8,983 matches
-
să se extindă înspre alte părți ale globului. Ideea cuceririi de pământuri străine pentru crearea unui imperiu politic și economic datează cel puțin de pe vremea lui Alexandru cel Mare. Când Elisabeta Ixe "Elisabeta I, regina Angliei", regina Angliei, a semnat carta Companiei britanice a Indiilor Orientale, în prima zi a anului 1600, a semnat un document „pentru onoarea regatului Angliei și pentru propășirea navigației și sporirea comerțului nostru” (Gardnerxe "Gardner, Brian", 1971, p. 17). Anglia și celelalte națiuni imperialiste timpurii (Spania
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Drepturile femeilor sunt drepturi ale omului”, femeile au creat la Beijing o bază care să servească cererilor lor de protecție internațională, peste deciziile luate de statul căruia îi aparțin. Și să nu uităm Declarația de la Helsinki, din 1975, și adoptarea Cartei 77. Ambele au părut la început documente destul de inofensive, dar care s-au dovedit o bază importantă pentru opoziția din Europaxe "Europa" de Estxe "Europa de Est", în momentul când aceasta a lansat „revoluția de catifea”. Globalizarea nu poate fi privită doar
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
igiena individuală și a echipamentului studenților și a bazelor sportive. Un mare accent se pune pe igiena personală în spațiile unde există posibilitatea contaminării (bazin de înot, saună, etc). 2.2 În Universitatea „Babeș-Bolyai” În Cap. 7. punctul 9. al Cartei Universității Babeș-Bolyai (UBB) se menționează că activitățile de educație fizică și sportivă ale studenților se desfășoară conform cerințelor studenților sau ale planurilor de învățământ pe bazele sportive din Parcul Sportiv al UBB „Dr. Iuliu Hațieganu” și pe alte baze sportive
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
în timpul studiilor să poată participa la activitatea de EFS. Va scădea în mod semnificativ numărul studenților scutiți din motive medicale. Se va reduce numărul posturilor vacante din statele de funcții ale Facultății de Educație Fizică și Sport (FEFS). 4. Concluzii: Carta Europeană a Sportului, Legea Sportului 69/2000 din România și cap. 7. punctul 9. al Cartei Universității Babeș Bolyai menționează că activitățile de educație fizică și sportivă în învățământul universitar se desfășoară conform cerințelor studenților. În acest sens flexibilitatea și
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
scutiți din motive medicale. Se va reduce numărul posturilor vacante din statele de funcții ale Facultății de Educație Fizică și Sport (FEFS). 4. Concluzii: Carta Europeană a Sportului, Legea Sportului 69/2000 din România și cap. 7. punctul 9. al Cartei Universității Babeș Bolyai menționează că activitățile de educație fizică și sportivă în învățământul universitar se desfășoară conform cerințelor studenților. În acest sens flexibilitatea și diversitatea ofertei sunt cele mai importante. Abordarea activităților sportive din trei direcții (wellness, performanță, oportunitatea de
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
Astfel de escrocherii au fost rele pentru afacerile speculative și, în mare parte prin presiunea directorilor de la Marea de Sud, așa-numitul Act Bubble a fost adoptat la 11 iunie 1720. Acesta cerea tuturor societăților pe acțiuni să aibă o cartă regală. Pentru un moment, un impuls suplimentar a fost dat încrederii poporului, care a răspuns în consecință. Acțiunea Companiei Mării de Sud a crescut de la 175 £ la sfârșitul lunii februarie, la 380 la sfârșitul lunii martie, ajungând în jurul valorii de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
după modul de adoptare: Constituția octroiată sau concedată<footnote Constituția dată de Ludovic al XVIII-lea la 4 iunie 1814, în Franța, Constituția Piemontului și Sardiniei din 4 martie 1844, Constituția japoneză din 11 februarie 1889 etc. footnote>; Constituția-pact<footnote Carta franceză de la 14 august 1830, Constituția României de la 1866 sau cea de la 1923. footnote>; statutul<footnote În literatura de specialitate, mai este denumită și Constituția plebiscitară. footnote>; Constituția-convenție<footnote Constituțiile franceze din 1791, 1848 și 1873. footnote>. Constituția concedată este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
după modul de adoptare: Constituția octroiată sau concedată<footnote Constituția dată de Ludovic al XVIII-lea la 4 iunie 1814, în Franța, Constituția Piemontului și Sardiniei din 4 martie 1844, Constituția japoneză din 11 februarie 1889 etc. footnote>; Constituția-pact<footnote Carta franceză de la 14 august 1830, Constituția României de la 1866 sau cea de la 1923. footnote>; statutul<footnote În literatura de specialitate, mai este denumită și Constituția plebiscitară. footnote>; Constituția-convenție<footnote Constituțiile franceze din 1791, 1848 și 1873. footnote>. Constituția concedată este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
150 de state în cadrul Conferinței ONU pentru Mediu și Dezvoltare, organizată în perioada 3-4 iunie 1992 la Rio de Janeiro. Declarația politică de la Rio a reprezentat la vremea respectivă un compromis în raport cu proiectul de a realiza un document mai ambițios (Carta Pământului) și include, pe de o parte, referiri la cadrul general al raporturilor deteriorate dintre mediu și dezvoltare, iar, pe de altă parte, textele convențiilor internaționale finalizate și utilizabile pentru declanșarea proceselor la care va face referire Agenda 21. Agenda
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
este învățarea. Diplomați, politicieni, psihologi, sociologi sunt aproape unanimi în a accepta că, în prezent, în lume există o dilemă fundamentală legată de răspunsul la semnalele de violență iminentă pe care trebuie să le decodificăm cu mai multă acuratețe. Deși Carta ONU se bazează pe experiența conflictelor interstatale din al Doilea Război Mondial, documentul nu face nici o diferență între amenințarea la adresa păcii și securitate. Prin urmare, această Cartă a dovedit o aplicabilitate surprinzător de largă la conflicte interne. Dag Hammarskjold spunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
violență iminentă pe care trebuie să le decodificăm cu mai multă acuratețe. Deși Carta ONU se bazează pe experiența conflictelor interstatale din al Doilea Război Mondial, documentul nu face nici o diferență între amenințarea la adresa păcii și securitate. Prin urmare, această Cartă a dovedit o aplicabilitate surprinzător de largă la conflicte interne. Dag Hammarskjold spunea chiar că ONU reprezintă „o organizație vie, capabilă să-și adapteze normele constituționale în funcție de diverse nevoi”. Dacă inspirata piramidă a trebuințelor (motivelor) a lui H. Maslow a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
instituțiilor statale la mișcarea de promovare a dezvoltării regionale. Cele două modalități înrudite de combatere a sărăciei și de promovare a dezvoltării au însă drumuri diferite. Dezvoltarea regională beneficiază de un proces sistematic de construcție instituțională după modelul Uniunii Europene. Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România, publicată sub egida Guvernului Românei și a Comisiei Europene în 1997, și Legea dezvoltării regionale nr. 151/1998) sunt documentele fondatoare pentru instituționalizarea modelului european de dezvoltare regională. Practica dezvoltării comunitare urmează un drum
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Momentul de cotitură l-a constituit al doilea război mondial. Caracterului lui distrugător, barbaria hitleristă și genocidul pricinuit de ea, precum și efectul terifiant al primelor bombe atomice la Hiroshima și Nagasaki au răvășit atât de adânc conștiința omenirii, încât făuritorii Cartei ONU au stipulat explicit interzicerea folosirii forței ca principiu fundamental al dreptului internațional contemporan. Dar abia în primii ani ai deceniului șapte al secolului trecut, după criza cubaneză, s-a impus în literatura de specialitate conștientizarea faptului că armele racheto-nucleare
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
rol activ în luarea deciziei, fie în influențarea acesteia. În condițiile în care la nivel național sunt preferate structurile informale pentru luarea deciziei, aceasta este fie rezultatul practicilor de corupție, fie conduce la „corupția practicilor”. 2.2. Principiile bunei guvernanțe Carta albă privind guvernanța (2001) conține un set de propuneri concrete care abordează nevoia de intensificare a participării, îmbunătățirea eficacității politicii și, mai general, nevoia redefinirii rolului instituțiilor UE. Carta albă propune cinci principii ale „bunei guvernanțe”, și anume: participarea, transparența
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
corupție, fie conduce la „corupția practicilor”. 2.2. Principiile bunei guvernanțe Carta albă privind guvernanța (2001) conține un set de propuneri concrete care abordează nevoia de intensificare a participării, îmbunătățirea eficacității politicii și, mai general, nevoia redefinirii rolului instituțiilor UE. Carta albă propune cinci principii ale „bunei guvernanțe”, și anume: participarea, transparența, responsabilitatea, eficacitatea și coerența, în plus față de cele ale subsidiarității și proporționalității, care au fost deja stabilite în tratate. Satisfacerea acestor exigențe presupune luarea în considerare a necesității revizuirii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
nonexclusivă poate asigura cel mai bine interesele statelor membre și ale tuturor cetățenilor UE. De asemenea, Comisia Europeană caracteriza UE ca „bazându-se pe guvernanța multinivel în care fiecare actor contribuie cu propriile cunoștințe și capabilități la succesul întregului exercițiu” (Carta albă privind guvernanța, 2001). Romano Prodi, fost președinte al Comisiei Europene, sublinia nevoia de creștere a eficacității guvernanței multinivel, relevând faptul că posibilitatea de atingere a unui dinamism real, a creativității și legitimării democratice în UE este potențialul care există
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
criza de legitimitate a Comisiei Europene de la sfârșitul secolului trecut. Ca răspuns la aceste exigențe, dar și la creșterea interesului statelor membre în utilizarea de instrumente nonlegislative, Comisia a declanșat o dezbatere politică al cărei rezultat a fost transpus în Carta albă privind guvernanța din 2001. Dezbaterile teoretice actuale, desfășurate în jurul noilor modele de guvernanță, sunt, în principal, concentrate pe eficacitatea și capacitatea acestor modele de rezolvare a problemelor. Literatura de specialitate conține puncte de vedere contradictorii referitoare la contextul structural
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
pentru relansarea unei dezbateri privind rolul agențiilor și locul acestora în cadrul sistemului de guvernanță al UE. O gestionare coerentă a abordării din perspectivă politică privind agențiile ar promova transparența și eficiența unei componente importante a aparatului instituțional al UE. În Carta albă a Guvernanței (2001), Comisia a propus, în conformitate cu principiile de bună guvernanță, definirea unui cadru comun care să conțină condițiile privind înființarea, funcționarea și controlul agențiilor „de reglementare”, care contribuie la îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației UE. Condițiile necesare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în domenii specifice, adică „în cazul în care un singur interes public predomină și în cazul în care acestea nu trebuie să arbitreze interese publice conflictuale, sau să facă aprecieri economice complexe” (CEC, 2002, p. 11). Poziția oficială exprimată în Carta albă privind guvernanța a născut inițial o serie de dispute și controverse, până să ajungă să fie unanim împărtășită la nivelul oficialilor europeni. O caracteristică remarcabilă a dezbaterilor care au avut loc între oponenții și susținătorii agențiilor europene de reglementare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
mai degrabă decât un instrument de control al Comisiei de Parlament. Comparativ cu sistemele politice naționale, instituțiile europene au un rol deosebit de important în guvernanța europeană, fapt care contribuie la generarea „deficitului democratic”. Reiterăm faptul că, așa după cum rezultă din Carta albă privind guvernanța, agențiile europene de reglementare adaugă la monopolul inițiativei legislative a Comisiei și rolul acesteia de unică putere executivă la nivel european.
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
accentueze responsabilitatea personală; 5) politici de promovare a flexibilității pieței muncii (Green-Pedersen, Kersbergen și Hemerijck, 2001). Însă guvernul Tony Blair este cel care a renunțat la clauza de opt-out1 de care beneficia Marea Britanie în privința politicilor sociale și a decis semnarea Cartei Sociale a UE, după ce mulți ani Marea Britanie fusese singura care nu o semnase. Așadar, mesajele primului-ministru au fost destul de confuze. Pe de o parte, a creat structuri centralizatoare și, pe de altă parte, a pledat pentru reducerea taxelor și a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care nu o semnase. Așadar, mesajele primului-ministru au fost destul de confuze. Pe de o parte, a creat structuri centralizatoare și, pe de altă parte, a pledat pentru reducerea taxelor și a măsurilor sociale, iar la nivel de UE a semnat Carta Comunitară a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor renunțând la clauza de opt-out în privința politicilor sociale. Am putea spune că guvernul Tony Blair a încetinit reforma către NMP, în comparație cu guvernul Thatcher. Atât cât se poate observa în prezent, principalele caracteristici ale
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
numele și energia în slujba idealurilor care l-au animat încă din tinerețe. A devenit membru fondator a mai multor organizații democratice. A participat la fenomenul Piața Universității și a fost fondator al Alianței Civice, numele lui fiind înscris pe Carta Alianței Civice alături de cele mai importante nume ale culturii românești din acea vreme. Ieșenii își mai amintesc de mitingul de constituire al Alianței Civice Iași, când Mihai Ursachi a vorbit cu patos din balconul hotelului Traian în fața unei mulțimi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
vei găsi pe cineva care să-ți arate drumul pe care trebuie să-l faci", spune Attar. Omul acesta de spirit căruia i se datorează "noul traseu" e Mirela, gând limpede și suflet pasionat, care avea în mână o "hartă" cartă teribilă, cea a transdisciplinarității. Noul "traseu" presupunea însă un drum nebătut și deci cu atât mai tainic. "Gara" din care porneam era, în fiecare sâmbătă, o sală de clasă din minunatul și labirinticul colegiu "Moise Nicoară". De acolo, fără bagaje
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
piață de băncile românești în vederea atragerii de clienți interesați de produse bancare specializate destinate cofinanțării sau asigurării fluxului de numerar aferent implementării proiectului. Un studiu care a fost publicat în anul 2006, conținând o analiză cuprinzătoare a sectorului privat, numit „Carta Albă a IMM-urilor românești”, a arătat că majoritatea IMM-urilor au utilizat pentru dezvoltarea afacerii în cea mai mare măsură sursele proprii de finanțare (autofinanțarea), urmate la distanțe considerabile de credite bancare și facilități de leasing. Acest studiu a
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]