1,848 matches
-
și în Serbia, unde Karagheorghe și Miloš erau nevoiți să se războiască cu liderii locali sprijiniți de partizanii personali și de familiile acestora. Și viața politică a Greciei era axată pe activitățile liderilor politici ai căror suporteri îi considerau drept călăuze și de la care se așteptau la protecție și favoruri. Relația aceasta dintre patron și client putea duce la formarea unei rețele extrem de influente, deoarece un patron putea deveni clientul unui om și mai puternic, care putea la rîndul său să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
trei furnici“ - sânii și acea podoabă unică - femeile din drum, mirosite de departe, aruncându-le glume când mai În doi peri și când mai de măscară. La fel și Învățătorul bătrân din Lunca Mare, colegul meu de la „cercurile culturale“ și călăuza mea expertă - a „mânzului“ cum Îmi spunea - prin toate bordelurile Ploieștiului, unde acest „apostol al neamului“, clientul lor familiar, era salu tat cu ovații de țațele și fetele „stabilimentelor“, cum li se spunea, de pe ves tita Cale a Oilor. Aici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la față, poposit la acest vad vechi al lor și al câtorva aprețiatori de seamă, printre care fuseseră Delavrancea și Caragiale. Auzisem de mult de această cârciumă a lui Sotir și m-a dus aci unul din acești birjari bătrâni, călăuze bune pentru toate locurile de pierzanie ale Bucureștilor, găsind aci, mai În fiecare seară, pe un elvețian și pe un neamț Înțeleși amândoi la pahare și amândoi uriași, burduhănoși, amabili și prietenoși ca toți uriașii bonvivanți. Palavragiu, cum mă știu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
îmi dă vreun semn că ar avea de gând să mai stăruie asupra acestui subiect. În schimb, Lazarus se arată dispus să-mi dea lămuriri despre spațiul acesta, văzduhul, și despre noua mea existență, se arată dispus să-mi fie călăuză, să-mi limpezească ceva din tainele noii mele lumi, să mă ajute să mă descurc și să înțeleg. 9 TC "9" \l 1 Lazarus sau Victor Doi își începe lecția de inițiere cu o propunere: -Aș prefera să mă descoși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
inși d’ăștia închipuiți, cu pretenții fuseseră puși, ha, ha, ha, cu botul pe labe, se gudurau pe lângă tovarășul Stalin și erau obligați să-i recunoască cele mai mari merite în orice domeniu, ha, ha, ha, poeții îl luau drept călăuză în scrierea versurilor lor, savanții în descoperirile lor și așa mai departe, ha, ha, ha, apoi sfârșitul însuși cu neîncrederea sa bolnăvicioasă, nebunească, peste tot vedea comploturi, ca al medicilor evrei, și, în fine, moartea, în martie ’53, o, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
i-l atribuiau ceilalți și acceptarea, jucarea acestui rol. Iar fratele meu a făcut instantaneu pasul: a început să interpreteze, sedus, dăruit, rolul în care îl proiectau ceilalți, rolul de model, de preot care oficiază într-un templu, de ins călăuză totdeauna de urmat, și intelectual, și civic. Chiar se simțea extraordinar să urce pe o scenă, imaginară sau reală, și să apere valorile morale fundamentale, vorbea în adunări publice, pe la ședințele Uniunii Scriitorilor sau pe la simpozioane cu circuit închis, vorbea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de când sunt țintuit la pat. E o minune că am putut rezista atâția ani la atâtea încercări morale și fizice, minune pentru care eu îi mulțumesc Domnului prin mijlocirea Maicii mele cerești, care în tot acest timp mi-a fost călăuză, bucurie și îmbărbătare pe drumul presărat cu spini al vieții mele. Deo gratias! Pr. Anton Demeter Barticești, 14.03.1992 București - Lourdes jurnal de călătorie Tot ce ni se întâmplă în viața noastră pământească, se întâmplă prin dispoziția și cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Sf. Duh ne spune: „...ne innitaris prudentiae tuae...” (Prov 3,5) - Nu te bizui pe prudența ta; iar Sf. Bernard ne avertizează scriind că: „Qui sibi confidit, stulte se discipulum subdit!” - Cine se încrede în sine, se supune unei oarbe călăuze. VIII - Să păzim cu scrupulozitate toate poruncile și sfaturile evanghelice, îndeplinind vorbele Sfântului Paul: „...tu, omul lui Dumnezeu... urmează dreptatea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea, blândețea. Luptă-te lupta cea dreaptă a credinței; răpește viața veșnică la care ai fost chemat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
copiii, urmau tinerii, bărbații, fetițele și fetele mari, și apoi femeile. După cum spuneam, Liturghia se oficia în acea vreme în latină și părțile principale (Kirie, Gloria, Credo,Sanctus și Agnus Dei) erau traduse în cartea populară de rugăciuni și cântece „Călăuza creștinului” în paralel și în limba română ajutând astfel la înțelegerea textului. Tata, fiind „fecior de biserică”, uneori când preotul care rămânea și la Vecernie pentru '”Binecuvantarea cu Sf. Sacrament”, servea masa de prânz la noi și toți cei patru
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de primenire interioară a culturii, prin intensificarea cunoașterii propriei noastre arte și a artei tuturor celorlalte popoare în evoluția lor. [...]“ (Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Alegându-l să-i conducă destinele, poporul a ales pe cel mai bun fiu al său, călăuză energică și inspirată, luminată de ceea ce e mai înălțător în trecutul național și însuflețită de hotărârea de a merge neabătut spre o lume care să fie opera justiției sociale, a faptei constructive, a prieteniei și a înfrățirii între toate popoarele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște ne-a călăuzit drumul, cel care ne-a arătat calea libertății, cel sub conducerea căruia viața nouă, libertatea, frăția, dreptatea După revoluție, profesor la Universitatea „Spiru Haret“ din București. și egalitatea, idealurile scumpe celor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
eu simt cum mă ridic, Eroii tăi, republică, să-i cânt.“ („Sărbătoarea Republicii“, Astra, Nr. IV, 1976) COPOIU N. „Iată cât de exactă ne apare, în lumina datelor trecutului poporului nostru, definiția istoriei cuprinsă în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adevărată călăuză și îndreptar pentru scrierea viitoarei cărți de istorie a poporului român.“ („Istoria românilor și destinul imperiilor“, Luceafărul, 16 octombrie 1982) CORBEA George „Numai de bine ființei știutoare A libertății izbândă - un nume prețuit La rostire - Elena Ceaușescu - cea dintâi Fiică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Al partidului și al țării Din hotar până-n hotar.“ („Drapelul muncii“, în De la străbuni la strănepoți, Editura Eminescu, 1978) MARCU Emil „E comunistă era, viteaz cârmaci de țară, spre care porți prin faptă partidul și poporul. Ești țării primăvară și călăuză dreaptă - tu-i ești Conducătorul.“ („Viteaz cârmaci de țară“, Convorbiri literare, ianuarie 1984) MARCU Emilian „Bărbatu-acesta care odihnă nu cunoaște Și-alăturea se-arată la greu ca și la bine, Acesta ni-i prieten, ni-i frate și părinte, El
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
e istorie, gândire lucidă și zbor Pe-o corabie fără de seamăn navigând, navigând Cu toate pânzele, într-un pur viitor!“ („Patrie-n august“, România liberă, 23 august 1978) „Când zborul ne e lege și-avem o stea-nainte, Ni-i călăuză dreaptă, lângă al țării Președinte, Aduceți flori: e clipa cea fierbinte Când stima și iubirea se-adună în cuvinte Precum sămânța-n rod, precum din spice-o pâine, Când mama, profesorul, savantul ni-s veghe către mâine, Când ea, Elena
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care pledează pentru adevăr devine „nebun”. Că așa este, o dovedește cu paginile din cartea de față referitoare la viața politică din România, care determină și economicul și socialul, viața sa și a oamenilor. Biserica este și îi rămâne o călăuză în ceea ce caută și nu găsește, adică dreptatea și adevărul? Nu prea! Ba chiar deloc! „Eu spun că biserica ar trebui să aibă un rol foarte important în viața societății, acela de învățător spiritual. Dar așa cum arată astăzi, ea este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
patru ore de urcuș, recomandat turiștilor neexpermentați a-l folosi numai în timpul verii, drumul dela Bâlea Cascadă, la Bâlea Lac. Înainte vreme, până către sfârșitul secolului XIX, călătorul iubitor de drumuri de munte se mulțumea cu traseele cunoscute numai de călăuze angajate în satele din preajma punctelor de plecare, care contra unui comision destul de modest urca muntele împreună cu domnii veniți dela orașe, fericite că au ocazia să facă rost de un ban. Abia în anul 1902 un grup de muncitori italieni prefigurează
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acum o săptămână, chiar în ziua de crăciun, împreună cu alți flăcăi de-ai satului până sus la Iezer, dincolo de Șeaua Caprei, numai pentru a-și desfăta privirea cu priveliștea țării de dincolo și de dincoace de creastă. Mai făcuse pe călăuza și pentru alți drumeți, iar domnul Mock administratorul îi încredințase cheia cabanei pentru întreaga iarnă, imediat ce s-a așezat zăpada, tocmai pentru asemenea situații în care domni veniți dela oraș ar dori să înopteze acolo. S-au tomnit, au ajuns
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satele lor, și muncă fizică, de toate felurile, pentru autoîntreținere și pentru transpunerea în fapt a principiului educației prin muncă și pentru muncă. „...cultul muncii și al pasiunii pentru ea a devenit pentru elevii și profesorii Școlii Normale o veritabilă călăuză în activitatea lor, pe toate dimensiunile vieții școlare și extrașcolare”<footnote Grig. Davideanu, Leon Timofte, în volumul Școala Normală de la Șendriceni, Ed. Litera, București, 1978, p. 68. footnote> afirmă autorii profilului de personalitate creionat profesorului emerit Constantin N. Iancu, întemeietorul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
orizontul cunoașterii / și săși înnobileze sufletul. / Inspirata butadă argheziană: / Carte frumoasă, / cinste cui tea scris / este un elogiu / adus creatorilor de cărți bine scrise și purtătoare de învățăminte. / Din îndepărtate vremi, / cărțile au însoțit / viața oamenilor, / leau fost sfetnic / și călăuză, / leau luminat mințile / și leau încălzit inimile. / Vertiginoasele progrese / în tehnologia informației / au detronat cartea, / au diminuat dramatic interesul pentru lectură / și au condamnat librăriile / la sufocare / ... În încheiere am formulat / un alt elogiu / de data aceasta / direcționat spre cititori
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Ioan; Iftinchi, Costel - Aventuri în insula naivilor. - Iași: Editura Pim, 2006, p.47-88 - Dârțu, Constantin Toni - Personalități române și faptele lor 1950-2000. - vol 5. - Iași: Editura Pan Europe, 2003, p. 204209 - Sârbu, Nicolae - De o sută de ori Banat . - Deva: Călăuza, 2003, p. 146-151; 207- 210 - Doina&Gustav Hlinka- Pictură naivă - Naive Malerei. - Reșița: ColorPrint, 2004. - Țigla, Erwin Josef - Germanii din Banatul Montan.Reșița: InterGraf, 2003 . - p. LI-LII; 135-138; 199-200. - Vintilă Mihai - Colivia cu naivi . - Reșița: InterGraf, 2002, p. 23-25
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
unor valențe literare și implicit culturale acestor scrieri de factură spirituală și mistică. Luând drept exemplu paradigmatic cartea Exercițiilor, descoperim că scriitura ignațiană nu oferă atât un ansamblu de elevații, cât mai degrabă un itinerariu spiritual personal transformat ulterior în călăuză în virtutea experiențelor trăite; ea se vrea un fel de „îndrumar” care solicită în mod permanent drept interlocutori pe îndrumător și pe exercitant. Această scriitură, născută mai întâi dintr-o experiență personală, este capabilă să suscite la rândul ei noi scriituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de pe care Domnul nostru S-a înălțat la cer și pe care se mai văd și astăzi urmele tălpilor Sale, pe care el dorea să le mai vadă o dată. Astfel că, fără să spună nimic și fără să-și ia călăuză (întrucât cei care mergeau acolo fără un turc drept călăuză se puneau în mare primejdie), se descotorosi de ceilalți pelerini și plecă singur spre Muntele Măslinilor. Deoarece străjerii nu voiau să-l lase să intre, le dădu un cuțit dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe care se mai văd și astăzi urmele tălpilor Sale, pe care el dorea să le mai vadă o dată. Astfel că, fără să spună nimic și fără să-și ia călăuză (întrucât cei care mergeau acolo fără un turc drept călăuză se puneau în mare primejdie), se descotorosi de ceilalți pelerini și plecă singur spre Muntele Măslinilor. Deoarece străjerii nu voiau să-l lase să intre, le dădu un cuțit dintre uneltele de scris pe care le avea totdeauna cu sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că nu se uitase bine, pe Muntele Măslinilor, spre ce parte era îndreptat piciorul drept și nici cel stâng 2. Făcu cale-ntoarsă și le dădu străjilor foarfecele său, cred, pentru a putea intra. 48. Când aflară călugării că plecase fără călăuză, începură să-l caute. Așadar, când cobora Muntele Măslinilor, văzu un „creștin cu cingătoare”3, aflat în slujba mănăstirii, care venea spre el cu o bâtă mare cu care-l amenința, dând semne de mânie. Acesta, ajungând la el, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a avea cunoașteri sau viziuni deslușite ale celor trei Persoane, ci șdoarț întrezărire sau înfățișare a Preasfintei Treimi. De asemenea, în răstimpuri simțeam același lucru, sfârșind în Isus, ca și cum m-aș fi aflat la umbra Lui, ca și cum ar fi fost călăuza mea, însă fără a mi se împuțina harul Preasfintei Treimi, ci dimpotrivă, mi se părea că eram și mai mult unit cu Maiestatea Sa dumnezeiască; iar în rugăciunile către Tatăl nu puteam, nici nu simțeam dorința de a afla evlavie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]