3,300 matches
-
mai sus, formula de calcul aplicându-se întocmai. Varianta suplimentării prin coeficienți multipli întrucît cheltuielile indirecte de repartizat diferă în funcție de natura lor, apare necesitatea folosirii mai multor coeficienți de suplimentare. Pentru aceasta se aleg criterii de determinare pe bază de cauzalitate pentru fiecare tip de cheltuială indirectă (simplu sau dublu indirectă). Exemplu: Presupunem că o unitate patrimonială organizată în trei secții de producție înregistrează cheltuieli indirecte în următoarea structură: -cheltuieli cu amortizarea clădirii în care funcționează cele trei secții = 8.000
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
a cheltuielilor de prelucrare în următoarele categorii: Cheltuieli imputabile; Cheltuieli neimputabile. Diferența dintre aceste două categorii de cheltuieli de prelucrare rezidă în faptul că primele se pot repartiza asupra operațiilor sau produselor fabricate pe baza unor criterii stabilite după principiul cauzalității. Cheltuielile neimputabile sunt reprezentate de acea categorie de cheltuieli de prelucrare pentru care nu se găsesc criterii logice de repartizare, ele nefiind luate decât în calculul costului unitar. Caracteristică acestei metode este neadmiterea clasificării cheltuielilor în directe și indirecte, ci
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în cadrul prelucrării prin 3 operații (Opi) și 3 produse (Prn), ca în tabelul 75. Avantajele metodei de calculație Georges Perrin, se caracterizează astfel: Permisivitatea calculării cu mai mare exactitate a costurilor prin folosirea de chei de repartizare fundamentate pe principiul cauzalității; Stabilitatea în timp a G.P-urilor (5- 6 ani), Controlul activității și furnizării informațiilor pentru factorii de decizie se realizează cu mai multă acuratețe. Cu toate avantajele enumerate, se pot evidenția și anumite limite ale metodei dintre care enumerăm
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
proiectării divine. Menirea lărgește cadrul de referință al umanului și transformă în simplă iluzie credința că destinul este o faptă a libertății umane. * Trecerea de la destin la menire se face când certitudinea unei fericite coincidențe se transformă în bănuiala unei cauzalități ascunse. Întrucât orice teleologie extra-umană reprezintă lucrarea în finit a spiritului infinit, faptul de a distinge din capul locului între destin și menire în cazul unei vieți individuale nu stă în puterea ființei conștiente finite. Despre menire nu se poate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un program de școlarizare alternativ. Abandonul școlar are o definiție legală, în relație cu obligația frecventării școlii; în cazul sistemului de învățământ din țara noastră, Regulamentul elevilor specifică faptul că frecventarea obligatorie a școlii încetează la vârsta de 16 ani. Cauzalitatea abandonului școlar este deosebit de complexă. Principalele cauze:cause de ordin economic, socioculturale sau religioase, psihologice și religioase. 1.Cauze de ordin economic. Copiii care trăiesc în familii sărace au șanse mai mici de a-și însuși o educație școlară completă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sfârșitul romanului, ni se oferă o parabolă: în cabinetul doctorului Vlad Cosma, pacienta Ioana Olaru încearcă să înțeleagă sensul unui tablou celebru: Parabola orbilor de Breugel. Parabola pare a spune ceva despre propria-i existență: o cădere în lanț, o cauzalitate obscură, o tragedie teribilă într-un grotesc absolut [...]27. În fine, Gheorghe Glodeanu pune lumea romanului sub semnul unei sartriene stări de greață care se reflectă întâi în imaginarul pictural evocat: Din roman se mai reține nevoia de iluzii a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde printr-un gest sau o acțiune fatală, prescrise în cauzalitatea universală, ci prin ceva personal, ce poartă marca rațiunii. Teoria liberului arbitru la Aristotel explică intervenția rațiunii și a voinței în înfăptuirea binelui și a răului. De vreme ce nu există un determinism fatal, pentru că necesarul reclamă o anumită acțiune, omul obține
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Opere, vol. IX, Sistem de filosofie IV, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2013. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană. Încercare de antropologie creștină, București, Editura Cartea Românească, 1996. Bernea, Ernest, Trilogie filosofică, Cluj, Editura Dacia, 2002. Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, București, Editura Humanitas, 2005. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Îndemn la simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului modern, București, Editura Vremea, 2007. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se deosebesc între ei prin rigiditatea mai mare sau mai mică cu care, în cercetările lor, folosesc metode cauzale deterministe și prin întinderea meritelor ce le revendică pentru metoda lor. Cei mai determiniști sunt de obicei aceia care cred în cauzalitatea socială. Acest radicalism poate fi explicat prin adeziunea lor filozofică la pozitivism și la știința secolului al XIX-lea; nu trebuie să uităm însă că și adepții idealiști ai explicării literaturii prin Geistesgeschichte, care din punct de vedere filozofic subscriu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de studiere a literaturii este departe de la avea valoarea care i se atribuie și deoarece nu încape îndoiala că ea nu va putea să rezolve niciodată problemele decisive ale analizei și evaluării operei literare. Dintre diferitele metode bazate pe principiul cauzalități pare preferabilă aceea care explică opera literară prin prisma ansamblului; factorilor exteriori deoarece, evident, este imposibil să privim literatura drept efect al unei singure cauze. 107 Fără a subscrie da concepțiile specifice ale teoriei germane despre Geistesgeschichte, sintern de părere
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
se puteau explica numai prin constrângerile mediului. Societăți care trăiau în același mediu prezentau diferențe puternice și societăți care trăiau în medii diferite propuneau analogii tulburătoare. De fapt, constrângerile de mediu impuneau doar limite. Totuși, în anii 1950, ideea de cauzalitate legată mai mult sau mai puțin direct de mediul înconjurător a cunoscut o a doua perioadă de glorie sub numele de "ecologie culturală" (Julian Steward), apoi ca "materialism cultural" (Marvin Harris). Toate trăsăturile culturale de la tehnologie la ritualuri, trecând prin
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mai explicit, asupra unor autori ca Géza Roheim, Georges Devereux, Edmond și Marie-Cécile Ortigues, Roger Bastide și mulți alții. Interesul acestor cercetări constă în grija lor de a articula nivelul individual cu cel colectiv. Ele depășesc, într-adevăr, ideea unei cauzalități la nivel individual: dacă religia răspunde adesea nevoilor individului, membrii unei societăți date sunt religioși nu din motivul acestui răspuns la nevoile lor. De altfel, descoperirea că în multe culturi individul este considerat drept întâlnirea efemeră (pe timpul unei vieți) a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ÎN CICLUL PRIMAR Înv. Maria Toma, Școala cu clasele I-VIII Gherăești, jud. Neamț Înv. Elena Dabija, Școala „Nicolae Iorga”, Iași Disciplina istorie permite achiziționarea unui sistem integrat de cunoștințe despre spațiu, timp istoric și cultură, despre evenimentele istorice și cauzalitatea acestora. Și pentru că „niciodată nu poți Înțelege un eveniment de care te ocupi fără să privești În urmă de-a lungul istoriei, este necesară studierea acestei discipline, deoarece istoria, mai mult ca orice știință, cultivă cu o eficiență deosebită ideile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
spirituală, moment crucial al istoriei conștiinței românești și care se confundă cu prima sa fază de modernizare, descoperirea Europei de către Luminile românești pune o problemă esențială de istorie culturală și comparată și a ideilor. produs al unor influențe, al unor cauzalități istorice? Fără îndoială. Realitatea este însă mai complexă și mai profundă și ea trebuie semnalată și istoricilor și comparatiștilor străini care încă ignoră (din lipsa unei documentări adecvate) destinul ideii europene în această parte a continentului: pătrunderea Luminilor europene nu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
energiei să fie punctul principal al discuțiilor din cadrul Summit-ului G8 din Sankt Petersburg, pentru a putea evidenția importantă securității energetice globale.257 „Între politica energetică și celelalte elemente ale politicii de securitate a Federației Ruse există o legătură de cauzalitate, cât și de reciprocitate, deoarece Moscova va utiliza energia ca instrument politic, chiar și în situația în care nu își va dori asta."8 Însă un lucru este cert, Federația Rusă se folosește resursele energetice vaste pentru a se impune
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Itinerariul căutării raționale este drumul adevărului, care conduce la țelul final al libertății. Adevărul pentru Spinoza este adevărata cunoaștere a naturii (II, v.5), iar cunoașterea rațională a adevărului naturii este fericirea. În spinozism nu există dualitate, metafizică și nici cauzalitate divină transcendentală, ci o credință nelimitată în capacitatea de cunoaștere a naturii de către om, care devine fundamentul eticii libertății. Infinitatea și unicitatea naturii exclude posibilitatea ca să existe ceva în afară de ea, care ar putea să o domine și să o conducă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care predicatul este același cu subiectul, nu-i cunoaștem esența, dar îi putem afla efectele. El expune cele cinci argumente ale existenței lui Dumnezeu în Summa Theologiae: 1. Mișcarea: pentru a exista trebuie să existe primul moment de mișcare. 2. Cauzalitatea: nimic nu se poate cauza pe sine, trebuie să existe o primă cauză. 3. Existența necesarului și nenecesarului este dată de aparență, deci deosebirea este în noi, cauza existenței lucrurilor este în noi. 4. Gradația: gradația de la puțin la foarte
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene care atestă o viziune de viață specifică poporului român. Capitolul Timp și Destin pune în discuție trei probleme importante. Prima dintre ele pornește de la premisa că prezența timpului și efectele sale se resimt pe întreg cursul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței în relație cu lumea înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice într-o "gândire fundamentată pe cauzalitate magică". III În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum în toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a priori obiectele pentru că ea însăși le și produce. Deci, propozițiile sintetice a priori sunt posibile datorită naturii facultăților noastre de cunoaștere, grație formelor a priori ale sensibilității - spațiul și timpul - și formelor a priori ale intelectului, respectiv categoriile: substanță, cauzalitate, cantitate, calitate etc. Cunoașterea apare, astfel, ca dependență de formele a priori ale subiectului. Din apriorismul sensibilității și rațiunii rezultă, potrivit filosofiei kantiene un adaos subiectiv la cunoașterea obiectului. Problema originii cunoașterii, axată în esență pe controversa empirism-raționalism, se regăsește
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale, pentru că
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ipotezele trebuie să fie și coerente intern, adică să nu conțină elemente contradictorii. În științele sociale și comportamentale ipoteza reprezintă o reflectare într-o formă specifică a realității obiective, este un enunț cu caracter de probabilitate despre esența, intercondiționarea și cauzalitatea faptelor, fenomenelor și proceselor socio-umane. Ea are un conținut reflectoriu. Desigur, este vorba de o formă specifică de reflectare, pentru că, până la confirmare, adevărul din ipoteză rămâne la stadiul de probabilitate. Ion V. Mesaroșiu remarca faptul că ipoteza științifică este mai
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și coerență externă (coerență ce provine din acordul cu cunoștințele verificate anterior). În al treilea rând, ipoteza trebuie să aibă un conținut reflectoriu, adică să reflecte realitatea obiectivă, să fie enunțuri cu caracter de probabilitate referitoare la esența, intercondiționarea și cauzalitatea faptelor, fenomenelor și proceselor sociale. Dimensiunile ipotezei Johan Galtung menționează zece condiții pe care trebuie să le satisfacă o ipoteză pentru a fi validă: generalitatea, complexitatea, specificacitatea, determinarea, falsificabilitatea, testabilitatea, predictibilitatea, comunicabilitatea, reproductibilitatea și utilitatea. Acestea sunt, după autorul citat
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
concept, exemple fiind un nou concept de automobil, avion, elicopter, concept armă, strategie, concept organizare, concept scop, concept inițiativă, concept utilitate, etc... Se pot diferenția și concepte metafizice clasice precum conceptele de: existență, ființă, finalitate, substanță, gândire, realitate, obiectivitate, subiectivitate, cauzalitate, necesitate, contingență. Conceptul cuprinde, am putea spune fie o informație-realitate precis denominabilă, cuprinzând sensul sau mulțimea sensurilor alocabile unui cuvânt, fie o realitate compozită, mulți-semnificantă, localizabilă și descriptibila modal prin conexiunea specifică a unui sir de concepte distincte, necontradictoriu corelate
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la un pacient între momentul când boala s-a manifestat și momentul când istoricul clinic se termină (prin vindecare, moarte sau instalarea pacientului într-o altă stare fizică, mentală sau socială). ü Al doilea se referă la etiologie sau la cauzalitate: Obiectivul este de a pune în evidenta o relație de cauzalitate între doua evenimente sau de a calcula forța de asociere între doi factori. ü Al treilea se referă la performanța testelor diagnostice. Obiectivul este de a evalua o strategie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]