3,025 matches
-
Autorului primăvara cuvintelor a înghețat în cornul inorogului cu ochii de jad. coama sa a ars odată cu o candelă, în centrul lotusului. alb sau roz, sau albastru, a lăsat sensurile să curgă pe pleoapa închisă a inimii a uitat să cearnă legendelor firele. se lasă seară, noapte...frica de tăceri. lungă plimbare... firească pendulare a timpului prin umbra rostirilor nedorite. smuls dintr-un cui, paltonul s-a prăbușit peste iubirile inventate. le-a lăsat în primăvară, putrezind într-o sămânță de
CUM? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346782_a_348111]
-
pene Resemnare Ștergare albe- Poveste fără sfârșit Capitularea... Zori Ora exactă Între noapte și zi Cântul de cocoș Strămoșii Sfielnici, tăcuți Dincolo rădăcina Oricărei umbre Contur Vârful de creion Mâzgălind cer de copil Și uitând jocul Puritate Firul de omăt Cerne-n văzduh an în an Albul lacrimei... Referință Bibliografică: Capitulare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 414, Anul II, 18 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CAPITULARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346777_a_348106]
-
simple, generoase, adevărate și bine meritate, pe care fiecare din membrifilialei Timișoara ai LSR le-au purtat și le vor purta în suflet. Domnia Sa nu crede în iearhiile scriitoricești contemporane și bine face. Nici eu nu cred.(“ Arta doar o cerne timpul”), Din afirmațiile Domnieie Sale mai trebuie să reținem încă două sau ... trei:” Nu se știe ce soartă vor avea cărțile celor ce dau din coate și care se laudă că sunt în vârful ierarhiei”,”Succesul literara este împrevizibil și
CAIETE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346828_a_348157]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAȘULUI CERNEȚI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului BISERICILE ORAȘULUI CERNEȚI Dr.MITE MĂNEANU Cea mai veche biserică de la Cerneți a fost din lemn, probabil de la mijlocul sec.XVI, când s-a
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAȘULUI CERNEȚI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului BISERICILE ORAȘULUI CERNEȚI Dr.MITE MĂNEANU Cea mai veche biserică de la Cerneți a fost din lemn, probabil de la mijlocul sec.XVI, când s-a întemeiat satul. Urmele acesteia nu s-au găsit însă, nici tradiția nu este edificatoare. Părerea, împărtășită și de Nicolae
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAȘULUI CERNEȚI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului BISERICILE ORAȘULUI CERNEȚI Dr.MITE MĂNEANU Cea mai veche biserică de la Cerneți a fost din lemn, probabil de la mijlocul sec.XVI, când s-a întemeiat satul. Urmele acesteia nu s-au găsit însă, nici tradiția nu este edificatoare. Părerea, împărtășită și de Nicolae Iorga, ca la Banovița, sediul “vechilor Banoveți” mehedințeni, ar
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
Banovița, sediul “vechilor Banoveți” mehedințeni, ar fi fost primul nucleu și prima biserică întemeiata de cei retrași de la Severin, după distrugerile repetate din perioada 1482-1524, este greu de documentat, deși la 1804 polcovnicul Iordache Severineanu, îmbogățit din activități comerciale la Cerneți, călător la Ierusalim de unde s-a întors hagiu, ridică tocmai aici pe moșia să de la Banovița, o biserică de zid, probabil pe ruinele uneia mai vechi din lemn, o înzestrează cu moșii și venituri, îi stabilește menire de școală și
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
150, dar cu o poziție periferica determinată de concentrarea boierilor și megieșilor în vatra Cernețiului și lângă Topolnița, iar apoi prin mutarea la Severin a celor rămași răzlețiți la Piatră Albă, Tunari și Valea Copcii, până în 1860 mahalale ale orașului Cerneți.În mod cert însă se poate documenta că cea mai veche biserică a Cernețiului, existentă și astăzi, este Sfântă Troița (Treime), care a și fost recent restaurată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, însă numai biserică, nu și chiliile și
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
biserică a Cernețiului, existentă și astăzi, este Sfântă Troița (Treime), care a și fost recent restaurată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, însă numai biserică, nu și chiliile și zidurile înconjurătoare.151. După cum am menționat și în subcapitolul consacrat moșiei Cerneți, Biserica -mănăstirea Sfântă Troița, începută de efemerul domn Gheorghe Ghica în 1660 a fost de fapt teminată în 1662 de domnitorul Grigore Ghica III, după întoarcerea să de la asediul cetății Uyvar și din campania antihabsburgică. În documentul din 9 mai
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
în timpul Revoluției din 1821 ca punct întărit (clopotnița se preta foarte bine la această ) alături de Cula lui Tudor Vladimirescu de pe dealul Curila (“Poiana Hoțeasca“ )154, la Piatră Albă. A fost înzestrata cu o parte din vechea moșie a Buzeștilor de la Cerneți (altă parte a fost donata Mănăstirii Govora ), cumpărată de domn în acest scop. Este situată în partea de sud a Cernețiului, cu plan în formă de cruce, cu zidărie groasă de cărămidă și piatră. Are un pridvor încăpător, deschis, sprijinit
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
Tismanei în 1714160. De asemenea, mai beneficia de o cotă parte din vama târgului și din vinărici și din veniturile unei mori (dărâmată de iereul Ghenadie )161. Mai avea vie în dealul Poroinei (dăruita în 1677 de Stâncă Milisivoe din Cerneți ), 1 pogon 15 și o pădure pe dealul Orgutova, 2 pogoane grădini ș.a.162.Cu aceste venituri precum și cu alte donații Mănăstirea Sfântă Troița a reușit să întrețină școală grecească și românească într-o perioadă în care învățământul public nu
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
iar dublul hram ales a fost consacrat Sfanțului Nicolae și Sfanțului Spiridon. Pleșoienii nu au reușit să o isprăvească din lipsă de bani. După zece ani de încercări s-a făcut apel la marele logofăt Ion Glogoveanu (fost ispravnic la Cerneți ) care reușelte să o termine în 1694. Cunoscutul zugrav Gheorghe, a fost al doilea portar, pictează sfinții 164. Nouă biserică în formă de corabie este mai mare decât Sf. Treime, pictată în stil bizantin( turcii au deteriorat-o la începutul
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
biserică de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului, făcută de popa Ioan Bădescu și Ion Ciocazan în 1814. 151.N.Iorga, Sate și mănăstiri, loc cît.; Vasile Drăguț, op.cit, p.17-25; Gabriel Crăciunescu, Cornelia Balaci, Biserica Sfântă Treime din Cerneți,în “Drobeta “,IX,1999,p.128-133. 152.N.Stoicescu, Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România I Țară Românească, Craiova,vol.1., 1970, p.151 șI 254. 153.În documentul de închinare se precizează “Ca să fie sfintei mănăstirii metoh mănăstirea
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
1999,p.128-133. 152.N.Stoicescu, Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România I Țară Românească, Craiova,vol.1., 1970, p.151 șI 254. 153.În documentul de închinare se precizează “Ca să fie sfintei mănăstirii metoh mănăstirea Domniei Mele de la Cerneți hram Sfintei Troița, care mănăstire ziditu-o am Domnia Mea și o am înalțat-o din temelia ei “.(Al. Stefulescu, Mănăstirea Tismana,Buc.,1909.,p.340-341.) 154.V.Dragut, op.cit, p.17-18. 155.N.Iorga, Sate și mănăstiri, p.338
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
am fost slujitor la această 165 Sf.Biserica. La 1824 au venit rușii în țara noastră. La 1834 s-au făcut domn Țării Românești Maria Să Alexandru Ghica, fostul șefu Miliții. Ghenadie Eclesiarhu “.(Ibidem ;T.G.Bulat, Inscripții din bisericile Olteniei. Cerneți.( A.O., III, 1924, nr.12., p.250-253); D.Buzatu, op.cit.,p.578-579. 157.D.Buzatu,op.cit.,p.579 158.Ibidem.p.579-581. 159.Vezi D.Buzatu,p.581 160. Al Ștefulescu,op.cit.,p.407. 161.Această moară pare a
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
Ștefulescu,op.cit.,p.407. 161.Această moară pare a fi fost pe apă Bistriței, făcută de căpitanul Constantin Greeceanu, pe moșia Tismanei cu care acesta se învoia în 1707, că el să păstreze venitul morii cît va sta căpitan la Cerneți,iat “după ce mă voi ridica eu de aici din Cerneți să fie Sf.Mânăstiri, ca să fie hrană părinților din Sf.Mânăstire de aici din Cerneți “(ibidem,p.104-403). 162.A Sacerdoțeanu, op.cit. p.66; D.Buzatu,op.cit. p.583.. 163
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
fost pe apă Bistriței, făcută de căpitanul Constantin Greeceanu, pe moșia Tismanei cu care acesta se învoia în 1707, că el să păstreze venitul morii cît va sta căpitan la Cerneți,iat “după ce mă voi ridica eu de aici din Cerneți să fie Sf.Mânăstiri, ca să fie hrană părinților din Sf.Mânăstire de aici din Cerneți “(ibidem,p.104-403). 162.A Sacerdoțeanu, op.cit. p.66; D.Buzatu,op.cit. p.583.. 163.D.Buzatu,op.cit.,p.578. 164.V.A.Urechia, Istoria
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
se învoia în 1707, că el să păstreze venitul morii cît va sta căpitan la Cerneți,iat “după ce mă voi ridica eu de aici din Cerneți să fie Sf.Mânăstiri, ca să fie hrană părinților din Sf.Mânăstire de aici din Cerneți “(ibidem,p.104-403). 162.A Sacerdoțeanu, op.cit. p.66; D.Buzatu,op.cit. p.583.. 163.D.Buzatu,op.cit.,p.578. 164.V.A.Urechia, Istoria Școalelor, tom.I,București, 1892, p.124.; Mite Măneanu, Repere Istorice românești,p.69- 70
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
Radu Pleșoianu, Bălașa Ghitu,Dimitrie Plesoianu,Maria Pan Gheorghe,Ancuța Pan Stoian, Păuna,Ștefan, Ilinca, si Maria Balaftenca.( D.Buzatu,op.cit., p.583-584 ). 166.Ibidem. 167.Ibidem,p.584-585. 168.Ibidem. 169.Ibidem. Referință Bibliografica: Dr.MITE MĂNEANU, Bisericile orașului Cerneți / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1224, Anul IV, 08 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
Vezi, asta-nțeleg eu minerit! Dar iată șutul a trecut Și luna este la sfârșit, Te bucură orice minut, Căci planul iar l-ai depășit. În urma ta betonul se așterne În drepte și curbe nesfârșit, Pe galerii lumina lămpilor se cerne, Și-n colțul gurii, un zâmbet a înflorit. Din nou ești sus cu colivia Și soarele îți spune: Bun sosit! Ți-e tot mai dragă meseria Căci ești artist în minerit! Publicată în ziarul ,,Turda Nouă” Mihai Leonte, miner la
ARTIST ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346254_a_347583]
-
descălecat. 3și se constituie chiar un corp de oaste-Oastea Mehedinților, care opera nu numai în zonă, dar și împreună cu Oastea Țării, în situații deosebite (lupta de la Selimbăr, oct. 1599, spre exemplu) . Principalul drum care, de asemenea, trebuia supravegheat, pornea de la Cerneți (atestat din 1571)4, urcând pe râul Topolnița până la Schitul Topolnița (după tradiție citoria lui Nicodim, rectitorită după 1646 de Lupu Buliga Mehedințeanu 5) și de aici pe platoul Godeanu urca la Nevăț unde există o cetățuie (atestata încă în
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
Noile știri de la CERN și românul care l-a contrazis pe Einstein In fotografie Rodica Elena Lupu și prof.univ. dr Florentin Smarandache, membri ai Academiei DacoRomâne După 22 septembrie 2011, când cercetătorii de la CERN au realizat primul experiment, denumit OPERA, cu particule de neutrini
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
Noile știri de la CERN și românul care l-a contrazis pe Einstein In fotografie Rodica Elena Lupu și prof.univ. dr Florentin Smarandache, membri ai Academiei DacoRomâne După 22 septembrie 2011, când cercetătorii de la CERN au realizat primul experiment, denumit OPERA, cu particule de neutrini care depașeau viteza luminii, presa românească a relatat printre altele și despre românul care l-a contrazis pe Einstein. Experimentul supraluminal a fost repetat și în noiembrie, același an, la
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
au realizat primul experiment, denumit OPERA, cu particule de neutrini care depașeau viteza luminii, presa românească a relatat printre altele și despre românul care l-a contrazis pe Einstein. Experimentul supraluminal a fost repetat și în noiembrie, același an, la CERN, cu același success, validând iarăși parțial ipoteza supraluminală a cercetătorului nostru român. Pe 22 februarie 2012, însă purtătorul de cuvânt de la CERN, James Gillies a declarat că posibil ca rezultatele celor două experimente să fie puse la îndoială, din cauza unui
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
românul care l-a contrazis pe Einstein. Experimentul supraluminal a fost repetat și în noiembrie, același an, la CERN, cu același success, validând iarăși parțial ipoteza supraluminală a cercetătorului nostru român. Pe 22 februarie 2012, însă purtătorul de cuvânt de la CERN, James Gillies a declarat că posibil ca rezultatele celor două experimente să fie puse la îndoială, din cauza unui cablu care ar fi putut fi ... stricat! Se ascunde faptul că în anul 2005 mai avusese loc un experiment supraluminal, numit MINOS
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]