2,041 matches
-
din rocile descompuse de factorii chimici din atmosferă; exemple de asemenea roci sedimentare sunt: lateritul (pe seama rocilor cu conținut în fier) bauxita, (roci calcaroase) și caolinul (pe seama feldspaților din granit, riolit, arkoze). Rocile sedimentare sunt importante că materiale de construcție (calcar și dolomit). De asemenea acestea sunt rocile gazdă pentru resurse de combustibili fosili constituind resursă energetică țițeiul și gazele naturale, "cărbunii superiori": antracitul și cărbunele brun. Rocile calcaroase conțin cantități apreciabile de bioxid de carbon, cantitate ce a fost fixată
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
situată în general la altitudini de "1900 - 2000" m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice. În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
în relieful munților Godeanu, alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
alcătuind vârfuri mai înalte, abrupturi cu microrelief framântat sau stânci izolate. La extremitatea estică, sedimentarul pânzei, format din conglomerate și gresii permiene, alcătuiește un relief specific de dezagregare. Formațiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate în special prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare, argile jurasice și cretacice, apar în versantul nordic al masivului, iar în valea Cernei alcătuiesc o fâșie înscrisă în relief prin creste proeminente și chei. Turismul practicat în munții Godeanu este cel de parcurgere pentru mai multe zile a crestei
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
Stalactitele sunt formațiuni care se formează în peșteri din picăturile de apă cu un conținut ridicat de minerale dizolvate, cel mai frecvent dintre acestea fiind calcarul (carbonatul de calciu). Apă ajunge în golul peșterii după ce traversează pachetul de calcare. Cand greutatea picăturii atinge limită în care învinge tensiunea superficială, picătură se rupe în două, jumătate rămânând pe tavan, iar cealaltă jumătate căzând pe podea. În acest
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
Stalactitele sunt formațiuni care se formează în peșteri din picăturile de apă cu un conținut ridicat de minerale dizolvate, cel mai frecvent dintre acestea fiind calcarul (carbonatul de calciu). Apă ajunge în golul peșterii după ce traversează pachetul de calcare. Cand greutatea picăturii atinge limită în care învinge tensiunea superficială, picătură se rupe în două, jumătate rămânând pe tavan, iar cealaltă jumătate căzând pe podea. În acest moment are loc o evaziune de CO2 din soluție și pe tavan precipita
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
forma unui inel. Picătură după picărură, inelul crește formând un tub cu diametrul picăturii și pereți de sub un mm grosime, translucizi. Sunt numite stalactite macaroane și pot ajunge la câțiva metri lungime. Dar în timp, canalul macaroanei se înfunda cu calcar sau impurități. Acum apă nu mai poate ieși prin tub, ci își creează canale prin peretele macaroanei și curge pe dinafara, prelingându-se și depunând calcit la exterior. Macaroana se îngroașă și devine opaca. În lungul traseului, de la rădăcina stalactitei
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
devine tot mai agresivă, mărește prin dizolvare fisură și se încarcă cu dicarbonat de calciu. Cand picătură debușează într-un spațiu larg, cu aer, presiunea scade brusc și dicarbonatul în exces față de nouă presiune se disociază și are loc depunerea calcarului că speleoteme. "Temperatura". Există întotdeauna diferențe de temperatură suficiente între apă ce circulă pe fisuri și goluri ca să fie posibilă dezechilibrarea soluțiilor calcaroase și depunerea carbonatului că speleoteme. "Concentrația" . Aerul de la exterior conține în mod normal 0,03% C02. În
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
mod normal 0,03% C02. În solul vegetal însă concentrația de CO2 poate crește pînă la 10%, datorită proceselor biologice. Apă trecând printr-un astfel de sol va dizolva cantități mari de CO2, va deveni agresivă și va dizolva puternic calcarul până la echilibrarea soluției. Dacă soluția echilibrată va ajunge într-un gol de peșteră în a cărui aer există o cantitate de CO2 normală, ea va ceda o parte din CO2 aerului, ceea ce duce la depunerea carbonatului sub formă de speleoteme
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
sa de nord-est. Volsk este situat pe malul drept al râului Volga, în valea adâncă, înconjurat de munții de cretă, se întinde de-a lungul râul Volga la aproximativ 10 kilometri. Principalele minerale care se desfășoară în limitele orașului, sunt calcar, creta, argila, balon și nisip pentru industria cimentului.
Volsk () [Corola-website/Science/305515_a_306844]
-
Mărturie stau numeroasele cimitire descopertite în peșterile din România (Peștera Bisericuța, Peștera cu Oase). Peștera a rămas astfel închisă până pe 17 septembrie 1975, când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea porțiunii de la intrare, în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului (marmură). În puțul deschis a coborât pentru prima dată, minerul Traian Curta din localitatea Chișcău. Acesta a parcurs galeria de acces până la Sala Mare. O primă explorare a peșterii a avut loc la 20 septembrie 1975 efectuată de către grupul de
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
de Ca și CO fiind de 1:1.Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub formă de minerale: - calcit - aragonit, vaterit și în organisme în oase, dinți, cochilii, corali și crusta crustaceilor. În roci se află sub formă de calcar unde este aproape în stare pură și varianta dolomitilor care sunt un amestec de calciu și magneziu.Carbonatul de calciu este aproape insolubil în apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO) care e
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
(sau "Peșteră Muierii") se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peșteră a fost sculptata în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri străvechi a adăpostit în timpul războaielor, cănd bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele. Este
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
anthodite), monocristale. În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate face numai cu insoțire din partea clubului custode. Peștera Vîntului se dezvoltă într-un pachet de calcare triasice, organogene, care se extinde pe cca. 20 km2 și are o grosime de cca. 200 m. formate cu aproximativ 200 milioane de ani în urmă. Au fost identificate colonii formate îndeosebi din Rinolophus ferrum-equinum si Rinolophus hipposideros atât la
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviței), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită acțiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Este o peșteră caldă, cu o tempreatură de 10 - 12 °C și cu o umiditate moderată. Peștera este "uscată", pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă
Peștera Dâmbovicioara () [Corola-website/Science/305669_a_306998]
-
observat la cuarț proprietatea "devierii axei optice". Alte izvoare atestă faptul că primele locuri unde mineralul a fost descoperit este regiunea Aragon din Spania. Pe lângă argonit, se mai pot găsi în natură alte varietăți ale carbonatului de calciu: Calcit, Vaterit, Calcar, Cretă și Marmură. Varietățile de culoare sunt: ul este componenta principală a "perlmuttului", de origine biogenă, participând la formarea perlelor și coralilor.In regiunea Aragon mineralul s-a format în golurile rocilor magmatice, aici fiind prezente "florile fierului", iar în
Aragonit () [Corola-website/Science/305670_a_306999]
-
se întinde spre vest. La sud de capătul de sud al pădurii curge valea Bongar, în care se află un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pădurii este mărginită de Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar partea sudică este ocupată de Pădurea Hoia). Un mic lac natural, nu prea adânc
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
în porii rocii de depozitare a petrolului, în condiții asemănătoare iau naștere "gazele naturale", de aceea deasupra unui zăcământ de petrol se poate afla o cupolă de gaz natural. În peninsula Arabiei zăcămintele de petrol se află înmagazinate într-un calcar poros biogen care a luat naștere din corali. Compoziția zăcământului de petrol poate avea un raport diferit de alcani și alchene, la fel poate diferi raportul grupărilor "alifatice" și "aromatice". Teoria abiogenă are adepți mai puțini (Thomas Gold) petrolul ar
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
abateri de la mediile lunare se înregistrează iarna, și mai cu seamă primăvara, datorită circulației atmosferice mai întense. În lunile de vară, variațiile de temperatură au valori scăzute. Munții Șureanu reprezintă un uriaș castel de ape subterane și de suprafață. În calcare apele subterane se găsesc în rețele de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență (Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
așezările din depresiuni(Petrila, Petroșani, Sebeș, Orăștie, Hațeg, Pui, pe baza materiilor prime locale și a tradiției. În cuprinsul Munților Șureanu întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică, folclorică, biogeografică, hidromorfologică, etc. În partea sudică a masivului, unde predominant este calcarul sunt întâlnite chei, peșteri uscate, peșteri active, canioane, aceste locații fiind ideale pentru practicarea alpinismului, speologiei sau a canyoningului. Fortificații dacice:dacice din Munții Șureanu Fortificații feudale:
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
longitudine estică și paralelele de 45°35' și 46°15' latitudine nordică, acești munți se întind pe o suprafață de cca 1.000 km2 În cadrul Munților Perșani se individualizează 4 compartimente: Au o structură petrografică complexă, alcătuită din roci cristaline, calcare mezozoice, fliș și aglomerate vulcanice. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghișului, peștera Merești, ș.a). În extremitatea de N a munților Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
extremitatea de N a munților Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și sălbaticul defileu de la Racoș. Munții Perșani au un mozaic litologic puțin obișnuit, care reflectă o evoluție frămîntată. Alături de șisturile cristaline mai pot fi întîlnite rocile flișului (calcare, conglomerate calcaroase, marne, argile, gresii), cele eruptive (bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire, jaspuri) și vulcanogen-sedimentare (piroclastite, tufuri). Marea complexitate litologică se reflectă în diversitatea formelor de relief, a solurilor și vegetației. Partea centrală a acestor munți este alcătuită din roci
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
bine suprafața de netezire Poiana Mărului. Masivul Gîrbovei din Perșanii centrali este constituit în mare măsura din roci cristaline, ce dispar însă sub cuvertura de conglomerate, la care se adaugă bazalte și tufuri spre nord, gresii și marne la sud. Calcarele răspîndite în zona estică și, fragmentar, În cea vestică a acestor munți, au generat un relief carstic cu versante abrupte, chei, defilee, hornuri, lapiezuri, ca, spre exemplu, în porțiunea centrală a Defileului Oltului, pe văile Vîrghișului, Săratei, Lupșei, precum și cea
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
numită de N. Orghidan - Poiana Mărului, după localitatea unde ea este tipică. Puține culmi (Măgura Codlei -1.292 m, vârful Cetății - 1.104 m), martori ai altei suprafețe de netezire mai veche de 1.100 - 1.300 m, sculptată în calcare și conglomerate, depășesc nivelul general (800 - 1.000 m). Perșanii domină dealurile înconjurătoare cu 100-150 m, deosebindu-se de ele prin litologie, energia reliefului și peisajul specific de păduri întinse și poieni. Tipul de roci și de relief, variațiile locale
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]