3,275 matches
-
eo convenire de litteris et relationibus Romam per viam Polonia mittendis. E limpede că până acum nu ajunsese încă la Roma scrisoarea Pr. Guglielmo (septembrie 1629), pe care Propaganda îl credea în București. Abia în sesiunea Congregației din 19 decembrie Cardinalul de San Sisto prezenta scrisoarea Vicarului Patriarhal: In quibus significabat Patrem Gulielmum de Perusio ob periculum quod a Venetorom Bailino timebat si in Vallachiam se transferret, decrevisse in Italiam cum bona venia S. Congregationis reverti. Între timp, Pr. Pietro Paolo
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
habere, et Dominicanos in Moldaviam introducere, eosque ibi sustentare in auxilium praefatorum catholicorum operariis catholicis indigentium. Toate scrisorile sus-amintite trimise Sf. Congregații de Propaganda Fide au fost citite de Card. Ubaldini în sesiunea acesteia din 23 decembrie 1631, în urma căreia cardinalii au decis: 1) să consemneze o copie a scrisorii catolicilor din Cotnari, a contelui Césy și a Nunțiului Poloniei și a secretarului Papei, Mons. Azzolini, pentru a-i le citi Sanctității Sale; 2) să expedieze o copie a primelor două
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
scrisori Nunțiului Poloniei pentru a-și face cunoscută, după o lecturare atentă și matură considerație, părerea în acest sens; 3) cât privește acel ius pretins de regele Poloniei de a numi persoana pentru episcopatul de Bacău, aceasta trebuie discutată cu Cardinalul de San Sisto (Laudivius Zacchia, majordom al Sanctității Sale), nam licet de Regia possessione in nominando forsan constat, non videtur tamen Jus nominandi per Sedem Apostolicam esse approbandum; 4) și, în final, să împiedice: provisio dicti episcopatus in persona praefati
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
aștepta momentul să se poată reîntoarce în Valahia cu stăpânul său dar, întrucât așteptarea devenea prea lungă, s-a gândit să revină în Italia; în acest sens s-a recomandat Vicarului Patriarhal să-i găsească un post onorific pe lângă vreun Cardinal sau Prelat prin Roma. Vicarul Patriarhal i-a scris Mons. Ingoli, Secretarul Sf. Congregații a Propagandei, oferind anumite informații despre acest copist. Pentru o scurtă perioadă atmosfera Misiunii s-a tulburat prin sosirea neașteptată a pomenitului Pr. Andrea Bogoslavic. De
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
un Episcop stabil și italian. Scrisoarea a fost citită în Congregația generală reunită la 17 ianuarie 1639 în prezența Papei, urmată de o relație a Pr. Remondi. Ambele documente au produs o impresie profundă asupra sufletului Suveranului Pontif și a cardinalilor. Pe scurt, situația a fost prezentată astfel: întreaga responsabilitate a stării jalnice a Misiunii din Moldova se datora absenței Episcopului catolic care, în loc să stea pe scaunul său din Bacău, după cum era de datoria lui, rămânea mereu în Polonia lăsând grija
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a se întoarce în Italia, lăsându-l ca Viceprefect pe Pr. M.ș Gregorio de Magistris d’Alatri. La Roma, Pr. Giovanni Battista da Lugo a luat parte personal, ca fost Vicar Patriarhal și fost Prefect, la sesiunea generală a cardinalilor Propagandei unde le-a vorbit despre situația catolicilor latini din Orient și despre Misiunea din Moldova și Valahia. Tot acum, a cerut și obținut magisteriul pentru vrednicul său Vicar Pr. Gregorio de Magistris pe care îl lăsase la Pera. 2
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
acestora doar o cameră mizerabilă, după cum scria Pr. Spera de la Iași Mons. Ingoli, Secretarul Propagandei. Situația, devenită insuportabilă, a fost cauza unui incident dureros și neplăcut. Într-o duminică din martie 1645 - spunea Pr. Siroli, Vicarul Patriarhal și Prefectul Misiunii cardinalilor Propagandei, potrivit informațiilor primite din partea misionarilor noștri: Preoții iezuiți, într-o manieră indirectă și scandaloasă, în Postul Mare trecut, au întărâtat o bună parte a poporului (catolic) din Iași împotriva misionarilor noștri și cu autoritatea domnitorului au intrat în casa
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
față de munca lor. Despre misionarii noștri renumiți, preoții Angelo Petricca da Sonnino și Francesco Antonio Frascella da San Felice și alții încă, nici o mențiune. Plângerile misionarilor nu încetau. În septembrie 1646 Pr. Gregorio de Magistris, Vice-vicarul Patriarhal, scria din Pera cardinalilor Propagandei: Pr. Gaspare da Noto, V. Prefect din Moldova, mă înștiințează prin scrisoarea din 23 august că e foarte răvășit din cauza preoților iezuiți care, nemulțumiți că l-au izgonit din casa stăpânită de Religia mea [Ordinul meu, n.n.] de mai
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
A trimis o scrisoare și domnitorului Vasile Lupu, mulțumindu-i pentru favorurile făcute Mons. Arhiepiscop de Marcianopoli și încredințându-i ocrotirea deosebită a clericilor, care din poruncile acestei Sfinte Congregații vin pe pământurile sale. În sesiunea din 24 august 1646, cardinalul Carafa retulit se egisse cum Generali Soc. Jesu... et Generalem ei exhibuisse copiam duarum litterarum Archiepiscopi marianop. et Vicarii Apostolici Moldaviae, in quibus multa de fructu Patrum Societatis scribit, et quae de eis Romae referentur ex mali animi motu quam
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
duarum litterarum Archiepiscopi marianop. et Vicarii Apostolici Moldaviae, in quibus multa de fructu Patrum Societatis scribit, et quae de eis Romae referentur ex mali animi motu quam zelo ecclesiarum et catholicae fidei denuntiari testatur. În sesiunea din 30 septembrie 1647 cardinalul Carafa a citit scrisorile Episcopului Bandini. Referente (...) litteras Archiepiscopi Marcianopolitani de contentionibus inter Patres Societas Jesu et Minores Conventuales... in quibus testimonium perhihebat Patres Societatis non intulisse nec inferre molestias Missionariis praefatis, sed e contra praefatos Missionarios praedictis Patribus molestos
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
Doamnă Valahă îi oferea cele necesare, iar conventul avea și o vie. Nu cunoaștem alte documente despre starea bisericii și a conventului franciscan de la Târgoviște până în anul 1603 când, din Praga, Nunțiul Alberto Fornari, de pe lângă curtea imperială, dădea această veste cardinalului Aldobrandini din Roma: Unul din ambasadorii voievodului Radu al Valahiei, care sunt aici, m-a vizitat ieri în palatul Maiestății Sale, și mi-a spus că în Valahia erau două convente catolice ale Fraților Conventuali ai Sfântului Francisc, unul dintre
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
convent a Valahiei, pretindeau să se sustragă jurisdicției sale. Fratele Conventual sus-amintit nu putea fi decât Andrei Bogoslavich (ex-O.F.M. Obs), după cum se poate constata dintr-o scrisoare a Pr. Bonnici, care a fost împreună cu el în Moldova. În sesiunea cardinalilor Propagandei Fide din 12 decembrie 1628, au fost citite scrisorile Vicarului Patriarhal de Constantinopol și ale copistului domnitorului Valahiei, Antonio de Via, despre comportamentul reprobabil al fratelui Andrei Bogoslavich și s-a decis să se intervină pe lângă Ministrul General al
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de la Târgoviște pe Misionarii noștri, care slujesc această Sf. Congregație acolo cu atâta fidelitate și recunoștință din partea locuitorilor, în loc să deschidă cauza în forurile competente. La Roma cauza a fost dezbătută la Propaganda Fide în sesiunea generală din 23 mai 1645. Cardinalii, considerând că era vorba despre o divergență între cele două Ordine religioase care se certau pe posesiunea unui convent, au trimis cauza la Sf. Congregație a Episcopilor și Religioșilor. Pr. Pavel, custodele Bulgariei, și alți preoți Minori Observanți au trimis
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
de Castro.... Pr. Venanzio Berardi, O.F.M. Conv., auzind și constatând că domnitorul Matei Basarab (1632-1654) era contrar admiterii în capitală a religioșilor din două Ordine diverse, în martie 1647 a mers la Roma cu o scrisoare a domnitorului adresată cardinalului Capponi, Prefectul Sf. Congregații de Propaganda Fide. În aceasta, domnitorul recomanda și lăuda numitul preot, spunând că a fost un bun lucrător, cu o viață exemplară și binevoit de toți, inde laborem parit cum horum detrimento (adică, al Franciscanilor Conventualilor
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
domnitorul recomanda și lăuda numitul preot, spunând că a fost un bun lucrător, cu o viață exemplară și binevoit de toți, inde laborem parit cum horum detrimento (adică, al Franciscanilor Conventualilor), nunquam simus admissuri. În sesiunea din 19 august 1647, cardinalii au decis să-i răspundă domnitorului mulțumindu-i pentru protecția acordată misionarilor săi și, având în față recomandarea sa pentru Pr. Berardi, să-l retrimită pe acesta în Valahia, întrucât domnitorul voia să-l ia sub ocrotirea sa. Referitor la
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
putut duce la certuri și molestări spre scandalizarea poporului, se dorea să se rămână la cele stabilite prin Decretul din 26 ianuarie 1646, prin care se rezolva disputa dintre misionarii Minori Conventuali și Minorii Observanți din Bulgaria. Din acest motiv, cardinalii rugau domnitorul să binevoiască a ceda preoților bulgari biserica pe care o pretindeau (Sf. Francisc), pentru a cărei restaurare s-a trimis deja suma necesară întrucât, potrivit înțelegerii făcute, ar fi încetat dezbinările iar poporul putea să fie slujit mai
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
voi face niciodată. Între timp, preoții Observanți din Bulgaria pentru a-și câștiga bunăvoința domnitorului și pentru a primi conventul și biserica Sf. Maria din Târgoviște în folosul lor au încercat și alte căi. Arhiepiscopul de Sofia scrise în 1650 cardinalilor Sf. Congregații a Propagandei rugându-i: Să binevoiască a trimite preoții Franciscani Reformați în Provincia Valahiei; deoarece cei doi sau trei preoți Conventuali care se află ca misionari în acea țară, mai mult distrug decât edifică, netrăind după observanța regulară
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
O.F.M. Conv., care locuia chiar în conventul nostru din Târgoviște. Împreună cu el au mai venit și alți misionari noi, după cum s-a văzut. Misiunea era bine condusă și îngrijită. Apoi, dacă a existat vreo relație rea - scria Prefectul către cardinalii Propagandei - eu nu știu de unde provine; e posibil să fi existat persoane interesate, pătimașe... care, pentru a se introduce aici, au căutat să ne tulbure și să ne discrediteze.... Cine au fost acele persoane interesate, putem deduce din relația De
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a fost primit în audiență de domnitorul de atunci Grigore Ghica (1660-1664) și a vorbit cu mai mulți boieri. Toți își doreau reîntoarcerea preoților noștri. Însă, domnitorul nu a voit să influențeze nimic, spunând că această treabă aparține Papei și cardinalilor Romei, și ceea ce vor decide ei, așa va fi. Din acest motiv, cauza a fost prezentată iarăși Sf. Congregații a Propagandei Fide. În 1664 s-a prezentat la Roma Pr. Giorgos Vizici, O.F.M. Obs., custodele Bulgariei, aducând cu sine
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
mâna pe Convent, nu știam de ce nu voia să vină în mănăstire. A venit la convent mai apoi în dimineața următoare și, după Liturghie, în prezența tuturor acestor nobili polonezi, a făcut public conținutul unui decret făcut de Eminența sa Cardinalul Antonio Barberini și de Judecătorul căruia i-a fost adresată cauza, iar noi nu am spus nimic. Iar Monseniorul a spus de la sine Pr. M.ș Reverendisim Francesco da Castro că această dispută va înceta numai dacă el se va
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
În realitate însă, asemănarea dintre cele două țări sud-americane nu este decât o iluzie și, în ce privește esențialul, deosebirea dintre ele este dramatică. * * * Întâlniri întâmplătoare cu două personalități excepționale distinși slujitori ierarhici ai cultelor mozaic și catolic, șef-rabinul Ovadia Yosef și cardinalul Jean-Marie Lustiger au înscris în amintirea mea impresii puternice. Pe Ovadia Yosef îl știam prin activitatea sa publică și adesea furtunoasă ca șef-rabin al sefarzilor din Israel. Dar tata, deși rabin așkenaz, mi-a vorbit despre el cu multă admirație
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în compania rabinului și a grupului ce-l însoțea. Ovadia Yosef, care a avut parte de onoruri nenumărate, a fost totuși măgulit de gestul modest al tânărului diplomat care eram și, încă pe deasupra, fiu de rabin așkenaz. Episodul referitor la Cardinalul Jean-Marie Lustiger, arhiepiscop catolic de Paris, este cu totul diferit de acela privindu-l pe șef-rabinul Ovadia Yosef. Biografia cardinalului este arhicunoscută și de aceea mă voi limita în a reaminti doar că, născut din părinți evrei care au emigrat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
totuși măgulit de gestul modest al tânărului diplomat care eram și, încă pe deasupra, fiu de rabin așkenaz. Episodul referitor la Cardinalul Jean-Marie Lustiger, arhiepiscop catolic de Paris, este cu totul diferit de acela privindu-l pe șef-rabinul Ovadia Yosef. Biografia cardinalului este arhicunoscută și de aceea mă voi limita în a reaminti doar că, născut din părinți evrei care au emigrat din Polonia în Franța în perioada neagră a ocupației naziste, aceștia au fost deportați la Auschwitz, de unde mama lui nu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o mănăstire, iar la vârsta de treisprezece ani s-a convertit de bună voie, adoptând religia catolică. Cariera lui ecleziastică a cunoscut în continuare o linie ascendentă, s-ar putea spune fulgerătoare. În anii petrecuți la ambasada noastră din Paris, cardinalul Lustiger a întreținut legături strânse cu conducerea politică a comunității evreiești din Franța și a contribuit direct valorificând simpatia "poloneză" manifestată de Papa Ioan Paul al II-lea față de "copilul evreu polonez care a devenit cardinal" la îndepărtarea călugărițelor carmelite
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
II-lea față de "copilul evreu polonez care a devenit cardinal" la îndepărtarea călugărițelor carmelite din incinta lagărului de exterminare Auschwitz, unde s-au stabilit cu scopul de a atenționa asupra semnificației locului devenit simbol al tragediei poporului evreu. De altfel, cardinalul Lustiger a considerat că, în ciuda convertirii sale la catolicism, nu a încetat să aparțină poporului evreu; el nu a împărtășit concepția cu privire la identitatea, indestructibilă la evrei, dintre popor și religie. Din motive pe care nu le știu, dar pot doar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]