3,396 matches
-
este de numai 0,2 nmol/min. La om, producția zilnică de homocisteină este de 15-20 mmol, dar majoritatea este metabolizată pe loc în celule și mai puțin de 1,5 mmol/zi este transportată în plasmă, din care rinichiul captează și metabolizează aproximativ 1 mmol/zi [Guttormsen et al., 1997]. Metabolismul intrarenal al homocisteinei nu este bine cunoscut. Hiperhomocisteinemia și complicațiile cardiovasculare din uremie Creșterea concentrației plasmatice a homocisteinei în IRC ar putea explica, cel puțin în parte, prevalența înaltă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen care conferă culoarea brună a materiilor fecale. c. Colesterolul reprezintă un simplu produs secundar al fabricării acizilor biliari; aproximativ 1/10 din colesterolul sintetizat sau captat de hepatocite se secretă în bilă (aproximativ 1-2 g). 4.3.3. Formarea bilei Procesul primar de formare a bilei canaliculare Bila canaliculară este formată ca răspuns la efectul osmotic al anionilor acizi (și a cationilor care-i însoțesc) din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci înregistrarea presiunii venoase sistemice “centrale” (presiunea din atriul drept reflectată ca modificări de calibru la nivel jugular, captate cu traductor piezoelectric). In cursul ciclului cardiac apar trei deflexiuni pozitive (a, c, v) și două negative (x, y), care corespund modificărilor de presiune în atriul drept determinate de următoarele: a sistola atrială, c bombarea planșeului AV spre atriu în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Particulele ajunse până la nivel bronhiolo alveolar sunt epurate de sistemul format din surfactantul pulmonar și macrofagele alveolare. Surfactantul este antrenat spre exterior împreună cu particulele depuse la nivel alveolar, dar cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Uneori sunt prezente crize epileptice și retard mental. Diagnostic imagistic: la investigațiile imagistice se observă o formațiune hipodensă cu zone hiperdense date de calcificări. La examenul RMN în T1 apar ca formațiuni iso- sau hipointense, iar in T2 hiperintense, care captează substanța de contrast. Față de ependimom care invadează întreg ventriculul, astrocitomul subependimar cu celule mari invadează planșeul ventricular și împinge structurile în sus. Tratamentul chirurgical cu tendință de rezecție totală a tumorii având în vedere caracterul benign al tumorii. Dacă postoperator
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formă compactă care conține multă reticulină ce formează o rețea, infiltrate cu celule inflamatorii cronice perivascular și cu un conținut lipidic variabil. Celulele prezintă un pleomorfism accentuat, cu prezența unor celule gigante multinucleate. La examenul imagistic apar ca formațiuni ce captează intens substanța de contrast. Frecvent prezintă chiste intratumorale. La nivelul cortexului cerebral (cel mai frecvent la nivelul lobului temporal) au o localizare superficială și se pot răspândi prin diseminare leptomeningeală. La examenul CT sau RMN cu substanță de contrast se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diseminare leptomeningeală. La examenul CT sau RMN cu substanță de contrast se observă prezența unei formațiuni tumorale situate la nivelul cortexului superficial, bine delimitată, de cele mai multe ori prezentând un chist ce infiltrează parenchimul cerebral, cu un nodul tumoral superficial care captează substanța de contrast, iar porțiunea de țesut cerebral adiacentă tumorii este infiltrată cu celule tumorale (locul de plecare a recidivelor). Opțiunea terapeutică este rezecția tumorală totală. Recidivele apar de obicei local, iar uneori sunt descrise și degenerări maligne în forme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
din oligodendroglioame. Alte simptome ce apar sunt date de creșterea presiunii intracraniene și semnele neurologice de focar. Evoluția cu agravare bruscă este rar întâlnită. Diagnostic imagistic: La examenul RMN apare o formațiune hipointensă în T1 și hiperintensă în T2, care captează bine substanța de contrast, cu evidențierea clară a zonelor de calcifiere. La examenul CT apare ca o formațiune cu o porțiune izo- sau hipodensă și o porțiune hiperdensă dată de calcificări aflată la periferia tumorii. Edemul peritumoral este de obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apar ca formațiuni hiperdense cu semnale diferite date de componentele chistice și solide sau de calcificările intratumorale. La cele subtentoriale aceste semnale mixte nu se întâlnesc așa de des, componenta chistică fiind destul de rar întâlnită. După administrarea substanței de contrast captează de la moderat la intens, atât cele supra- cât și cele subtentoriale. La examenul RMN se observă o formațiune hipointensă sau izointensă în secvențele T1 și hiperintensă în secvențele T2 [9], hipersemnale intratumorale date de calcificări, hemoragii, necroză sau hipervascularizație. Leziunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
La examenul RMN se observă o formațiune hipointensă sau izointensă în secvențele T1 și hiperintensă în secvențele T2 [9], hipersemnale intratumorale date de calcificări, hemoragii, necroză sau hipervascularizație. Leziunea apare de obicei bine delimitată (mai ales în secvențele T2) și captează moderat substanța de contrast. Toate ependimoamele situate subtentorial au o porțiune situată intraventricular, 50% din acestea au o extensie prin orificiul Luschka spre unghiul pontocerebelos sau prin orificiul Magendie spre foramen magnum sau regiunea cervicală superioară (fig. 4.49). Tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
atașată de trunchiul cerebral sau peretele ventricular [14]. Conțin o matrice fibrilară densă și fibre gliale, celulele având un nucleu cu o cromatină punctiformă, fină și puține mitoze. La investigațiile radiologice CT apar ca niște formațiuni hipodense intraventriculare ce nu captează substanța de contrast. La examenul RMN apare ca o formațiune hipointensă în secvențele T1 și hiperintensă în secvențele T2. Aspectul heterogen dat de transformările chistice apare în 50% din cazuri. Uneori se descrie o captare intensă a substanței de contrast
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fost a 5-a. Anatomopatologie. Localizarea predilectă este la nivelul lobului frontal (40%), apoi temporal (35%) și parietal (17%). Apar ca formațiuni imprecis delimitate, de consistență moale, culoare cenușie care se diferențiază de țesutul cerebral normal adiacent, arii hipodense ce captează substanța de contrast (nu toate astrocitoamele anaplazice captează substanța de contrast). Diferențierea față de glioblastomul multiform este dificilă macroscopic, ea făcându-se pe criterii histopatologice, unde prezența necrozei este determinantă pentru diagnosticul de glioblastom multiform. Microscopic se observă o creștere a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul lobului frontal (40%), apoi temporal (35%) și parietal (17%). Apar ca formațiuni imprecis delimitate, de consistență moale, culoare cenușie care se diferențiază de țesutul cerebral normal adiacent, arii hipodense ce captează substanța de contrast (nu toate astrocitoamele anaplazice captează substanța de contrast). Diferențierea față de glioblastomul multiform este dificilă macroscopic, ea făcându-se pe criterii histopatologice, unde prezența necrozei este determinantă pentru diagnosticul de glioblastom multiform. Microscopic se observă o creștere a celularității, cu un număr mai mare de mitoze
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu arii de hipoși hiperdensitate în cadrul aceleași leziuni. Spre deosebire de astocitoamele de grad mic, priza parțială de contrast este frecvent întâlnită. La examinarea RMN apare ca o tumoră cu creștere inflitrativ-difuză, cu structură heterogenă, semnal mixt izo și hT1și heterogen HT2, captează contrast intens, neomogen-difuz, uneori doar periferic. Edemul vasogenic peritumoral este constant și extins, cu efect de masă important (fig. 4.51). Tratamentul astocitomului anaplazic este multimodal cuprinzând chirurgie, radioterapie și chimioterapie adjuvantă cu temozolomidă. Datorită caracterului agresiv al acestor astrocitoame
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intracraniene cât și de deficitele neurologice focale. Diagnosticul imagistic. La examenul CT scan cerebral se constată o formațiune tumorală relativ bine delimitată, neregulată, hipervascularizată, inomogenă, cu necroze, hemoragii și chiste intratumorale, edem peritumoral accentuat și un efect de masă marcat. Captează substanța de contrast dând aspectul caracteristic de captare „în inel” dată de hipervascularizația periferică, cu o zonă centrală hipodensă dată de necroză, iar periferic o zonă de hipodensitate dată de edemul peritumoral. Zona peritumorală conține și celule tumorale ce se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
periferică, cu o zonă centrală hipodensă dată de necroză, iar periferic o zonă de hipodensitate dată de edemul peritumoral. Zona peritumorală conține și celule tumorale ce se presupune că se extind pe o distanță de 2 cm de la zona ce captează substanța de contrast, în această zonă apărând cel mai frecvent recidiva tumorală [30]. RMN are o rată de detecție a glioamelor mai mare decât CT-ul și poate fi folosit în investigațiile stereotaxice. Evidențierea limitelor tumorale este și ea mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de elecție care oferă cele mai importante informații despre caracteristicile, compoziția variată, afectarea structurilor cerebrale adiacente și localizarea lui. Apare ca o formațiune neregulată, imprecis delimitată, cu o zonă centrală hipodensă dată de necroză și una periferică hiperdensă. Zona periferică captează intens substanța de contrast. În secvențele T2 întreaga zonă tumorală este hiperdensă (fig. 4.54). Spectroscopia prin rezonanța magnetică (MRS) reprezintă standardul curent pentru investigarea pacienților cu high-grade gliomas (HGG). Ea aduce informații despre statusul metabolic al tumorii și al
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu hidrocefalie și/sau macrocefalie. S-a observat că varianta chistică este mai predispusă să obstrueze căile de drenaj ale LCR datorită consistenței mai laxe. Diagnostic imagistic. Papiloamele de plex coroid sunt tumori solide, intens vascularizate, lobulate, localizate intraventricular, care captează intens substanța de contrast. Există și varianta chistică dar incidența lor este mai rară. Majoritatea (70%) sunt localizate în atriumul ventricolului lateral, iar aproximativ 20% se găsesc în ventriculul IV, în special la adulți (fig. 4.60). Au fost descrise
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Pe examinarea CT cu contrast se observă o masă omogenă hiperintensă. O captare heterogenă a contrastului sugerează degenerescența carcinomatoasă. Pe examinarea RMN, în T1 găsim o masă lobulată, bine delimitată, izo- sau hipointensă. La adăugarea de contrast în T1 tumora captează contrast. În T2, masa este izo- sau hiperintensă. În T2 se observă și zone de flux vascular În secvențele FLAIR, se observă edemul transependimar (fig. 4.62). Se recomandă examinarea întregului SNC datorită riscului de metastazare („drop mets”) la aceste
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
plasarea unui șunt ventriculo-peritoneal [8]. CARCINOMUL DE PLEX COROID Carcinomul de plex coroid este o tumoră chiar mai rară decât papilomul și apare mai frecvent la copii sub 5 ani. Apare ca o masă intraventriculară cu invazie ependimară și care captează inomogen substanța de contrast. Diagnosticul histopatologic este cel care stabilește diagnosticul definitiv aspectul fiind de pleomorfism nuclear și hipercromazie, accentuarea 176 activității mitotice, apariția de celule tumorale gigante și necroze. Invazia clară a parenchimului cerebral este de asemenea descrisă, dar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
neoplazii care cresc încet și din această cauză majoritatea sunt asimptomatice. Leziunile care ajung la dimensiuni mari pot cauza simptome legate de compresiune și deplasarea parenchimului cerebral subiacent [3]. La examinare tomografică osteoamele apar ca noduli hiperdenși omogeni care nu captează substanța de contrast. Examenul RMN evidențiază o leziune tipic hipointensă în secvențele T1, în timp ce în secvențele T2 și FLAIR tumora poate avea semnal de intensitate variabilă (fig. 4.89, fig. 4.90) [2]. Excizia chirurgicală este tratamentul de elecție în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pot fi osteolitice sau osteoblastice. Osteosarcoamele primare craniene frecvent apar ca leziuni multichistice cu captare intensă atât pe CT cât și pe RMN [1]. Imaginile RMN evidențiază o tumora extraaxială hipointensă în T1, hiperintensă în T2 înconjurată de edem care captează neomogen substanța de contrast putând avea și o captare durală sub formă de „dural tail” [1,5]. Datele radiologice clasice includ distrucția osului, mineralizarea matricei tumorale, reacția periostală și extensia în țesuturile moi [5]. Tratamentul osteosarcoamelor este multimodal, combinația între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
1,13]. Investigațiile paraclinice. Lipoamele pot fi recunoscute facil radiologic în special pe RMN fiind tipic leziuni omogene hiperintense în T1 care devin hipointense cu supresie de grăsime, în timp ce în secvențele T2 leziunile sunt hiperintense (fig. 4.92). Lipoamele nu captează substanță de contrast [1,11,12]. Examenul CT cranian relevă o leziune cu hipodensitate marcată (densitate între -50 UH și -100 UH). Calcifierile perilezionale sunt frecvent întâlnite; în leziunile de corp calos calcifierile sunt caracteristic arcuate [5,10,12]. Tratament
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
multinucleate. Nici un marker imunohistochimic nu este specific histiocitomului fibros malign [5]. Investigații paraclinice: Examenul CT a HFM meningeale relevă leziuni extra-axiale de dimensiuni mari în contact cu meningele care au centru hipodens (necroza centrală) și edem perilezional scăzut; postcontrast leziunile captează periferic și se evidențiază interesarea meningelui. HFM intracerebrale pot fi leziuni dense, de mici dimensiuni, care captează într-o oarecare măsură sau leziuni de dimensiuni mari care captează inelar substanța de contrast. MRI evidențiază o masă extraaxială cu margini neregulate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]