1,982,238 matches
-
el însuși. Mă gîndesc uneori că poate să fie patologic... dar asta să fie oare o scuză? Poate cel mult o explicație". Să fie o premoniție a rolului echivoc pe care l-a jucat filosoful în etapa Păltinișului? în orice caz, următoarele rînduri cu mizantropică alură, așternute în anii nebuloși ai războiului, au un caracter profetic: "în fond, fiecare cu structura lui. Dacă îi place omului să fie redus la rangul de sclav fanatizat și util, n-are decît". Sorana Gurian
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
care îl avea de a-și nota în scris gîndurile. Și pentru că nimeni dintre apropiații săi nu a bănuit modul în care își petrecea orele de solitudine, tocmai de aceea despre Dragomir ai fi putut crede orice, dar în nici un caz că scrie. De pildă, ai fi putut crede că citește din acea obișnuință pe care, dacă ai apucat s-o capeți pînă la o vîrstă, după aceea o vei exersa de la sine, în virtutea unei deprinderi ce nu mai are nevoie
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
crede că, din cînd în cînd, deschizînd un dialog de Platon sau o carte de Hegel, conspecta sau interpreta d'emblée un pasaj al cărui înțeles îi atrăsese altădată atenția. Orice ai fi putut crede despre el, dar în nici un caz că scrie, și în nici un caz că citește, se plimbă și conspectează cu gîndul expres la însemnările pe care ținea să le treacă în caietele lui. Cel mult ți-ai fi putut spune că, de vreme ce continua să facă filozofie, o
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
deschizînd un dialog de Platon sau o carte de Hegel, conspecta sau interpreta d'emblée un pasaj al cărui înțeles îi atrăsese altădată atenția. Orice ai fi putut crede despre el, dar în nici un caz că scrie, și în nici un caz că citește, se plimbă și conspectează cu gîndul expres la însemnările pe care ținea să le treacă în caietele lui. Cel mult ți-ai fi putut spune că, de vreme ce continua să facă filozofie, o făcea sub forma orală a unei
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
putut totuși să scrie atît de mult. Al doilea motiv pentru care Caietele timpului îți atrag atenția este conținutul lor propriu-zis: pur și simplu avem în față o mostră de gîndire filozofică în forma ei cea mai nepervertită. Iar în cazul lui Dragomir, o astfel de gîndire se desfășoară în patru etape: prin izolare, prin înșurubare, prin cristalizare și prin recurență. Toate aceste etape, veritabile procedee de analiză a unei probleme filozofice, sînt parcurse de Dragomir într-o înlănțuire strictă. Să
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
simultan în toate punctele volumului ei, ci treptat, din aproape în aproape: apar cîteva focare de cristalizare a gheței, apoi altele, iar din iradirea lor se va forma un cîmp ce va cuprinde treptat toată masa apei. La fel în cazul lui Dragomir: constelația tematică a timpului se cristalizează prin convergența acelor nuanțe ce au iradiat din focarele inițiale de analiză - de pildă, problema prezentului trimite la raportul dintre "acum"-ul vieții omului și conștiința lui, iar acest raport trimite la
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
cele mai spontane construcții familiare: "de ronii ăia 100 ești de acord să bem o ladă de bere mai înspre vară...?" (forum.targujiu.net); "nu că aș fi zgârcit pt ronii ăștia, dar cam sus prețul" (macuser.ro). În multe cazuri, folosirea cuvîntului este una marcată, glumeață, lucru indicat de alte semnale ironice și parodice, de exagerarea conștientă a formelor populare: "de cînd cu ronii, s-au descentrat toate calculilii" (daciaclub.ro); "să-mi dea primimistru' ronii ăia de mi-i
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
rămânând consemnată într-un important document ca Jurnalul Dnei Monica Lovinescu, afirmații care, în mod normal, se fac însoțite numai de acte probatorii, m-a obligat să public în România literară, nr. 42, din 20 oct. 2005, o "Precizare". În cazul în care nu ați citit-o, vă informez ce conținea printre altele: - În emisiunea Dlui Arachelian, din 12/II/2001, de la Radio România-Actualități, ce avea ca subiect pe Ion Caraion, s-a insistat, subliniindu-se "cazul lui Vladimir Streinu", care
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
2005, o "Precizare". În cazul în care nu ați citit-o, vă informez ce conținea printre altele: - În emisiunea Dlui Arachelian, din 12/II/2001, de la Radio România-Actualități, ce avea ca subiect pe Ion Caraion, s-a insistat, subliniindu-se "cazul lui Vladimir Streinu", care obligat, în condițiile de detenție, (cunoscute de Dvs. din mărturiile celor prezentați în volumul Anatomia mistificării) să semneze un angajament, a "refuzat categoric orice fel de colaborare cu Securitatea". În urma acelei emisiuni, am solicitat la CNSAS
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
a spus atunci "pe șleau" că a fost amenințat că va muri în închisoare dacă nu va "lucra pentru ei". O mărturisire riscantă, de fapt era un mesaj pe care tatăl meu îl transmitea "afară". Tot pentru informarea Dvs. în cazul că nu ați citit: în România literară, nr. 43 din 2/8 nov./2005, cercetătoarea CNSAS Ioana Diaconescu a publicat un amplu documentar Vladimir Streinu, prin care se probează faptul că, obligat în închisoare să semneze un angajament - asemeni și
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
a trei cincinale de confruntare socială. Factorii principali ai acestei istovitoare partide, asemănătoare încleștării faimoșilor supercorpolenți niponi ce se împing cu kilogramele unei locomotive, și-au asigurat o stare materială bunișoară pentru sine și următoarele cinci-șase generații de urmași, în cazul în care aceștia se vor dovedi cât de cât capabili măcar miezul prăzii să-l păstreze, dacă nu să-l și fructifice. întru cinstirea unor merituoși bunici din minunata eră a tuturor posibilităților, tranziție numită. Atunci, la fiecare colț de
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
apărat de spionii și diversioniștii, agenții acelor puteri cărora nu știm ce să le mai facem astăzi, spre a le intra în grații. Există și aici un răspuns: așa era pe atunci. N-ar fi mai bine într-un asemenea caz să urmăm sfatul acelui fost premier și președinte de partid, prin multe trecut și prin destule având încă a trece, să privim doar înainte? Cică ar fi tocmai momentul! Niște inși, vorbind limba noastră, au ucis, au torturat, au delaționat
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
miza pe o viziune centralizată și ierarhii axiologice, ci pe scoaterea în evidență a legăturilor rizomice care se stabilesc între creatorii dintr-o anumită regiune. Este limpede că despre istoria românilor se pot spune multe lucruri, dar nici într-un caz că ar fi fost una unitară. Vreme de sute de ani locuitorii celor trei principate au trăit în realități politice diferite, au suferit influențe culturale greu compatibile, s-au adaptat la sisteme de valori configurate altfel. Punctele de referință în
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
devenite mărci ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin Titel cu Nicolae Breban), sau chiar polemic. Scriind despre Eugen Todoran în contextul Cercului Literar de la Sibiu, autorul remarcă polemicile acestuia cu filosofii la
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Mircea Mihăieș Încheiam articolul de săptămâna trecută pe nota unor întrebări naiv-retorice, privitoare la cazul Dan Voiculescu. În esență, ridicam următoarele chestiuni: cum pot accepta membrii Partidului Conservator să fie conduși de un turnător? Cu ce obraz te prezinți în fața electoratului, când și un copil de școala primară va face legătura între averea colosală a
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
manipula împrejurările, fără posibilitatea de a interveni direct asupra pârghiilor puterii tot talentul și ambiția lor n-au nici o valoare. Așa încât, între rușinea de a fi considerați subalternii unui turnător și protejarea intereselor financiare proprii nu au ezitat nici o clipă. Cazul Voiculescu ne arată în ce măsură putregaiul din vremea comunismului continuă să determine viața românilor. Când unul din marii bogătași ai țării noastre capitaliste rostește fără sfială propoziții de genul "Am apărat România comunistă", dar se ridică împotriva valorilor ei de căpătâi
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
poate fi ignorat - ci de adevărul artistic al spectacolului, al performanței muzicale. Evenimentul muzical, muzica, are loc sau nu, la un anume moment, într-un anume loc, într-un anume context, cum detalia însuși Sergiu Celibidache. Iar aceasta numai în cazul în care "chimia" - să o numim așa - evenimentului, dacă "reacțiile" de ordin muzical artistic se petrec, dacă muzica se ridică deasupra sunetelor. Sunt evenimente importante, consistente, care trec aparent neobservate și sunt momente care stârnesc entuziasmul "de moment", spectaculos, percutant
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
sărbătorit și tricolorul, fiindcă altminteri drapelul nțional se transformă întrun fetiș, în loc să rămînă ceea ce e, un simbol național legat de Ziua națională a României. Există la noi un fel păgubos analitic de a ne disocia sărbătorile, ca și în acest caz. Adică una e drapelul, care, nu-i așa are istoria lui, și cu totul altceva e Ziua națională, care s-a tot schimbat. Cu această logică vom ajunge să sărbătorim și ziua în care a fost instalată crucea în Parlament
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
că sîntem ceea ce sîntem și cine sîntem, în urma unei istorii care nu ne-a dat prea multe prilejuri de bucurie, ne segmentăm această bucurie în proporții mici, încît n-o mai putem trăi cum se cuvine, atunci cînd ar fi cazul. Sărbătorim din inerție Unirea lui Cuza, ca și cum asta ar fi o mare zi din istoria națională, deși e vorba de o falsă unire. Cuza a fost, după ce a devenit domnitorul Moldovei și al Țării Românești, un voievod navetist. Am renunțat
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
perpetuu. De ucenic al Domnului, ca și al celor ce mărturisesc prin intermediul culturii asupra mesajului evanghelic. El are nevoie de un maestru precum de-o verigă a harului pe care-l primește și-l transmite mai departe și care, în cazul d-sale fericit, s-a întîmplat să fie marele N. Steinhardt: "Ca să fii ucenic e necesar ca-n proxima ta apropiere să ai un Bătrîn. Să ai o Pustie, fie ea și înverzită, și un Avvă. E condiția fără de care
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
nu trebuie să "transcrie" realitatea înconjurătoare ci să redea impactul unei amintiri asupra propriei sensibilități. ŤNu trebuie să pictezi un scaun ci ceea ce a simțit o anume persoană văzându-l ť - scria artistul la un moment dat. Ca și în cazul altor creatori, transformarea calitativă a artei lui Munch a avut loc relativ brusc. "Strada Karl Johan în ploaie" (1891) este un tablou dominat de case pictate în culori calde, umbrele, verdeață... Un an mai târziu, Munch pictează Seara pe strada
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
un pat, propriile tablouri aflate în fundal și un ceas uriaș care, lipsit de limbi, este deja în eternitate. Ciudat, pentru un artist cu asemenea putere de introspecție, autoportretele lui Munch alunecă destul de repede în banal și exhibiționism. În majoritatea cazurilor, ele nu sunt un mijloc de explorare a propriului caracter ci "poze", justificări superficiale. Comparând Autoportret în Bergen (1916) sau Autoportret la fereastră (1940) cu autoportrete contemporane semnate de Bonnard sau Beckmann, descoperi evidenta lipsă de emoție a "confesiunilor" târzii
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
Până una-alta, publicitate pe TVR1 - materialul didactic de calitate - scheletul... și revenim imediat, cum ne liniștesc mai toți moderatorii talk-show-urilor, speriați că altfel telespectatorii s-ar deda la acte iresponsabile, cum ar fi sinuciderile în grupuri organizate... Nu e cazul, eventuale suiciduri pot avea loc, doar dacă televiziunile vor continua să transmită grămada de emisiuni de acest fel, cele mai multe de-o inutilitate într-adevăr impresionantă, sau/și alunecări spre o simpatică imbecilitate. Și, iată, din acest motiv suntem atât de
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
nefericire la noi nu au avut loc până în prezent concursuri autentice pentru ocuparea posturilor de conferențiar și profesor. Au fost scoase la concurs posturi, dar de fiecare dată nu s-a prezentat decât un singur candidat (dacă au existat și cazuri când a fost o competiție reală, apoi acestea au fost excepții). Astfel concursurile au pur și simplu aspectul unei promovări, ceea ce contravine ideii de concurență liberă caracteristice unei vieți academice reale. Ce criterii vor prevala atunci când pentru o catedră universitară
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
valoare consacrată de publicații serioase și de un titlu de doctor conferit de o universitate prestigioasă. Ar fi un dezastru național dacă sechelele epocii comuniste și-ar continua acțiunea destructivă și după primirea României între membrii Uniunii Europene. Nu e cazul să perseverăm diabolic în cultivarea formelor fără fond.
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]