2,977 matches
-
cel Îndelung pervertit În Colonia Rino la care se tot gândea improvizatul profesor est-european. Zâmbea, Întrebător și superior și buimăcit, cu privirea pe foaia de hârtie liniată: noi-vechi cuvinte, „radicals”, „conservatives”, „conventionalism”, „duty”... - barbarisme sucite și răsucite și schimonosite În cazarma DADA, cu seceră și ciocan, să nu mai poată fi pronunțate decât la Circul Rinocerilor. „După ce fusese el Însuși un proscris În societatea strictelor canoane, radicalismul său este preluat de vechii conservatori, iar Bérenger adoptă, la rândul său, conservatorismul. Criza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ne manifestăm și noi solidaritatea la această luptă. Ajuns student la București lucrurile nu se prezentau așa cum le vedeam cu trei sau patru ani în urmă: o mare parte din trandafiriul vieții, văzut de pe băncile de liceu, a rămas în cazarma în care îmi făcusem serviciul militar. În acest timp și mai pe urmă am putut constata, că această instituție așa cum era ea organizată, nu numai că nu putea să facă educația națională a tineretului românesc, dar din contra își exercita
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lună după ce am sosit în București, am căutat să mă orientez. Trecut prin purgatoriul serviciului militar nu mai aduceam cu mine credulitatea și concepția despre valoarea absolută a culturii. Multe din visele vieții de licean au dispărut. Le-au împrăștiat cazarma cu lumea ei de înjurături și brutalități. Lumea studențească nu mai aducea nici o surpriză. Realitatea crudă cu lipsa ei de perspectivă era sufocantă pentru toți care încercau o altă trăire a vieții, și care de sigur că trebuiau să caute
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sfârșit să se descotorosească de Basarabia, al doilea, un colonel cu capul greu și muncit de gânduri, ar fi răspuns oftând; Ce-ți pasâ ție? Tu poți vorbi așa fiindcă nu ți-au rămas, ca mie, moșii în Basarabia. Prin cazărmi au fost chemaț soldații de origine din teritoriile cedate și li s-a pus în vedere că acei care voiesc să plece la casele lor, o pot face. Marea majoritate a oamenilor a cerut să fie trimisâ în țară străină
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la prerogativele sale, trecând conducerea statului generalului Antonescu.” Biruința legionară „Miercuri, 4 septembrie. la amiază, s-a anunțat în toată țara schimbarea de regim. Lumea a respirat ușurată, după sfârșitul unei tiranii silnice și nelegiuite. Armata s-a retras în cazărmi și camarazii arestați în diferite locuri au fost eliberați. Au rămas numai cei de la Chestura Poliției și Telefoane, care n-au părăsit pozițiile ocupate. Din toate părțile, veneau grupe de legionari. în fața casei ing. lonică s-a format o coloană
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de legionari, ai noștri erau la ferestre, și salutându-ne cântau și ei. Între cei care au apărut la ferestre am recunoscut pe Popa Nicolae și Crăcea Nicolae de la Teleorman. Am trecut apoi pe strada Lungă spre gara Bartolomeu, până la cazarma din apropiere. Acolo au căzut, mușcând cu dinții din caldarâm, camarazii noștri Sultan Donat și Constantin Seceleanu. În fața petelor de sânge am făcut front și, ridicând mâinile spre cer, am cântat „Imnul Legionarilor Căzuți„ Până ne-am întors din nou
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aflați în detașamente exterioare de lucru de execuția în natură a celor cinci zile de prestație precum și de răscumpărarea în bani a acesteia. 148. 25 iunie 1943. Ordinul general nr. 38 al Ministerului Apărării Naționale referitor la interzicerea utilizării în cazarme și tabere militare a evreilor rechiziționați pentru lucru. 149. 25 iunie 1943. Ordinul nr. 423.500 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la normele de utilizare la muncă obligatorie a meseriașilor și a conducătorilor auto evrei. 150. Iunie 1943
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fi găsirea de case de preferat la periferia satelor unde să locuiască singuri. Alte măsuri mai sunt: - Vor pleca dimineața la lucru în formație și vor sosi numai seara după terminarea programului tot în formație. - Nu au voie să părăsească cazarma, să umble prin sate atât ziua cât și noaptea. - Comandantul evreu al șantierului sau un alt evreu va fi numit șeful cazărmei și va rămâne responsabil de prezența evreilor și părăsirea cazărmei. - Pe ușa de intrare se va afișa un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
va fi numit șeful cazărmei și va rămâne responsabil de prezența evreilor și părăsirea cazărmei. - Pe ușa de intrare se va afișa un tabel nominal de ocupanții evrei, pentru a se putea face control noaptea sau ziua al evreilor din cazarmă. - În cazul tabelului va fi trecut Comandantul responsabil. - În cazul când vor avea nevoe de a-și procura alimente din comună va face o notă și cere procurarea lor prin Primăria respectivă care le va procura alimentele și fixa prețurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aici lasă de dorit după cum am arătat mai sus. La acest detașament randamentul de muncă este slab, din cauza timpului. Restul de 412 evrei sunt repartizați la unitățile militare și autorități civile în garnizoană. Evreii dela unitățile militare lucrează la reparatul cazărmilor, a echipamentului pentru trupă și a harnașamentului, iar cei dela autoritățile civile la canalizări, lucrări de utilitate publică în oraș și la încărcatul vagoanelor de cereale și făină pentru armată. La aceste detașamente munca merge în mod normal făcându-se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942. 2. - Să compună detașamentele cu evrei între 20 - 40 de ani inclusiv, în primul [rând] cu cei disponibili și apoi cu cei repartizați temporar pentru nevoi locale (La Primării și Prefecturi, pentru curățitul străzilor, la diferite instituții, școli, spitale, cazărmi ca oameni de corvoadă), urmând ca aceștia să fie înlocuiți cu evrei între 41 și 50 de ani. Nu se vor lua la detașamente: a) - Evreii din diferite întreprinderi care posedă ordine de rechiziții valabile până la 1 Iulie cr.; b
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a - la data de 20 Mai a.c. prin curier: a. O situație de toți meseriașii evrei, +după modelul anexat; b. Programul de lucru stabilit cu Prefectura de Județ și celelalte autorități, în care să se arate: - clădirile ce trebuesc reparate (cazărmi, școli, spitale, biserici, etc.), în ordinea de urgență, precum și locul unde sunt situate. - numărul de echipe de meseriași evrei, pe categorii. - timpul de lucru. Rugăm a dispune. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, ss I. Arhip ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
reședințe de județ și comunelor urbane unde sunt domiciliați evreii. Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale) vor căuta să satisfacă în limita posibilităților și nevoile județelor lipsite de meseriași evrei. 2. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor proprietate, sau închiriate de autorități (cazărmi, școli, spitale, cantine, etc.), Cercurile de Recrutare vor organiza echipe de meseriași evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această cifră. 3. Asemenea echipe se vor forma și din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și acei care ar fi ceruți de instituții sau întreprinderi ca indispensabili. (Un exemplu elocvent îl dă Cercul teritorial Brașov, care cu Nr. 69.740 din 25.I.1943, a comunicat unităților militare să utilizeze evreii la curățitul zăpezii prin fața cazărmii, iar întreprinderile le trimite să se adreseze M.St.M., pentru a obține aprobarea să efectueze această muncă în întreprinderile respective.) Rugăm Corpul 5 Teritorial să ia măsuri urgente pentru a remedia aceste măsuri rău interpretate. IV. - În privința scutirilor de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor” (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și bunul lor trai. - Se interzice cu desăvârșire întrebuințarea evreilor rechiziționați pentru lucru, în cazărmi și tabere militare. Dacă unitățile au nevoie de meseriași evrei, să-i separe în alte clădiri, sau să le dea de lucru în oraș, pentru a se evita astfel contactul cu trupa. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE General ss C. PANTAZI Director
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Armată (Teritoriale) pentru repartizări, prelungiri și majorarea efectivelor de evrei meseriași și muncitori necalificați, cunoscând că aceștia din urmă se vor acorda în mod excepțional pentru lucrări mari (construcții de imobile și amenajări de terenuri inundabile sau inaccesibile, din incinta cazărmilor). - La Marele Stat Major, Secția I-a, pentru specialiști titrați și netitrați. Rapoartele de prelungiri sau noi repartizări se vor întocmi potrivit dispozițiunilor de detaliu prevăzute în Comunicatul Nr. 42 al Marelui Stat Major, publicat în ziarele cu data de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu 6 ore. Total ore lucrătoare săptămânal 42. 3) Batalionul propune și roagă a se aproba programul specificat mai sus, pentru motivul că prin menținerea evreilor la lucru până la orele 15, când li se dă drumul trebuie să rămână în cazarmă până la acea oră, tot personalul, Ofițeri, subofițeri și meseriași, însărcinați cu supravegherea și execu tarea lucrărilor de toate categoriile la care concură și evreii și dela care oră personalul speci ficat urmează a pleca la masă și nu mai poate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
supravegherea și execu tarea lucrărilor de toate categoriile la care concură și evreii și dela care oră personalul speci ficat urmează a pleca la masă și nu mai poate fi la programul de dupăamiază, sau a rămâne mai departe în cazarmă, prestând astfel serviciul de 12 ore încontinuu, desavantajați pentru programul de 7 ore a evreilor. 4) Evreii nu pot fi lăsați singuri să lucreze dela ora 13 la ora 15, întrucât majoritatea sunt de rea credință și numai prin control
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la locurile lor. Animalele înaintau încet, gâturile și spinările lor înotând pur și simplu în acea mare de iarbă. Căutau cu siguranță muguri proaspeți. Mergând de-a lungul Zidului spre sud, am dat peste ceea ce părea să fi fost odată cazarma. Erau clădiri simple cu un etaj, grupate câte trei. Dincolo de ele, un grup de case mici. Între acestea se înălțau copaci, iar zona era împrejmuită de un zid mic de piatră. Totul era îngropat în buruieni și nu se vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
îndeplinește și funcția de secretar general de redacție. Din 1998 este conferențiar la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. A debutat cu proză scurtă în „Vatra” (1983), iar editorial, în volumul colectiv Debut ’86. Prima carte personală de proză este Cazarma cu ficțiuni, apărută în 1993. Colaborează la revistele „Vatra”, „Interval”, „Adevărul literar și artistic”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Literatorul”, „Fețele culturii” (supliment literar-artistic al ziarului „Azi”), „Antares”, „Porto-Franco”. Se remarcă atât ca un comentator avizat al actualității literare, cât și ca
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
sunt principalul factor de unitate a ansamblului, că susțin întreaga carte. Jargonul tehnic al naratologiei e utilizat cu umor, cu ostentație ghidușă - dar fără exagerare -, pentru a dezvălui articulațiile textului, configurarea viziunii și a scriiturii. Sub raport tematic, textele din Cazarma cu ficțiuni (în aparență o culegere de proze scurte, acestea alcătuind însă, de fapt, o unică operă, aproape un mic roman lax) vehiculează motivele curente în proza optzeciștilor, aparținătoare biografismului minimalist, cotidianului prozaic (viața particulară a tânărului profesor din mediul
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
condiția umană. Volumele Fănuș Neagu și Eugen Simion - ambele editate în 2001 - sunt consistente micromonografii critice cu destinație didactică, întocmite conform uzanțelor impuse editorial. În Căruța lui Moromete (2001) sunt adunate texte critice (cronici, articole) apărute în presa literară. SCRIERI: Cazarma cu ficțiuni, București, 1993; Marin Preda - incomodul, Galați, 1996; Fănuș Neagu, Brașov, 2001; Eugen Simion, Brașov, 2001; Căruța lui Moromete, București, 2001. Repere bibliografice: Cristina Necula, Ficțiunea, o variantă dictatorială a visului privirii, CC, 1994, 4-5; Simion, Fragmente, I, 150-155
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
Șeicaru. Grupajele tematice (Geneza unei gazete, 1959) și calendarul cultural (Unirea Principatelor, 1959, 120 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, 1961) pun în circulație adeseori autori și texte interzise în țară, unde - după expresia lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice (colonia sovietică România), orice înmugurire a spiritului critic înseamnă un pericol de moarte pentru regim [...] și chiar numai amintirea lui Titu Maiorescu reîmprospătată ar putea crea ispita spiritului critic, cu toate gravele consecințe «deviaționiste»”. Antologia critică dedicată lui Titu
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
le-am comunicat și că mai întâi voiam să ajung în Germania. Mi-au zis să nu mă predau și să merg cu ei în lagăr. Nu era lagăr, ci, în Treiskirchen, era fosta reședință, garnizoană sau mai bine zis cazarmă, unde fusese cantonată armata sovietică. Îi spuneau acum "lagăr", dar era impropriu spus. Am sărit gardul, că nu mă puteam duce pe la poartă. La poartă m-ar fi întrebat cum mă cheamă și ar fi trebuit să stau în lagăr
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
La vreo trei zile după cheful acela am auzit în camera lor un horcăit oribil! Dimineața a venit o mașină a Salvarii de la regimentul lor. Grișa murise din cauza băuturii. L-au pus într-un cearceaf și l-au dus la cazarmă. Altădată s-a îmbătat colonelul și a venit și l-a bătut un soldat rus, l-a tăvălit prin flori pe acolo. Eu aveam geamul acoperit cu un ziar pe care l-am înțepat și m-am uitat din cameră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]