4,620 matches
-
D.J., Wiliams A.T., An Introduction to Management Science, West Publishing Company, New York, 1988. footnote> Sistemul, privit ca o entitate fizică, este alcătuit dintr-o mulțime de elemente cuplate funcțional, iar legăturile cu exteriorul sunt realizate prin intermediul mărimilor de tip cauzal, numite factori/variabile de intrare, și acelor de tip efect, numite variabile de ieșire. O caracteristică a oricărui sistem este legată de variabilitatea evoluției sale în timp, sistemele economice incluzând timpul în mulțimea variabilelor exogene, independente. Este necesară cunoașterea cât
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
întrebări, interviurile pot fi de tip „pâlnie”, „evantai” sau mixt. Rezultatele obținute în urma acestor interviuri vor fi supuse unor analize de tip: analiza agregată, care apelează la tehnici ale statisticii matematice care, pe baza unor indicatori, furnizează caracteristicile datelor, legăturile cauzale și tendințele acestora; analiza de caz, care se bazează pe obținerea unor situații sau cazuri derivate din datele investigate. Studiile de caz permit identificarea unor condiții care conduc la evenimente deosebite în funcționarea sistemului. Tehnica interviului este destul de costisitoare și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
grave, reducerea anuală a costurilor asociate accidentelor de circulație ș.a. Pe această bază operațională este posibilă ordonarea alternativelor prin compararea multicriterială a acestora, ținând seama de intercondiționările posibile, cu efecte pozitive sau negative dintre variante/alternative, dar și în funcție de interdependențele cauzale și logice dintre anumite criterii. O altă misiune importantă a analistului de sistem este legată de verificarea fezabilității alternativelor avute în vedere în ADS. De exemplu, alternativa A1 s-ar putea să nu fie realizabilă ținând seama de nivelul tehnicii
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ca: A4 - instituirea unui sistem special de ambulanțe, care să deservească autostrăzile; A5 - construirea unor pasaje subterane sau poduri pentru fluidizarea traficului ș.a. Modelele de predicție a consecințelor diferă de la caz la caz pentru că ele sunt destinate estimării unor relații cauzale diferite, de exemplu: cuantificarea efectului limitării vitezei asupra numărului de accidente sau cuantificarea efectului creșterii abilității în conducere și numărul accidentelor probabile. Modelele predictive pot avea la bază analogii cu alte sisteme similare sau calcule statistice pe baza unor modele
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
bine definit, dar nu unicul. Problema scalării variantelor este foarte importantă, iar dificultățile sunt legate de multidimensionalitatea acestei scalări. Ea constă în faptul că un obiectiv este în esență expresia unui ansamblu de subobiective, de multe ori interdependente logic și cauzal. Funcția de utilitate uniși multicriterială constituie o soluție practică a problemei, care o poate translata din domeniul ordinal în cel cardinal. Utilitatea evident că nu obiectivează procesul decizional, funcția respectivă fiind o expresie analitică a preferinței la risc a decidentului
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care generează dificultăți în funcționarea acestuia, fără ca analistul să-și impună propriul punct de vedere asupra situației investigate. Apoi, se face o investigare detaliată a situației/problemelor pentru a evidenția factorii determinanți care influențează procesele, elementele care provoacă schimbări, dependențele cauzale, elementele afectate de astfel de schimbări continue în timpul procesului, precum și legăturile dintre structura și funcționalitatea sistemului, dubletul structură funcționalitate desemnând climatul sistemului. În continuare, analiștii definesc elementele de structură referitoare la intrările și ieșirile fizice ale sistemelor și proceselor, modelul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
respectiv, poate și cam ridică întrebări asupra modului lor de folosire: sunt sau nu utilizate în mod consecvent în legătură cu indicatori ai magnitudinii unei experiențe ori cu expresii ale neajutorării sau incapacității de a face față unei situații anume? • Modificarea înlănțuirii cauzale și cronologice a evenimentelor prin întoarceri în timp, digresiuni, salturi în timp sau tăceri ar putea indica încercări de a evita discutarea unei experiențe dificile. • Repetarea anumitor părți ale discursului (silabe, cuvinte, fraze, idei) ar putea atesta că subiectul discuției
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sau, altfel spus, diferite moduri de organizare a tranzacțiilor (governance structures), sunt rezultatul eforturilor de minimizare a costurilor tranzacționale. Instituția firmei capitaliste moderne este, În concepția sa, Încununarea eforturilor de economisire a costurilor tranzacționale și nu al unui proces istoric (cauzal) dependent de cale sau al exploatării muncitorilor de către capitaliști: „deținătorii de capital au devenit proprietarii firmelor pe cale de consecință logică (a economisirii costurilor tranzacționale - n.a.) și nu datorită istoriei.” În lucrările sale recente Însă Williamson Își relativizează teoria, renunțând la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la S2 nimeni nu pierde și cel puțin un actor câștigă. Un argument ce demonstrează fragilitatea acestei distincții, mai degrabă de ordin didactic decât epistemic, este acela că economistul North consideră mai degrabă dependența de cale decât eficiența ca variabilă cauzală În determinarea configurației instituționale. Conceptul de organizație, fiind mai larg, Îl circumscrie pe cel de firmă, aceasta din urmă fiind o organizație cu funcție de producție, de interes privat. În același timp există organizații de interes public, fie acestea cu capital
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unui mecanism sau sistem În interiorul căruia nu se poate pătrunde (spre exemplu, lecțiile de biologie sau geografie - unde sunt descrise fenomene sau zone inaccesibile observației nemijlocite, lecțiile de istorie - unde sunt invocate evenimente din trecut, cu Înlănțuirea lor temporală și cauzală, geometrie și activitățile practice - unde sunt folosite modele În relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale În activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv-practice și activ-participative, formarea la elevi a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
care nu reușesc să facă față exigențelor programului educativ din școală; - diagnosticarea elevilor cu dizabilități sau cu dificultăți de Învățare (de ce natură sunt dificultățile, care sunt disciplinele unde apar aceste dificultăți, nivelul de interes, lacunele În cunoștințe etc.); - depistarea complexului cauzal care a determinat apariția dificultăților de Învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); - proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, În funcție de situațiile și problemele identificate; - desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
atât de minat de capcane în care, nu de puține ori, cad și mulți cercetători și, cu atât mai ușor, actori sociali obișnuiți, care nici nu se gândesc că ar putea exista o a treia variabilă, ce schimbă radical interpretarea cauzală. Mai nou, acest efect se numește „ignorarea variabilei moderatoare” (Baron et al., 2006). De exemplu, când subiecților li se spune că, depunând cereri pentru ocuparea unor posturi la două universități americane, din 32 de femei au reușit doar 13, iar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este, în principiu, adevărată, dar ea este vagă și puțin operantă. Ar fi bine de știut în ce condiții are loc această conlucrare, ce factori mai intervin, ce caracteristici îi diferențiază exact pe cei „bine educați” de ceilalți, ce relații cauzale există și, mai ales, ce înseamnă „foarte mult”, adică măsura în care un factor depinde de celălalt. Numai printr-o investigație concretă, desfășurată după anumite reguli metodologice, se clarifică aceste lucruri. Altfel, adevărului propoziției de mai sus i se poate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de reflecție asupra științelor socioumane este cea care opune abordările de tip cantitativ celor de tip calitativ. Mai mult, chiar dacă nu se postulează o suprapunere exactă a acestei distincții pe schema de diferențiere între cunoașterea prin modele de tip nomologic, cauzal, determinist și, respectiv, cele de tip comprehensivist, interpretativist, finalist, prima dintre opozițiile invocate se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de neînțeles. Contrastul puternic dintre abordarea pozitivistă și cea fenomenologică s-a particularizat în sociologie în distincția dintre explicație și „înțelegere” (verstehen) - sau, cum tot mai mult i se spune și în românește, „comprehensiune”. În cadrul explicației, cercetătorul lucrează cu scheme cauzale și cu subsumarea fenomenelor particulare la legi generale; aici el evidențiază legături statistice, influențe și determinări (de preferință cuantificabile) între fenomene și procese sociale, lucrează cu variabile „dependente” și „independente”, cu structuri factoriale, câtă vreme în intuiție se face apel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
gândire. Nu vrem să spunem că astfel de explicații sunt false, ci doar că „sistemul de valori” este un concept mult prea abstract pentru a fi conectat direct la un comportament empiric. Riscul de a greși mizând pe asemenea conexiuni cauzale este suficient de mare pentru a putea fi acceptat de către omul de știință; probabil, astfel de propoziții, ce exaltă rolul valorilor de o manieră abstractă, sună bine și sunt admise în cadrul discursului filosofic sau ideologic. Mai mult, apelul insistent la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de interacțiune a factorilor din interiorul pâlniei, fiind vorba doar de un model simplu cumulativ. Dar, de altfel, autorii și, mai târziu, comentatorii modelului insistă că el nu este un model în sensul propriu - și cu atât mai puțin unul cauzal -, ci mai curând o metaforă, care încearcă să ne ajute să înțelegem mai ușor procesele de selecție, combinare și excludere a posibilelor influențe ce au loc în interiorul „pâlniei”. Susținătorii modelului insistă însă că nu trebuie neglijată în nici un fel relația
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
esențial, ca principiu de funcționare, este grija de a dobândi o cotă de piață cât mai mare, ceea ce nu se poate face decât oferind programe pe gustul cât mai multor telespectatori. Finalmente, între cele două realități se instituie un circuit cauzal, cu feedback pozitiv. Influența mijloacelor de comunicare de masă este diferită de la o zonă a opiniei publice la alta. În materie de divertisment, știri, personalități și evenimente, televiziunea și radioul sunt mai pregnante, în formarea, confirmarea sau schimbarea opiniilor politice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
școala, Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori, norme, atitudini și comportamente. Interiorizate și sedimentate în personalitatea indivizilor, acestea vor fi apoi reproduse în acțiunile lor. Între cultură și personalitate are loc astfel un circuit cauzal care asigură o transmitere în timp a unuisistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea istorică concretă, nu se desfășoară totuși aleatoriu față de acest sistem, ci are în el un fundal axiologic. Sublinierea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fundamentală de investigare a realității empirice. Sintetic vorbind, experimentul presupune provocarea variației(apariției) unuia sau mai multor fenomene într-o situație controlată. El pornește de laschema deterministă a relațiilor dintre fenomene, având deci în centrul oricărei configurații de legături relația cauzală. Observația, atunci când se practică în mod independent înștiințele dezvoltate, se apropie de experiment prin grija de a găsi cele mai temeinice argumente pentru afirmarea existenței unei relații cauzale. De exemplu, neputând controlaanumite variabile, observația se va repeta de multe ori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
relațiilor dintre fenomene, având deci în centrul oricărei configurații de legături relația cauzală. Observația, atunci când se practică în mod independent înștiințele dezvoltate, se apropie de experiment prin grija de a găsi cele mai temeinice argumente pentru afirmarea existenței unei relații cauzale. De exemplu, neputând controlaanumite variabile, observația se va repeta de multe ori, căutându-se contexte în care variabilele necontrolate iau valori diferite, pentru a regăsi relația cauzală independent de context. Pe de altă parte, dacă entitățile empirice asupra cărora se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
grija de a găsi cele mai temeinice argumente pentru afirmarea existenței unei relații cauzale. De exemplu, neputând controlaanumite variabile, observația se va repeta de multe ori, căutându-se contexte în care variabilele necontrolate iau valori diferite, pentru a regăsi relația cauzală independent de context. Pe de altă parte, dacă entitățile empirice asupra cărora se face observația sunt numeroase și deci apar, din acest motiv, dificultăți în controlarea situației fiecăreia sau legate de înmulțirea numărului de observații, repetate asupra fiecărei entități, datele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
De aici urmează că locul mai modest ocupat de experiment în cercetarea socialului nu se datorează numai dificultăților tehnice de realizare a unor asemenea studii, ci și faptului că nu toate raporturile dintre fenomenele sociale pot fi exprimate în termeni cauzali. Cum bine se știe, există orientări filosofice care repudiază total utilizarea unor asemenea scheme în studierea vieții sociale. Dar această dispută e prea veche și prea lungă pentru a o mai invoca aici. Să observăm doar că atunci când omul face
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiecăreia, se trece, în cele mai multe cazuri, la introducerea unor noi variabile, mai mult sau mai puțin complexe, despre care se presupune că influențează sau sunt influențate de fenomenul central studiat, lucru ce implică, de fapt, o ipoteză asupra unui model cauzal sau de influențe, în baza căruia acest factor central al studiului primește o explicație corespunzătoare. Noile variabile pot fi, și ele, descompuse în dimensiuni și exprimate în indicatori sau, pur și simplu, pot să coincidă chiar cu un singur indicator-întrebare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vârstă șomeri, fără a ne mai interesa de alte categorii precum cei aflați la studii, tinerele căsătorite casnice etc. Sau, inversând perspectiva, putem porni de la efectul X, delimitând eșantioane de indivizi după două stări contrastante și să urmărim posibilele elemente cauzale. De exemplu, vom alege două eșantioane de tineri care, la precedentele alegeri, au votat cu un partid de la un capăt al spectrului politic și, respectiv, cu unul de la celălalt capăt. În plus, dacă mai suntem capabili să alegem indivizii din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]