KorAP: Find »[drukola/base=carosabil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...245 >

6,103 matches

Corola-website/Law/140235_a_141564

Debite de serviciu IV. Norme privind intersecțiile IV.1 Definiții IV.2 Intersecții de drumuri obișnuite IV.2.1. Intersecții la nivel IV.2.2. Intersecții denivelate IV.3 Noduri IV.3.1. Definiții IV. 3.2. Circulația pe părțile carosabile ale nodurilor IV.3.3. Principii de bază ale nodurilor IV.3.4. Caracteristici geometrice ale nodurilor IV.4. Intersecții cu căi ferate V. Lucrări de artă V.1. Profile transversale V.2. Înălțimea liberă VI. Echipamente de siguranță VI

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
luată în considerare cu prilejul studiului și a construcției unui nou drum internațional. ÎI. Categorii de drumuri internaționale Drumurile internaționale sînt clasificate într-una din categoriile următoare: ÎI.1. Drumuri obișnuite Categoria I: Drumuri cu două benzi de circulație (partea carosabila unică) Categoria ÎI: Drumuri cu mai mult de două benzi de circulație (una sau mai multe părți carosabile) ÎI.2 Autostrăzi Termenul de autostradă desemnează un drum care este special conceput și construit pentru circulația automobilelor, care nu deservește proprietățile

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
Drumurile internaționale sînt clasificate într-una din categoriile următoare: ÎI.1. Drumuri obișnuite Categoria I: Drumuri cu două benzi de circulație (partea carosabila unică) Categoria ÎI: Drumuri cu mai mult de două benzi de circulație (una sau mai multe părți carosabile) ÎI.2 Autostrăzi Termenul de autostradă desemnează un drum care este special conceput și construit pentru circulația automobilelor, care nu deservește proprietățile riverane și care: i) cu exceptia punctelor singulare sau cu titlu temporar, comportă, pentru cale două sensuri de circulație

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
2 Autostrăzi Termenul de autostradă desemnează un drum care este special conceput și construit pentru circulația automobilelor, care nu deservește proprietățile riverane și care: i) cu exceptia punctelor singulare sau cu titlu temporar, comportă, pentru cale două sensuri de circulație, părți carosabile distincte, separate una de alta printr-o bandă de teren care nu este destinată circulației sau, în mod excepțional, prin alte mijloace; ... îi) nu intersectează la nivel nici un drum, nici o linie ferată sau de tramvai, nici o cale pentru circulația pietonilor

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
Drumuri expres Drumurile rezervate circulației automobilelor accesibile doar prin noduri sau încrucișări reglementate și pe care îndeosebi oprirea și staționarea sînt interzise. III. Norme în secțiune curentă III.1. Profil transversal Platformă drumurilor internaționale comportă, în afară părții sau părților carosabile, acostamente laterale și eventual o zona centrală și piste speciale pentru pietoni și cicliști. Aceste piste speciale nu sînt admise în platforma autostrăzilor. Ele nu sînt permise de-a lungul drumurilor expres decît dacă sînt separate de acestea printr-un

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
pentru pietoni și cicliști. Aceste piste speciale nu sînt admise în platforma autostrăzilor. Ele nu sînt permise de-a lungul drumurilor expres decît dacă sînt separate de acestea printr-un spațiu destul de larg. Căile ferate nu sînt admise în părțile carosabile ale drumurilor obișnuite și nici în platforma autostrăzilor și drumurilor expres*. * Această dispoziție nu se aplică autostrăzilor care au fost concepute "a priori" pentru a permite includerea unei căi ferate. III.1.1. Părți carosabile III. 1.1.1. Lățime

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
nu sînt admise în părțile carosabile ale drumurilor obișnuite și nici în platforma autostrăzilor și drumurilor expres*. * Această dispoziție nu se aplică autostrăzilor care au fost concepute "a priori" pentru a permite includerea unei căi ferate. III.1.1. Părți carosabile III. 1.1.1. Lățime Benzile de circulație ale părții carosabile au, în aliniament drept, o lățime de minimum 3,50 m. În curbe cu o rază mai mică de 200 m, o supralărgire este prevăzută pentru a asigura, fără

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
în platforma autostrăzilor și drumurilor expres*. * Această dispoziție nu se aplică autostrăzilor care au fost concepute "a priori" pentru a permite includerea unei căi ferate. III.1.1. Părți carosabile III. 1.1.1. Lățime Benzile de circulație ale părții carosabile au, în aliniament drept, o lățime de minimum 3,50 m. În curbe cu o rază mai mică de 200 m, o supralărgire este prevăzută pentru a asigura, fără piedici, circulația cu viteză normală a vehiculelor de cele mai mari

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
laterale nu sînt cuprinse în lățimea menționată. Totuși, lățimea unei benzi de circulație suplimentară pentru vehicule lente într-o secțiune în rampă poate fi redusă la 3 m. III.1.1.2. Inclinarea transversala În aliniament profilul transversal al părții carosabile constă din unu sau două planuri a cărui înclinare transversala este cuprinsă între 2 și 3 % . În curbă, inclinarea maximă este de 7 % . Rază minimă admisibila, fără modificarea profilului transversal în aliniament, este dată (în metri) în tabelul următor, în funcție de

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
sus este depășit. Pentru drumurile cu patru benzi, în sensul în care debitul de vîrf în sensul cel mai încărcat depășește 1 500 UT/h timp de peste 50 de ore pe an, se recomandă, pentru siguranța, să se stabilească părți carosabile separate cu sens unic. IV. Norme privind intersecțiile* * Textele sînt redactate în ipoteza circulației pe dreapta. IV.1. Definiții Drumurile internaționale formează, la întîlnirea între ele sau cu alte drumuri sau alte căi de comunicații, "intersecții". Diferitele tipuri de amenajare

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
sau de drumuri expres cu drumuri de aceeași categorie: Noduri A la care legăturile nu comportă nici o întretăiere a curenților de circulație. Intersecțiile autostrăzilor cu drumuri obișnuite: Noduri B care nu comportă nici o întretăiere a curenților de circulație pe părțile carosabile ale autostrăzilor. Intersecții de drumuri expres cu drumuri obișnuite: Pentru intersecțiile importante: Noduri B care nu comportă nici o întretăiere a curenților de circulație pe părțile carosabile ale drumului expres. Pentru intersecțiile de importanță secundară pentru care rentabilitatea unui nod nu

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
obișnuite: Noduri B care nu comportă nici o întretăiere a curenților de circulație pe părțile carosabile ale autostrăzilor. Intersecții de drumuri expres cu drumuri obișnuite: Pentru intersecțiile importante: Noduri B care nu comportă nici o întretăiere a curenților de circulație pe părțile carosabile ale drumului expres. Pentru intersecțiile de importanță secundară pentru care rentabilitatea unui nod nu este asigurată, se prevăd intersecții la nivel sau denivelate, dirijate eventual prin semafoare. IV.2. Intersecții de drumuri obișnuite IV.2.1. Intersecții la nivel IV

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
intersecției trebuie să fie asigurată în apropierea să pe o distanță suficientă pentru a permite conducătorilor de a lua din timp deciziile pe care le impun modul de reglementare și condițiile instantanee ale circulației. Această vizibilitate este ameliorata dacă părțile carosabile, în special cele de pe care utilizatorii trebuie să cedeze trecerea, sînt în ușoară coborîre spre intersecție. IV.2.1.5. Drumul internațional este prioritar față de alte drumuri; prioritatea între drumurile internaționale trebuie să fie fixată în funcție de importanță relativă a volumelor

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
cu o lungime suficientă trebuie să fie rezervate între cele două sensuri de circulație pentru vehiculele care efectuează o manevră de viraj la stînga. IV.2.1.7. Benzi de accelerare și decelerare respectiv la intrarea și ieșirea de pe partea carosabila a drumului internațional prioritar sînt prevăzute la intersecții importante, în măsura în care sînt rentabile. IV.2.1.8. Intersecția trebuie să cuprindă, pe părțile carosabile fără prioritate, insule direcționale care să canalizeze curenții de circulație și să satisfacă următoarele criterii: a) geometria

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
stînga. IV.2.1.7. Benzi de accelerare și decelerare respectiv la intrarea și ieșirea de pe partea carosabila a drumului internațional prioritar sînt prevăzute la intersecții importante, în măsura în care sînt rentabile. IV.2.1.8. Intersecția trebuie să cuprindă, pe părțile carosabile fără prioritate, insule direcționale care să canalizeze curenții de circulație și să satisfacă următoarele criterii: a) geometria ansamblului culoarelor de circulație trebuie să fie cît mai simplă posibil pentru a fi înțeleasă imediat de utilizatori; ... b) circulațiile neprioritare trebuie să

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
care le sînt aplicabile (a se vedea IV.3). Legăturile ce nu sînt denivelate trebuie să formeze la intersecția lor încrucișări răspunzînd condițiilor de mai sus (a se vedea IV.2.1). IV.3. Noduri IV. 3.1. Definiții Părțile carosabile ale nodurilor sînt clasificate în părți carosabile principale și în părți carosabile de racordare care unesc între ele părțile carosabile principale. Părțile carosabile principale sînt cele care suporta volumele de circulație cele mai importante (ținînd seama, daca este cazul, de

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
IV.3). Legăturile ce nu sînt denivelate trebuie să formeze la intersecția lor încrucișări răspunzînd condițiilor de mai sus (a se vedea IV.2.1). IV.3. Noduri IV. 3.1. Definiții Părțile carosabile ale nodurilor sînt clasificate în părți carosabile principale și în părți carosabile de racordare care unesc între ele părțile carosabile principale. Părțile carosabile principale sînt cele care suporta volumele de circulație cele mai importante (ținînd seama, daca este cazul, de variațiile lor orare) și pentru care nu

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
sînt denivelate trebuie să formeze la intersecția lor încrucișări răspunzînd condițiilor de mai sus (a se vedea IV.2.1). IV.3. Noduri IV. 3.1. Definiții Părțile carosabile ale nodurilor sînt clasificate în părți carosabile principale și în părți carosabile de racordare care unesc între ele părțile carosabile principale. Părțile carosabile principale sînt cele care suporta volumele de circulație cele mai importante (ținînd seama, daca este cazul, de variațiile lor orare) și pentru care nu se poate tolera o reducere

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
încrucișări răspunzînd condițiilor de mai sus (a se vedea IV.2.1). IV.3. Noduri IV. 3.1. Definiții Părțile carosabile ale nodurilor sînt clasificate în părți carosabile principale și în părți carosabile de racordare care unesc între ele părțile carosabile principale. Părțile carosabile principale sînt cele care suporta volumele de circulație cele mai importante (ținînd seama, daca este cazul, de variațiile lor orare) și pentru care nu se poate tolera o reducere importantă a vitezei de bază. IV.3.2

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
de mai sus (a se vedea IV.2.1). IV.3. Noduri IV. 3.1. Definiții Părțile carosabile ale nodurilor sînt clasificate în părți carosabile principale și în părți carosabile de racordare care unesc între ele părțile carosabile principale. Părțile carosabile principale sînt cele care suporta volumele de circulație cele mai importante (ținînd seama, daca este cazul, de variațiile lor orare) și pentru care nu se poate tolera o reducere importantă a vitezei de bază. IV.3.2. Circulația pe părțile

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
principale sînt cele care suporta volumele de circulație cele mai importante (ținînd seama, daca este cazul, de variațiile lor orare) și pentru care nu se poate tolera o reducere importantă a vitezei de bază. IV.3.2. Circulația pe părțile carosabile ale nodurilor Părțile carosabile ale unui nod A sînt de sens unic. Într-un nod B unele părți carosabile de racordare pot fi cu dublu sens pe o porțiune a parcursului lor; cu toate acestea, intrările pe și ieșirile de pe

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
suporta volumele de circulație cele mai importante (ținînd seama, daca este cazul, de variațiile lor orare) și pentru care nu se poate tolera o reducere importantă a vitezei de bază. IV.3.2. Circulația pe părțile carosabile ale nodurilor Părțile carosabile ale unui nod A sînt de sens unic. Într-un nod B unele părți carosabile de racordare pot fi cu dublu sens pe o porțiune a parcursului lor; cu toate acestea, intrările pe și ieșirile de pe autostrăzi sau drumuri expres

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
orare) și pentru care nu se poate tolera o reducere importantă a vitezei de bază. IV.3.2. Circulația pe părțile carosabile ale nodurilor Părțile carosabile ale unui nod A sînt de sens unic. Într-un nod B unele părți carosabile de racordare pot fi cu dublu sens pe o porțiune a parcursului lor; cu toate acestea, intrările pe și ieșirile de pe autostrăzi sau drumuri expres sînt totdeauna cu sens unic. IV.3.3. Principii de bază ale nodurilor Nodurile vor

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
sau drumuri expres sînt totdeauna cu sens unic. IV.3.3. Principii de bază ale nodurilor Nodurile vor satisface următoarele principii: IV.3.3.1. Principiul A - Tipul nodului Alegerea unui tip de nod și prin corelare a părților sale carosabile principale și de racordare trebuie să țină seama de importanță absolută și relativă a curenților de circulație care le parcurg. IV.3.3.2. Principiul B - Divergență curenților de circulație Cînd o parte carosabila se desparte în alte două părți

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]
și prin corelare a părților sale carosabile principale și de racordare trebuie să țină seama de importanță absolută și relativă a curenților de circulație care le parcurg. IV.3.3.2. Principiul B - Divergență curenților de circulație Cînd o parte carosabila se desparte în alte două părți carosabile, separarea celor doi curenți de circulație trebuie să se facă astfel încît să nu antreneze reducerea importantă a vitezei vehiculelor. În acest scop, utilizatorul trebuie să aibă timp să se deplaseze pe banda

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]