2,037 matches
-
vegetație, la început puține și rare, devin mai extinse și mai dense ; lumina, la început naturală și difuză, devine artificială și localizată. Focul intens, punct de sosire în parcursul fugarilor, se înalță, ca scânteie și fum, pentru a întâlni iluminarea celestă, de pe Calea Lactee, depășind mantaua de întuneric a nopții și separația între terestru și astral. Punctul de sosire al acestui vârtej vertical de lumină se situează în colțul din stânga al picturii de unde pleacă diagonala descendentă care, dublată de linia, și ea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
lipsit de reflexie și de umbră, trimite la ideea morții. Acest element vegetal, imagine extrem de transparentă a morții, marchează și finalul terestru al călătoriei, al parcursului lui Isus, amintit de Corrain în comentariul ei, și calea de acces spre lumina celestă, reflectată în spațiul acvatic, a Lunii înțeleasă aici ca: ”astrul adevărat, real ”, ca referire la cealaltă viață. Lumina puternică a lunii, care pune în evidență arborele desfrunzit și uscat, nu aparține spațiului terestru în care este reprezentată călătoria, ci spațiului
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
pe valorizarea selectivă a luminii, pe conturarea vegetației care amplificată progresiv spre stânga imaginii sugerează faptul că fugarii au plecat de puțină vreme din spațiul pe care l-au locuit, pe dezvoltarea liniei sinuoase care separă spațiul terestru de spațiul celest, prin dispunerea topologică a grupului de fugari exact în mijlocul tabloului unde vizibilitatea este sporită și pe eclerajul nocturn care selectează, în planul enunțării vizuale, elementele vizibile și generează ierarhii și parcursuri ale narațiunii. El a oferit, în acest fel, privitorului
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
foarte bine despre enorma presiune ce apasă asupra corpurilor imersate în atmosferă și despre existența vidului, adică a spațiului gol, creat atunci când se scoate aerul din interiorul unei incinte închise. Spațiile interatomice - la nivel microcosmic - cât și spațiul dintre corpurile celeste, planete, sori, galaxii - la nivel macrocosmic - sunt considerate a fi dominate de vid (sau aproximativ vid dacă nu punem la socoteală câțiva atomi de hidrogen, fotoni sau particule de praf cosmică. Nu mai vorbim despre enormul spațiu care separă galaxiile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
conform Teoriei Noului Electromagnetism elaborată de acesta, ar exista trei componente ale forțelor electromagnetice: o componentă longitudinală, una transversală și un inerțială. În afară de acestea, în teoriile sale apare și un element uitat de fizica modernă: eterul - element important în mecanica celestă. Cum a reușit Distinti să reintroducă eterul în „circulație” după experiența lui Michelson și Morley care demonstrau clar că eterul nu există ? Foarte simplu - a considerat că în spațiul situat în apropierea planetei eterul este antrenat parțial într-o mișcare
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de natură magnetică, inventatoră care au fundamentat teorii paralele cu cele ale fizicii clasice, în care eterul juca rolul principal. Astfel, în concepția lui Aspden eterul era asimilat unui fluid cristalin care este parțial antrenat de Terra în mișcarea sa celestă. Însăși teoria relativității generalizate a lui Einstein devine, în concepția lui Aspden o inepție, iar construcția acceleratoarelor de particule gigantice pentru studiul ciocnirii particulelor elementare era considerată de acesta o enormă prostie, consumatoare de bani fără a produce nici o evoluție
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fizică. Revenind un pic la Albert Einstein, acesta considera în anul 1919 că „noi trăim într-un spațiu sferic, cu patru dimensiuni”, unde spațiul și timpul erau cumva îmbinate împreună într-un fel de „structură” compactă. Pământul, în mișcarea sa celestă, trage această structură în jurul său, curbând-o. „Gravitația nu mai este o forță misterioasă ce acționează la distanță, ci mai degrabă este efectul unui obiect călătorind în linie dreaptă printr-un spațiu care este curb datorită prezenței corpurilor materiale”. Probabil
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
descopere în anul 1978 că acestea se raportează la numărul de aur ! Cu alte cuvinte, referirea la „muzica sferelor” reprezintă chiar o realitate, nu numai o simplă parabolă filosofică ! Dar, de ce se întâmplă acest lucru ? Cercetări mai recente asupra mecanicii celeste au demonstrat producerea unui nou fenomen natural - sincronizarea rotației corpurilor datorită unui fenomen de rezonanță - fapt ce are ca efect stabilirea unor corelații între vitezele de rotație ale acestor corpuri. De fapt, fenomenul de rezonanță, asemeni unui fir invizibil, reglează
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ce descria întregul Univers prin intermediul modelelor geometrice repetitive (patterns, engl., n.a.Ă. Piramidele egiptene au fost construite prin aplicarea cunoștințelor de geometrie, știință deprinsă în școli speciale, accesibile numai inițiaților. Egiptenii aveau două asemenea școli, denumite după numele anticului zeu celest Horus, al cărui ochi simboliza puterea, fiind înfățișat ca având corp uman și cap de șoim. Una dintre ele, numită „ochiul stâng al lui Horus” învăța despre principiul feminin al creației, despre iubire și compasiune; cealaltă, numită „ochiul drept al
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
legat de arta modernă. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asociativ‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu se trezește la viață în momentul în care Dumnezeu îi insuflă spiritul său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tavan oblic, și nu de dedesubt. De fapt, Schöne susține că cele mai izbutite decorații ale plafoanelor au fost realizate pentru a fi privite oblic. Este adevărat, mai ales pentru picturile care par să continue structura arhitectonică prezentând o scenă celestă care ar putea fi zărită prin acoperișul deschis. Schöne observă în astfel de reprezentări o contradicție între tratarea picturală a arhitecturii și figurile umane ce-o populează. Andrea Pozzo, de exemplu, în celebra sa boltă de la San Ignazio din Roma
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aduce cu sine două consecințe perceptive care nu sunt neapărat bine-venite. În primul rând, orice proiecție nedistorsionată a întregii simetrii a scenei reprezentate diminuează adâncimea spațială, scurtând distanța de percepție dintre privitor și plafon prin interferare cu iluzia unei priveliști celeste. În același timp, l-ar ancora pe privitor în spațiul de dedesubt, ceea ce este preferabil numai în anumite condiții - mai precis, atunci când mișcarea trebuie să se oprească, de exemplu, într-o rotondă acoperită de o cupolă. Când totuși plafonul decorat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
picturală a plăcii oglindește intrările și ieșirile vizitatorilor primăriei care traversează curtea în toate direcțiile. Din moment ce placa este suspendată aerian deasupra capetelor vizitatorilor, ea trebuie să arate în același timp și soliditatea unui acoperiș protector, și transluciditatea „pufoas\” a mediului celest. Privitorul care ridică capul să se uite la pictura cinetică se simte întru totul protejat și totodată liber să parcurgă în voie spațiul nelimitat. Pictura abstractă oferă suprafeței calități care pot satisface această cerință duală. Când vizitatorii privesc în jos
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
independentă față de decorul arhitectural decât dacă ar fi bine ancorată pe plafon sau de pardoseală și adecvată formei clădirii. O pictură realizată pe plafon trebuie fie să-și împartă cu suportul soliditatea fizică, fie să îl depășească, așa cum fac imaginile celeste ale unor bolți baroce. O decorație pavimentală, la rându-i, trebuie să-l asigure pe vizitator că poate să pășească pe ea fără grijă. Lumea privită pieziș Există un alt aspect al relației spațiale dintre privitor și lucrul privit care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ar avea nici un motiv să se reunească în cadrul aceleiași compoziții. Prin urmare, axa care le împarte are și un element transversal de legătură. În Buna Vestire a lui Fra Angelico (figura 83), coloana centrală separă de ajuns de net realitatea celestă de colțul domestic al Fecioarei. De fapt, ea pare să l împiedice pe înger să transmită mesajul său. În același timp, coloana centrală este totuși integrată parțial arcaturii care înconjoară și unifică scena. În contextul său arhitectural, ea ajută la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Ținuta morală deosebită, căldura sufletească, calmul și răbdarea, dorința de a împărtăși din cunoștințele și experiența lor s-au preschimbat într-un nimb de suflet. El a renăscut în spirit de lumină peste abis de flăcări și de ploaie prin celeste curcubee. Zâmbetul lor deschis dintr-o scoică, nu poate ascunde emoția sufletului înscris de vise pe flori durate de argint. Inima lor vibrează printre sfere, într-o lumină cu sclipiri de perle. Ne-au dăruit o faclă păstrată într-o
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Sinonim și concomitent cu astronomia (de la astron și nomos = lege); astromancia (astron și mantea = divinație); matematica, arta chaldeeană sau doctrina "de sublimus" (în această doctrină este înglobat tot ce se află deasupra noastră, fie în atmosferă - meteorologie, fie în regiunile celeste). Cele două ramuri s-au deosebit după primul secol al erei creștine. Arabii, moștenitorii direcți ai înțelepciunii antice, au cultivat cu fervență cele două științe gemene, amestecîndu-le într-o "știință a decretelor", iar cel care se ocupa cu ea era
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
înghețul nu se mai produce. Se zice că Laplace, împreună cu membrii unei societăți științifice, a făcut pe vremuri o vizită la Versailles. Ludovic al XVIII-lea i-a cerut savantului astronom să-i explice fenomenul, dar autorul celebrului tratat "Mecanique celeste" a rămas mut. D.F.R. Woakes, distins silvicultor din Panama, a confirmat, într-o lucrare, tradiția cunoscută asupra influenței lunare în creșterea și exploatarea pădurilor. Copacii tăiați în timp ce Luna descrește nu sunt rezistenți ca lemn de construcție, ca cei tăiați în timp ce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
este cea de mediator - simbolul reunește elemente separate, leagă cerul de pământ, realul de vis, aducând o contribuție dezvoltării personalității. Funcția unificatoare (Mircea Eliade) - Simbolurile fundamentale adună experiența omului: 11 religioasă, cosmică, socială, conferind lumii unitate celor trei planuri: inferior, celest, terestru și celor șase dimensiuni ale spațiului; prin funcția pedagogică și terapeutică, simbolul exprimă o realitate care satisface nevoile apărute din dorința de a cunoaște, de a iubi. Funcția socializantă pune omul în legătură cu mediul social: fiecare epocă are simbolurile sale
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
există credința că zeul ZAMOLXIS Îi Însoțea În lupta pentru Întemeierea Romei antice. Mongolii s-au inspirat În renumitele lupte pe cai din tactica de atac În haită a lupilor, considerându-l totodată strămoșul lor, sub denumirea de lupul albastru - Celest. Din dragoste pentru lup, turcii și-au poreclit Întemeietorul statului lor - Mustafa Kemal, drept Lupul Cenușiu. Mai mult, poporul cecen a iubit atât de mult lupul din sălbăticie Încât l-au inclus În versurile imnului țării lor, rezultând din acestea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o galaxie ștearsă din memorie..."70. ,,Lostul confirmă că suntem, că aparținem Marii Civilizații a Navigatorilor Stelari"71. Cartea lui Aurel Brumă este și o pledoarie curajoasă pentru recuperarea viitorului nostru și a nativei vocații celeste într-o nouă și acum inaccesibilă dimensiune. Poate în a 4-a sau a n-a dimensiune. În ultimă instanță, misterul Dealului este interpretat de Aurel Brumă și într-o profundă cheie filosofică. Blestemul Dealului este ignoranță noastră, spune un
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
tineri erau trecute dincolo ... pe "cocoașa lutului", unde " Bătrânul număra în fire de tutun mulțimea brazdelor trase" (p. 117). Bătrânul este Ingerul Morții; brazdele trase sunt viețile curmate de misterul Dealului lui Iorgu. Firele de tutun sunt simboluri ale războjului celest. Un alt deal straniu din mitologia personală a lui Aurel Brumă este Dealul Marconi. Este o apariție spectrală de entitate roș-argiloasă. Pe el apare cocoțat enigmaticul Marconi. Asemenea unei creaturi din altă dimensiune, Marconi își hrănește materializarea în această lume
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
D-nei F Saraga ? Este opera unui furt, a fotografiei statuei”{\cîte 22}. fig. 7av fig. 7/8rv fig. 8av Medalii cu revers comun, cunoscute sub genericul Dreptul Nostru și Apărătorilor ei Țară Recunoscătoare. Editor Fani Saraga în 1913. Gravor prezumtiv Celești Fabio Apare cu claritate, așadar, procedura editoarei în cazul medaliei statuii lui V. Alecsandri, la care se referă avocatul lui G. Lascăr. Putem admite că procedura era similară și în cazul celorlalte medalii, numai că în cazul acestora nu era
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reversul plachetei clarifica problemă genezei acesteia - de realizarea ei s-au ocupat comercianții Fany și Elias Saraga, patronii firmei „Autorii Români”, iar proiectul este, după toate probabilitățile, operă profesorului de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio. Studiul comparativ al medaliilor realizate în editurile Saraga ne duce la concluzia că acestea pot fi grupate în două categorii, exprimând două maniere de realizare artistică, posibil două etape în evoluția unui desenator și machetator pe care-l foloseau
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este asemănătoare sau se apropie de cea a medaliei lui Ștefan cel Mare din 1904, realizată din inițiativa Societății Numismatice Române. Așa după cum am arătat altădată{\cîte 24}, citând consemnări din Buletinul Societății Numismatice Române, machetă medaliei respective aparține profesorului Celești Fabio de la Școala de Arte și Meserii din Iași (fig. 10av și 10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatica Română și premiul oferit de M. C. Suțu, președintele acesteia. Legat de cele afirmate mai sus ne vom referi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]