11,853 matches
-
acelor încrețituri arbitrare, contururi ale violenței neprevăzute, am vomitat în gol un ghem de mucus acid. Când lovise gardul, Vaughan se uitase în spate, ochii lui duri calculând dacă să facă sau nu o a doua încercare de-a mă călca. Fâșii de hârtie ruptă se învolburau prin aer în jurul meu, lipindu-se în puncte diferite pe panourile zdrobite ale portierelor și pe cutia radiatorului. Capitolul 23 Aeroplane de sticlă urcau pe cer deasupra aeroportului. Prin aerul fragil am privit traficul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
peste care se întindea podul rutier. Am trecut pe roșu la câteva semafoare, amenințați din toate părțile de mașinile care veneau dinspre aeroport. Undeva deasupra noastră, Catherine străbătea puntea descoperită a podului. Vaughan își croia drum prin traficul de după-amiază, călcând frânele în ultimul moment și înclinând mașina pe roțile exterioare la fiecare întoarcere în viteză la sensurile giratorii. Cu o sută de metri în urma lui, eu parcurgeam în goană sectorul de drum drept către rampa de coborâre. Oprindu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
coasta puterii, în aprilie 2003, când a protestat în legătură cu creșterea presiunii politice asupra justiției. Umilirea unei judecătoare renumite pentru conduita sa corectă a reprezentat, totodată un avertisment pentru românii mai umili că îndrăzneala de a cere socoteală statului pentru că le călca în picioare drepturile putea să se soldeze cu consecințe neplăcute și că, prin urmare, nu era o cale bună de urmat. Incidentele de acest fel „sunt cele care ar trebui să trezească o îngrjorare acută la Bruxelles despre capacitatea României
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fie el și disident. Întocmai cum în «Răscoala» lui Liviu Rebreanu incidentul declanșator al răscoalei țăranilor de pe moșia boierului Miron Iuga îl constituise palma dată de șoferul latifundiarului unui copil din sat care sărise în fața automobilului, gata de a fi călcat, tot astfel evacuarea lui Láslo Tökés a fost scânteia care, în atmosfera supraîncărcată de nemulțumire, a declanșat explozia. În acea zi de 17 decembrie 1989, „au avut loc mai multe manifestații pe străzile Timișoarei oprite de focul în plin al
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sa „România abțibild”, redutabilul Cristian Tudor Popescu pătrunde esența comunismului dar și a realităților tragice de la noi. Iată doar câteva mici fragmente ilustrative: „Pentru românii care nu știu și nu pot să se descurce, să se învârtă, să fure, să calce pe cadavre, pentru cei care nu pot uni două puncte ale vieții lor decât printr-o linie dreaptă, România începe să semene cu iadul. Și acolo unde există iadul, trebuie să se ivească și un Mesia. Acesta ar putea fi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
proastă, că am trecut de la o teroare trivială la o libertate trivializată, îl suport cel mai greu. El mă face să vreau să uit tot ceea ce acești ani m-au silit să aflu. Înainte de decembrie ’89 „libertatea era umilită, jignită, călcată în picioare, batjocorită, dar credința în libertate rămăsese intactă. Teroarea nu putuse distruge în noi și respectul pentru libertate. [...] Comunismul era privit ca o fatalitate, ca o nenorocire de import. Nimeni, cu excepția, poate, a unor dogmatici opaci, nu credea, în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de pe terasă, mama își strigă din nou odrasla. - Mă joc, răspunse Liviu adâncit în călătoria pe care micul lui tren o făcea înspre cine știe unde. - Pleacă de-acolo, bă puștiule, zise un student la filosofie. - Vezi că vine tramvaiul și te calcă, urlă un bătrân. - Aoleu, fugi! strigă o femeie cu două pungi de plastic. Dar Liviu își vedea liniștit de treabă. - O să-l omoare! - Salvați-l! - Cineva să cheme pompierii! Așa vociferau cei prezenți la scena ce promitea să devină dramatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
elev amator de orice fel de jocuri, mai ales fotbal, devenisem un elev care în pauze se învârtea pe lângă profesori, ferindu-se de activități fizice. Asta pentru că la fotbal Alexandru Gheorghe nu ezita să îmi pună piedică și să mă calce în picioare, chiar dacă jucam în aceeași echipă. La leapșa mă prindea numai pe mine, atingându-mă de obicei cu pumnul nemilos în coloana vertebrală. Ceilalți colegi mă ocoleau, nevrând să-i ofere lui Alexandru Gheorghe un motiv ca să-i schingiuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
de teren, dar... - Uite, îți dau două rubine pe el, zise baba scoțând la iveală niște pietre nemaipomenite. - Bine. Poftim cheile. Baba Dochia se urcă la volan, instală pisica lângă ea, băgă o casetă cu Jefferson Airplane în casetofon și călcă acceleratorul. Locuia în Giurgiu, deci o luă înspre Ruse. Ajunsă acolo se chiorî o vreme peste Dunăre, dar cum nu era mare lucru de văzut, intră într-o cafenea și comandă o cafea și ziarul Washington Post. În care la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
că aveam pe mine niște chiloți. Nu îmi aduceam aminte când îi pusesem pe mine. Nici nu conta. Mona termină scârțâitul și mă privi cu mândrie. De ce? - Mona, e îngrozitor! Căscă ochii. - Ce? - Ce-ai cântat acolo e insuportabil! Mă calcă pe nervi, înțelegi? Nu înțelegea, mi-a spus privirea ei semi-șocată. - Vioara, Mona, am zis încercând să nu urlu, este un instrument care nu are nici o legătură cu muzica rock! Nimic! Zero! Ce naiba, tu nu-ți dai seama? Pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în mașină. De ce l-ai lăsat pe mitocanul ăla să scape nepedepsit? Tu ești un geniu, pe când el... el e un nimeni! Ești un om atât de bun! Adăugă fata lingându-mă pe gât. - Hm, da... am răspuns zâmbind și călcând acceleratorul până la fund. Roțile mușcară din asfalt și, din punctul de vedere al unui improbabil martor care, fumând, o privea de la un balcon, mașina dispăru în noapte. 8/9 octombrie 2004 DREPTATEA LUPULUI Pe fundul fântânii era un întuneric de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
bandă, că m-au și apucat nervii! Dă cu el de pământ, pișa-m-aș în capu’ lui de mitocan! - Vedeți? i-am zis lui Dan, care zâmbi înțelegător. Totuși îmi trase un șut în burtă. - Ești șmecher, ha? întrebă călcându-mă în picioare. Futu-te-n morții mă-tii să te fut! Îmi cără un rând de pumni în cap. - Dar eu sunt un client! Am venit să cumpăr..., am îngăimat eu. - Daaaaa? Client? Domnul se crede Dumnezeu, te pomenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Suki era și ea pe-acolo, în apă, îmbrăcată într-o rochie de mireasă. Shuoke găsi un baston și începu să deseneze cu el cercuri în nisip. Cercurile deveneau din ce în ce mai mari, Shuoke alerga cu bastonul în mână, sărind peste cearșafuri, călcând oamenii în picioare, făcând un cerc interminabil. Apoi bastonul începu să frigă, iar Shuoke intră cu el în apă. Observa pe mal o ruină care semăna cu Acropolisul. Shuoke i-o arată lui Suki și încercă să iasă din apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
tânără și plăcută, cum am constatat imediat după aceea. Pe când o priveam din profil, am văzut-o încruntând ochii, ducând mâna înmănușată la gura deschisă, într-un strigăt de spaimă, și alunecând. Ar fi căzut, desigur, și ar fi fost călcată de mulțimea ce avansa ca o cireada de elefanți, dacă n-aș fi prins-o imediat de braț. — Vă simțiți rău? - îi spun. Sprijiniți-vă de mine. Veți vedea că nu e nimic. Era rigidă, nu reușea să facă nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
puțin mai concentrat, și poate, vedeți, să-l plasați ca pe o notă în josul paginii? — Eu sunt un cititor, doar un cititor, nu un autor - te grăbești să declari, ca și cum te-ai arunca în ajutorul cuiva care e gata să calce în gol. — Ah, da? Vă felicit, sunt încântat! - Și privirea pe care ți-o aruncă e într-adevăr de simpatie și de gratitudine. Îmi face plăcere. Cititori, ca să spun drept, întâlnesc din ce în ce mai puțini... Îl cuprinde o undă de familiaritate; se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
false amândouă? — Există numai o singură persoană care ne poate spune adevărul: autorul. — Îl poți întreba, dat fiind că ești prietena lui... — Eram. — La el mergeai când fugeai de Marana? Câte lucruri știi! spune, cu un ton ironic care te calcă pe nervi mai mult decât orice. Cititorule, ai hotărât: te vei duce să-l cauți pe scriitor, între timp, întorcând spatele Ludmilei, ai început să citești noua carte cu coperta la fel. (La fel, până la un anume punct. Manșeta „Ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pe o rogojină, ocupată să aranjeze flori și crengi de toamnă într-un vas. Avansând ca un somnabul, am ajuns fără să-mi dau seama lângă ea, ghemuită la picioarele mele și m-am oprit la timp ca să n-o calc și să nu răstorn crengile, lovindu-le cu picioarele. Plecarea lui Makiko trezise dintr-o dată în mine o agitație care nu-i scăpase, probabil, doamnei Miyagi, dat fiind că pașii mei neatenți mă purtaseră astfel până lângă ea. Oricum, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
legătură cu căldura și mișcarea. Oare șerpii visau la locuri speciale anume create pentru ei? Or fi crezut că există un rai al șerpilor pe undeva? Un loc unde totul e la nivelul solului și nu există nimeni care să calce pe ei? Îi trebuiră câteva momente ca să-și obișnuiască ochii cu întunericul dinăuntru, dar după un timp văzu că nu-i nimic periculos. Pompa era acționată de o roată mare, care era pusă în funcțiune de un motor diesel vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
din cele trei mine de diamante ale Botswanei îi conferea cadoului un plus de semnificație. Îi va dărui femeii pe care o iubește și o admiră mai mult decât pe oricare alta o micuță mostră din chiar pământul pe care călcau. O mostră specială, firește: un fragment de rocă ce fusese făurită cu atâția ani în urmă, adunând în ea atâta strălucire. Apoi cineva îl scosese din pământ la Orapa, îl șlefuise, îl adusese la Gaborone și îl montase în aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de hârtie. Totuși, nici nu putea să se gândească să-i ducă înapoi. Le spusese că va avea grijă de ei, iar asta, reflectă el, e mai important decât orice semnătură de pe orice document legal. Domnul J.L.B. Matekoni nu-și călcase cuvântul în viața lui. Își făcuse o regulă în afaceri, să nu promită ceva unui client și apoi să nu se țină de cuvânt. Uneori asta l-a costat destul de mult. Dacă i-a spus unui client că reparația va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fi petrecut timpul distrându-se și dându-și întâlniri cu băieții, la cât de puține avantaje obținuse de pe urma școlii. Oare o să-și găsească vreodată un serviciu sau va trebui să rămână acasă să-și ajute mama să spele și să calce pantalonii kaki ai fraților ei? Primise răspunsul la întrebarea ei chiar a doua zi, când se prezentase la interviu și obținuse postul de secretară a lui Mma Ramotswe. Iată soluția. Dacă bărbații refuză să angajeze femeile pe merit, caută-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Răposatul domn Richard Mavuso (46). Domnul Mavuso, care avea un cap micuț și o mustață minusculă, bine îngrijită, n-ar fi fost băgat în seamă de majoritatea aspirantelor la titlul de Miss, și totuși, din nefericire, după cum dezvăluia articolul, murise călcat de una. În mod straniu, pe Mma Ramotswe o afectase acest articol. Concetățeanul nostru, domnul Richard Mavuso (deasupra) a fost călcat cu mașina, vineri seara, de ocupanta locului doi a concursului Miss Swaziland. Binecunoscuta regină a frumuseții, domnișoara Gladys Lapelala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
fost băgat în seamă de majoritatea aspirantelor la titlul de Miss, și totuși, din nefericire, după cum dezvăluia articolul, murise călcat de una. În mod straniu, pe Mma Ramotswe o afectase acest articol. Concetățeanul nostru, domnul Richard Mavuso (deasupra) a fost călcat cu mașina, vineri seara, de ocupanta locului doi a concursului Miss Swaziland. Binecunoscuta regină a frumuseții, domnișoara Gladys Lapelala, din Manzini, l-a călcat pe domul Mavuso pe când încerca să treacă strada în Mbabane, unde acesta lucra ca funcționar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
straniu, pe Mma Ramotswe o afectase acest articol. Concetățeanul nostru, domnul Richard Mavuso (deasupra) a fost călcat cu mașina, vineri seara, de ocupanta locului doi a concursului Miss Swaziland. Binecunoscuta regină a frumuseții, domnișoara Gladys Lapelala, din Manzini, l-a călcat pe domul Mavuso pe când încerca să treacă strada în Mbabane, unde acesta lucra ca funcționar la Departamentul Drumuri și Poduri. Asta era tot ce spunea articolul și Mma Ramotswe se întreba de ce o afectase atât de mult. În fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Mavuso pe când încerca să treacă strada în Mbabane, unde acesta lucra ca funcționar la Departamentul Drumuri și Poduri. Asta era tot ce spunea articolul și Mma Ramotswe se întreba de ce o afectase atât de mult. În fiecare zi mureau oameni călcați de mașini și nu se făcea mare tevatură pe tema asta. Avea oare vreo importanță că unul fusese călcat de o regină a frumuseții? Era oare trist doar pentru că domnul Mavuso fusese un bărbat micuț și nesemnificativ, iar regina frumuseții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]