42,681 matches
-
așa cum li se cuvenea vedetelor și viitoarelor vedete formate la Timișoara: în fața reflectoarelor și a camerelor de filmat. Astfel, sâmbătă, 19 iunie, pe TVR 2, de la ora 14,30, Latinii din Est sunt oaspeții emisiunii lui Horia Moculescu „Atenție, se cântă! “, înregistrată la sfârșitul săptămânii trecute, la Timișoara. Este prima „ieșire“ a emisiunii în țară și faptul că artiștii timișoreni au primit vizita echipei de filmare și a lui Horia Moculescu nu a fost o întâmplare: „Am găsit aici, la Timișoara
Agenda2004-25-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282548_a_283877]
-
dimineții, jucătorii sunt primiți de primul-secretar Mihai Telescu, cel care mai apoi va insista ca stelele echipei să primească locuință, pentru a-i păstra în Timișoara. La festivitate și meci au participat numeroși spectatori și, ca de obicei, s-a cântat „Gaudeamus Igitur“. Căpitanul echipei, Francisc Neiss, declara: „Nici nu vă închipuiți cât este de frumos să știi că joci rugby în fața câtorva mii de spectatori“. Articolul din „Drapelul Roșu“ nu uita să menționeze sprijinul „organelor de partid și de stat
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
românesc. Carmina înseamnă cântec. Acest nume se potrivește foarte bine și în zilele noastre, pentru că în repertoriul actual avem foarte multe cântece românești, prelucrări folclorice semnate de mari maeștri cum au fost Ion Vidu sau Sabin Drăgoi și Brediceanu. Când cântăm în țară sau peste hotare, avem întotdeauna incluse în programul nostru piese românești și ne mândrim cu acest program“, ne spune Flóra Tóth, dirijoarea corului Carmina Dacica în ultimii 18 ani. Despre vremurile de începuturi: „Erau timpuri grele pentru artiști
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
textul“. Sacru și profan „Pe vremea lui Ceaușescu n-am avut deloc muzică sacră în repertoriu, am avut madrigale fără temă sacră. Abia după anii 1990 am inclus așa ceva în repertoriu. Nu ni s-a interzis, dar nu aveam unde cânta. Noi am fost la Cântarea României, unde ni se cerea un anumit fel de muzică. La biserici nu s-a putut cânta atunci, abia după aceea, după Revoluție. Mie îmi plac prelucrările românești. De exemplu, «Ana Lugojana» de Ion Vidu
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
Abia după anii 1990 am inclus așa ceva în repertoriu. Nu ni s-a interzis, dar nu aveam unde cânta. Noi am fost la Cântarea României, unde ni se cerea un anumit fel de muzică. La biserici nu s-a putut cânta atunci, abia după aceea, după Revoluție. Mie îmi plac prelucrările românești. De exemplu, «Ana Lugojana» de Ion Vidu este o piesă de mare succes. Sau «Chindia» de Alexandru Pașcanu, pe care am avut-o în repertoriu foarte mulți ani“, povestește
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
îmi plac prelucrările românești. De exemplu, «Ana Lugojana» de Ion Vidu este o piesă de mare succes. Sau «Chindia» de Alexandru Pașcanu, pe care am avut-o în repertoriu foarte mulți ani“, povestește Flóra Tóth. Verona din Dacia Verona Botiș cântă la Carmina Dacica încă de la primele repetiții, de la constituire. „La început au fost 12 persoane, apoi, treptat-treptat, componența corului s-a lărgit. Era o formație camerală sub conducerea dirijorului Mircea Idvoreanu. El a fost conducătorul corului și cu dânsul am
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
un deceniu puternic stalinist, aveau foarte multe restricții, presiuni ideologice mari. Ideologia de bază, singura admisă, era politica partidului sovietic. Acest lucru a planat asupra cadrelor didactice, în activitatea cu copiii. Era o linie, la un moment dat, să se cânte și din prelucrările sovietice. Dar în anii 1964 deja, partea aceasta rea a trecut și a putut fi promovată cu succes muzica autohtonă. S-au abordat lucrări de forță, din creația universală: romantică, clasică și preclasică. Fetele se întâlneau, înainte de
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
de Muzică, ne-am mutat acolo. Eu am fost profesoară de muzică în școala generală, de acolo am ieșit la pensie. Dar am mai lucrat până în 1989 la Liceul Shakespeare și aici“. Cântarea României Există câteva persoane în cor care cântă încă de la formarea lui. Cea mai tânără membră a formației are 17 ani și este elevă la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“. Corul a reprezentat și o rampă de lansare către Filarmonică. Rămasă până în ziua de azi alături de colegele
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
cor Elanul și optimismul dirijoarei Flóra Tóth, cea care a condus în ultimii 18 ani Carmina Dacica, sunt molipsitoare nu doar pentru artistele din formație, ci și pentru spectatori. „Corul nostru este un cor de amatoare. Nu sunt profesioniste. Nu cântă în corul Filarmonicii sau în cel al Operei. Sunt persoane care lucrează într-un anumit domeniu: profesori, educatori, bibliotecare, juriste. Profesoare de toate genurile: de muzică, dar și de matematică, biologie, chimie. Medici nu avem încă, dar așteptăm să mai
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
vin ușor. Actuala dirijoare ne explică: „Ceea ce a reușit să mențină această formație la un loc este dragostea pentru ceea ce facem. Pe noi nu ne plătește nimeni. Activitatea și participarea noastră la concerte sunt absolut benevole. Este plăcerea de a cânta pe scenă, de a arăta că existăm și că ne place ceea ce facem. Cât despre costul deplasărilor, când găsim sponsori, găsim. Când nu, ne sponsorizează familia sau adunăm bani din bugetul personal. Acesta este un punct dureros pentru noi. Acum
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
însemnat obținerea primului premiu internațional. A fost o performanță la care puțini se așteptau. „În 1990 am ieșit prima oară peste hotare, când am participat la un concurs internațional în Ungaria. A fost foarte greu, ni s-a impus să cântăm muzică contemporană, muzica modernă a secolului al XX-lea. Am concurat cu mai multe coruri feminine venite din Italia, Ungaria, Finlanda, Danemarca. Era Concursul Coral Internațional „Bartók Béla“, ediția a XIV-a, din Debrecen. Am luat premiul trei și pentru
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
fost o mare realizare. De atunci au știut și alții de noi, am intrat în memoria altor concursuri. Primim anual invitații la festivaluri și concursuri corale“. Dar cea mai mare recompensă pe care corul o primește de fiecare dată când cântă nu este vreun premiu, fie acesta cât de însemnat. Aplauzele, aprecierea publicului, acestea sunt cele mai mari premii pentru Carmina Dacica: „Piesele noastre au un parfum popular, au priză la public. Îmi plac și cele universale, dar acelea au alt
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
mai mari premii pentru Carmina Dacica: „Piesele noastre au un parfum popular, au priză la public. Îmi plac și cele universale, dar acelea au alt parfum. Acestea românești ridică sala în picioare. Am fost în 1993 în Olanda, unde am cântat într-o sală de sport. Erau aproape patru mii de persoane și șase coruri invitate, dintre care unul al Bisericii Reformate din Ungaria. Au cântat toți foarte bine. Totuși, când am venit noi, fetele din România și am început să
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
parfum. Acestea românești ridică sala în picioare. Am fost în 1993 în Olanda, unde am cântat într-o sală de sport. Erau aproape patru mii de persoane și șase coruri invitate, dintre care unul al Bisericii Reformate din Ungaria. Au cântat toți foarte bine. Totuși, când am venit noi, fetele din România și am început să cântăm piesele noastre românești, s-a ridicat sala în picioare. Nu ne-a venit să credem. Am trăit atunci un sentiment deosebit“. C(armina) D
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
într-o sală de sport. Erau aproape patru mii de persoane și șase coruri invitate, dintre care unul al Bisericii Reformate din Ungaria. Au cântat toți foarte bine. Totuși, când am venit noi, fetele din România și am început să cântăm piesele noastre românești, s-a ridicat sala în picioare. Nu ne-a venit să credem. Am trăit atunci un sentiment deosebit“. C(armina) D(acica) În întreaga sa carieră, corul a făcut mai multe înregistrări, multe dintre acestea la radio
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
Compact Disc, Carmina Dacica nu are nici un CD editat. „Înainte de a pleca în Austria, în 2000, am făcut o înregistrare pentru radio. De pe această înregistrare am făcut, pentru uzul personal, un CD pe care avem programul pe care l-am cântat la concertul din Austria. În magazine nu avem CD-uri. Din ce fonduri? “, se întreabă, fără a putea oferi un răspuns, Flóra Tóth, deși știe foarte bine că o înregistrare pe CD ar reprezenta o carte de vizită a corului
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
despre muzica corală“. Daca din America Peggy Willens a luat drumul Timișoarei, lăsând America în urmă, pentru a se face folositoare. E în firea omului. Ni se destăinuie: „Sunt din Washington DC, dar locuiesc în Timișoara de doi ani. Am cântat și înainte de a veni aici, în Washington și în Mineapolis, Minnesota. În Washington am cântat în Cathedral Choir of Society, la National Cathedral. Era un cor foarte mare, 120 de oameni. Este foarte dificil să cânt muzică românească, dar îmi
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
urmă, pentru a se face folositoare. E în firea omului. Ni se destăinuie: „Sunt din Washington DC, dar locuiesc în Timișoara de doi ani. Am cântat și înainte de a veni aici, în Washington și în Mineapolis, Minnesota. În Washington am cântat în Cathedral Choir of Society, la National Cathedral. Era un cor foarte mare, 120 de oameni. Este foarte dificil să cânt muzică românească, dar îmi place, pentru că este interesant și este din această zonă. Repertoriul sacru îmi este familiar, în
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
de doi ani. Am cântat și înainte de a veni aici, în Washington și în Mineapolis, Minnesota. În Washington am cântat în Cathedral Choir of Society, la National Cathedral. Era un cor foarte mare, 120 de oameni. Este foarte dificil să cânt muzică românească, dar îmi place, pentru că este interesant și este din această zonă. Repertoriul sacru îmi este familiar, în limba latină, așa că sună și aici ca-n America. Pe lângă faptul că fac parte din cor, lucrez și la Primărie, ca
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
că datorită pregătirii pe care o are va fi trimisă ca voluntar în Kazahstan, Bulgaria sau România. Pentru că știe limba franceză foarte bine, ea ar fi vrut să fie trimisă în România. Gândul i s-a împlinit și acum Peggy cântă „Ana Lugojana“ și cântece dacice în corul Carmina Dacica. În mai puțin de șase săptămâni, Peggy a trebuit să-și vândă casa și mașina, să-și ia rămas bun de la familie și prieteni și să-și strângă toate lucrurile. „Au
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
pedeapsă de la 11 metri acordată de arbitrul german Markus Merk pentru un fault al lui Silvestre asupra lui Wayne Rooney. Și după gafa monumentală a lui Beckham, cei 25 000 de fani englezi aflați în tribunele stadionului Da Luz au cântat, emanând siguranță și încredere în victoria favoriților lor. În repriza secundă, fotbaliștii francezi au pornit o ofensivă presantă spre poarta englezilor, crezând tot timpul în posibilitatea întoarcerii rezultatului. Când spectatorii au început să părăsească stadionul, căpitanul de echipă a selecționatei
Agenda2004-25-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282564_a_283893]
-
Alexandru e un personaj cu totul neobișnuit. La fel ca și muzica sa. La fel ca și calea pe care muzica lui ajunge la el. Muzică onirică „Încă de la vârsta de 15 ani aud cântece. Noaptea, în somn. Mi se cântă. Când adorm, începe să-mi cânte. Cine? Nu l-am întrebat. Toată viața asta am vrut, să scot cântecele din subconștient, să le aduc în planul real, al conștientului. Îmi repetă câte o frază muzicală și de câte douăzeci de
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
neobișnuit. La fel ca și muzica sa. La fel ca și calea pe care muzica lui ajunge la el. Muzică onirică „Încă de la vârsta de 15 ani aud cântece. Noaptea, în somn. Mi se cântă. Când adorm, începe să-mi cânte. Cine? Nu l-am întrebat. Toată viața asta am vrut, să scot cântecele din subconștient, să le aduc în planul real, al conștientului. Îmi repetă câte o frază muzicală și de câte douăzeci de ori, ca s-o țin minte
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
nu puteam să spun că eu vreau chitară, eu vreau lecții de muzică. Dar, după 20 de ani, când am fost pe picioarele mele, mi-am luat chitară. Nu m-a ajutat. Am zdrăngănit-o o vreme, am învățat să cânt la chitară. Dar ce visam eu nu era un cântec simplu. Sunetele mele nu erau sunete reale. Nu se puteau exprima în lumea firească. Când eram puști, muzica venea de la Europa Liberă. Așa era atunci. De acolo am aflat despre
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
ani. Instrumentele pe care visam să-mi pun muzica visată erau foarte scumpe. Era vorba de mii de dolari. Nu am avut bani. Stilul meu de viață nu-mi permitea să acumulez bani pentru instrumente. Dar noaptea, cineva, ceva îmi cânta în continuare. Eu îmi vedeam de scris în continuare. Visele nu-mi dau pace nici acum. Abia după primii patruzeci de ani de viață mi-am cumpărat primul instrument“. Liber, cu orice preț Crede în menirea lui atât de mult
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]