunet în colaborare cu Guillaume Laurant (romancier și dramaturg) - Emily Watson n-a mai fost liberă; și așa, a apărut Audrey Tautou, care e o Amélie de un farmec desăvîrșit. Ce face Amélie
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
zilele noastre: "Acum de-abia aflu că localitatea asta a noastră are un fel de Uniune a artiștilor. Ea s-a format de curând dintr-o nevoie, cum e ușor de imaginat, foarte imperioasă și umblă zvonul că ar "înflori". Când Uniunile nu știu chiar deloc ce ar trebui să facă, atunci ele înfloresc; au auzit și ele că trebuie să facă asta ca să poată fi niște Uniuni cum trebuie". Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, traducere de Mircea Ivănescu
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Ruxandra Cesereanu Cine sîntem noi, românii, după cum scriem și vorbim, mai ales atunci cînd este vorba de pamflet vitriolant, atac la persoană, calomnie, injurie etc.? Voi inventaria și decoda, în cele ce urmează, nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc, cu precădere în secolul XX. Cel dintîi este registrul subuman, prin care se
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
secolul XX. Cel dintîi este registrul subuman, prin care se urmărește declasarea celui incriminat prin raportarea sa la un statut diferit de cel omenesc. Acest registru se referă la structura de rebut și paria a celor acuzați, dar există cazuri cînd subumanizarea este realizată printr-un atac corporal în care subiectul vizat este desconsiderat fizic și umilit. Termeni precum nimicuri, retardați, pleavă, scursuri sînt completați, în cazul atacului corporal, de cuvinte precum handicapat, paralitic, pitic etc. Cel de-al doilea registru
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
ci în chipul cel mai abject cu putință. Al Șaptelea registru este cel sexual sau libidinos. Este extrem de violent, pentru că încalcă cele mai intime tabú-uri. Ca și în cazul registrului excremențial, și în acesta injuriatorii manifestă o voluptate orgasmică atunci cînd atacă. Organele sexuale ale celor incriminați sau cutumele lor erotice sînt ironizate direct sau prin aluzii, fiind preferate porecla denigratoare, anagrama licențioasă, jocuri de cuvinte cu efect libidinos, metafore și metonimii jignitoare. Fantezia este explozivă în acest registru, tocmai fiindcă
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
interbelică, dar el a funcționat și înainte și după. în comunism, s-a remarcat antioccidentalismul cultivat de liderii români fie din subordonare politică față de sovietici (epoca Gheorghiu-Dej), fie din naționalism megalomanic (epoca Ceaușescu). în postcomunism, două alte reacții au izbucnit cînd și cînd: antimaghiarismul stimulat de naționalismul șovin al cîtorva partide extremiste și antițigănismul catalizat de excesele infracționale ale unei etnii greu de controlat administrativ și social; acestea au fost secondate, mai rar, de puseuri antisemite. Iată, prin urmare, cele nouă
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
el a funcționat și înainte și după. în comunism, s-a remarcat antioccidentalismul cultivat de liderii români fie din subordonare politică față de sovietici (epoca Gheorghiu-Dej), fie din naționalism megalomanic (epoca Ceaușescu). în postcomunism, două alte reacții au izbucnit cînd și cînd: antimaghiarismul stimulat de naționalismul șovin al cîtorva partide extremiste și antițigănismul catalizat de excesele infracționale ale unei etnii greu de controlat administrativ și social; acestea au fost secondate, mai rar, de puseuri antisemite. Iată, prin urmare, cele nouă registre ale
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
la baionetă cât se poate de concrete. Sunt și eu de acord că trăim într-o lume aflată în pericolul disoluției etice și politice și că echilibrul democratic este mai fragil decât oricând în ultimele decenii. Sunt și eu înspăimântat când văd pe cel mai important bulevard al Bucureștiului zeci de afișe - e drept, nu la fel de uriașe ca și reclama benzinăriilor "Lukoil"! - care pompează frenetic sloganele Mișcării Legionare. Dar încă mai înspăimântat sunt când constat, deja de ani de zile, că
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
în ultimele decenii. Sunt și eu înspăimântat când văd pe cel mai important bulevard al Bucureștiului zeci de afișe - e drept, nu la fel de uriașe ca și reclama benzinăriilor "Lukoil"! - care pompează frenetic sloganele Mișcării Legionare. Dar încă mai înspăimântat sunt când constat, deja de ani de zile, că nici una dintre organizațiile specializate în deraieri ideologice nu face nimic pentru a combate astfel de fenomene. E drept, textele cu citate din "Căpitanul" coexistă grafic cu chipul răpitor al unei tinere parcă descinsă
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
al lui H.-R. Patapievici, probabil că simțul estetic al paznicilor democrației ar fi fost oripilat și ar fi trecut la fapte. Mă înspăimântă și pe mine succesul pe care diverși călugări, popi, "schimnici", "iluminați" îl au de fiecare dată când se întâlnesc cu tinerii. Mai serile trecute, în pauza dintre două cursuri, am asistat la o scenă care m-a pus pe gânduri mai mult decât toată joaca sterilă de-a "corectitudinea politică": cum ușile Aulei Magna a Universității din
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
ani. Dacă Ceaușescu nu ieșea din scenă, buldozerele ar fi ajuns la Cibin. Situația nu e unică. Vechile case, nu toate ucise de geniul arhitectonic al lui Ceaușescu, dau, astăzi, edililor o bătaie de cap încă mai mare decît blocurile, cînd n-au avut "șansa" să scape complet de ele, precum la Roman sau mai știu eu unde. Neretrocedate la vreme foștilor proprietari, ele se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
mai e vorba de Cioran, ci de un Pseudo-Cioran!" Pe drept cuvînt. Ar fi de adăugat că, după fanii unui Cioran fără trecut, se înmulțesc de la o vreme criticii unui Cioran cu trecut. Deopotrivă de stupizi, și unii, și alții, cînd își închipuie (vezi și ce scrie dl. Valentin Protopopescu în Observator) că știu ce era în mintea filosofului mai bine decît el însuși. A doua aberație a descoperit-o dl. Vartic în cartea Emil Cioran, psihanaliza adolescenței scrisă de doi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
că e pe punctul să-și înscrie partidul la tribunal. Un partid cu intenții federaliste, al cărui lider și-a mutat centrul de activitate de la Cluj în Banat și care a făcut să vuiască lumea politică autohtonă și pe vremea cînd doar se lăuda că va face un partid. * Cîțiva dintre foștii tovarăși de drum ai lui CVTudor au sesizat Curtea de Conturi cerând să verifice cum a cheltuit tribunul banii primiți de la buget pentru partid. Fondurile, susțin foștii peremiști, au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]