KorAP: Find »[drukola/base=chil & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...131 >

3,254 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841

misiunii și au fost fragmente necesare unui diplomat pentru a construi un mozaic, o imagine complexă și completă asupra țării de reședință și a locuitorilor săi. În mozaicul Chile îmi lipseau totuși două piese interesante, care fac și ele din Chile un "unicat": Insula Paștelui și Insula lui Robinson Crusoe. Nu le-am vizitat, deși aș fi dorit, dar cu gândul fusesem cu mulți ani în urmă prin acele locuri. Insula Paștelui o cunoscusem din diferite cărți, începând cu Kon-Tiki și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
aveam să-mi îmbogățesc informațiile cu altele "de primă mână". Am aflat că insula, denumită de băștinași Te pito sau Te henna, însemnând "Buricul pământului", a intrat în proprietatea statului chilian în 1888, că e situată la 3526 kilometri de Chile, că are formă triunghiulară, cu laturile de 16/18 și 22 km, o suprafață de 165 km pătrați și o populație de 3800 locuitori. Primul european care a pășit pe insulă a fost olandezul Jacob Roggeveen, la 1722, chiar în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
a asistat și adjunctul său, Excelența Sa oferindu-mi la despărțire o superbă casetă de argint cu inscripția: "Al Honorable Señor Vasile Macovei, Encargado de Negocios de la Republica Socialista de Rumania, cordialmente" Rene Rojas Galdames, Embajador, Ministro de Relaciones Exteriores de Chile. Santiago, septiembre de 1981! Discuția cu adjunctul de ministru a continuat, primind mulțumiri pentru contribuția la "dezvoltarea relațiilor bilaterale" și urându-mi-se succes în activitatea viitoare. Au fost prezenți corespondenții acreditați la MRE, așa că a doua zi presa centrală

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
Corpului Diplomatic, acesta organizând la sediul Nunțiaturii o recepție în onoarea mea și a soției, prilej cu care ne-a oferit și tradiționalul cadou de despărțire un frumos platou de argint pe care erau înscrise numele noastre, perioada șederii în Chile și formula protocolară de despărțire. A fost un moment emoționant! Trecusem fiecare separat și toți împreună prin multe situații dificile, se formase între noi o legătură ce nu ținea cont de ideologie, meridiane și paralele și ne simțeam într-un

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
dea explicații, așa că stai liniștit și bine ai venit din nou la noi în direcție. Avem nevoie de tine și de experiența ta sud-americană". După aceste cuvinte, ne-am consultat asupra viitorului meu "spațiu" de activitate, încredințându-mi-se referenturile Chile, Uruguay, Ecuador și Peru. Nu știu ce explicații or fi dat "tovarășii", dar chiar cu "Macovei întors" mi s-a părut că și ei au dat-o "la întors", auzind ulterior unele comentarii că "m-am întors fiindcă nu mi-au convenit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
și șasiurilor, schimbând anul fabricației. Ghinionul a fost că "delegatul" a fost surprins de autorități în "flagrant" și toată isprava a trecut cu text și fotografii în mass media! Între țările de care mă ocupam, după cum am menționat, figura și Chile, pe care-l cunoșteam foarte bine. În perioada cât am lucrat la Santiago, ambasada având cifru, m-am îngrijit ca atât eu cât și colaboratorii să informăm în țară asupra realităților politice, sociale și economice din statul de reședință, prin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
având cifru, m-am îngrijit ca atât eu cât și colaboratorii să informăm în țară asupra realităților politice, sociale și economice din statul de reședință, prin transmiterea de materiale bine documentate și de interes și nu se putea spune că Chile și regimul militar duceau lipsă de evenimente de primă importanță. După plecarea mea, am observat că asemenea materiale apăreau din ce în ce mai rar și pierduseră din substanță și din profesionalism, în ceea ce privește interpretarea și concluziile. Ca atare, la câteva luni după revenirea în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
Ștefan Andrei, în cadrul căreia a prezentat o scrisoare de mulțumire a ministrului de externe al RDG, redactată în numele Guvernului, prin care se aduceau mulțumiri "tovarășului Vasile Macovei, însărcinat cu afaceri, pentru modul exemplar în care a susținut interesele RDG în Chile" (mă întreb acuma dacă după acest demers n-or fi tras "ai noștri" concluzia că sunt "agent STASI"?). În 1982, au început în MAE disponibilizările și transferurile "în interes de serviciu", o "vânătoare de vrăjitoare" care n-a avut la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
a făcut ca în prezent să întâlnim români și în fostele republici din Asia Centrală și chiar sate de români în Siberia. Mă gândesc, așadar, că și prin Laponia se vorbește românește și cu ani în urmă, în perioada conflictului dintre Chile și Argentina, în zona Canalului Beagle din Țara de Foc, a fost arestat un român, eveniment care a făcut vâlvă în presă. Amicul a fost inițial bănuit "de spionaj", ulterior constatându-se că era unul din eroicii noștri "globe trotteri

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
datele problemei). De aceea, pe undeva prin "vest", mi-aș fi făcut conștiincios datoria, dar m-aș fi simțit sufletește ca Micul prinț al lui Saint Exupéry, rătăcind cu o floare în mână pe o planetă pustie! De când fusesem în Chile și trecusem prin Brazilia, de când îi citisem pe Garcia Marques, Jorge Amado, Vargas Llosa... visul meu era să revin în țările acelea calde, cu vegetație luxuriantă, cu peisaje mirifice, cu oameni buni și veseli chiar și în sărăcie, cu care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
cât mai multe despre Brazilia și brazilieni, despre Rio și "cariocani", despre istoricul relațiilor româno-braziliene, despre Consulatul General și colaboratori, despre românii din Brazilia... Luasem și câteva lecții de portugheză, limbă latină, dar prea guturală pentru urechea mea deprinsă în Chile cu sonoritățile limbii spaniole și mă bucurasem să aflu că ce se vorbește în Brazilia e altceva, datorită influenței vecinilor hispanici, respectiv "portugues com asucar" portugheza cu zahăr, îndulcită. Mă liniștea gândul că până aveam "să fluier în portugheză" mă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
frumuseți, ar fi păcat să nu profităm..."! Și apropo de vizite la nivel înalt, comerț și "profit": La sfârșitul lui iulie 1993, Președintele Ion Iliescu se afla într-o vizită în Argentina, în cadrul unui turneu care a mai cuprins Uruguay, Chile și Columbia. Discutasem cu un om de afaceri și președinte de bancă din Sao Paulo, care avea în gând mai multe proiecte cu România (construcția autostrăzii București-Giurgiu, deschiderea unei filiale bancare în București, exportul de cafea etc.), despre posibilitatea unei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
de grafică cu nume unul și unul, începand cu maestrul Marcel Chirnoagă, rătăcită pe la Rio de cine știe când. Aveam să primesc indirect un ajutor nesperat de la Președintele Ion Iliescu: la început de august 1993, era în vizită oficială în Chile și prin septembrie mă trezesc la Rio cu echipa de curieri diplomatici care venea de la Santiago cu un excedent de bagaj surprinzător 15 saci mari! M-am gândit că amicii de la ambasadă or fi trimis acasă un moai din Insula

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
să te plictisești, n-ai cum să spui că nu ai ce face pentru a te distra, ofertele fiind la tot pasul , de tot felul și pentru toate buzunarele și gusturile. Văzusem câte ceva din Rio în 1981, la întoarcerea din Chile, și apoi în 1991, cu ocazia prezenței la Bienală. Acum era altceva, nu mai eram "pe fugă", aveam timp destul ca să-l văd, să-l observ, să-l analizez și să mă minunez. Când doream să mă odihnesc, să-mi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
de 3520 metri pătrați, biserica de stil neoclasic dispune de uși turnate în bronz la Bruzy (Franța) prezentate la Expoziția Universală de la Paris din 1889, iar altarul și navele laterale sunt decorate cu piese din marmoră de Carrara. Pe Avenida Chile a fost inaugurată în 1978 noua Catedrală, o construcție modernă piramidală, înaltă de 60 de metri, care poate primi 25000 de credincioși la slujbele oficiate sub lumina filtrată de ferestrele uriașe cu vitralii multicolore. Găseam întotdeauna la Candelaria sau la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
și filolog, fiind un bun cunoscător al trecutului și prezentului iberic. Memorandumul prevedea detașarea mea la Madrid pentru o perioadă de un an. M-am bucurat la aflarea noii destinații. Excluzând misiunea inițială de la Berlin, rămâneam, după anii petrecuți în Chile și Brazilia, în "Ginta Latina", de care eram atât de atașat. Trecusem prin Madrid de 3 ori în 1981, la întoarcerea de la Santiago, având în spate mereu ochii albaștri ai "colegilor" de la Ambasadă, în 1991, cu ocazia negocierii Programului de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
o țară care s-a impus de-a lungul secolelor în istoria și cultura Europei și a lumii și de care mă simțeam atras. Cu experiența avută la numirea mea ca atașat cultural la Roma, modificată ulterior în Santiago de Chile, nu mi-am anunțat soția decât cu două săptămâni înainte de data plecării, când toate documentele erau aprobate și "Partea spaniolă" își dăduse avizul. Bucuria soției a fost exprimată "latin", respectiv cu entuziasm și felicitări euforice, continuate cu o cascadă de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
funcționez ca ambasador. Nu eram primul caz angrenat într-o atare situație, așa că am acceptat. Fusesem la Montevideo în 1981, ca reprezentant al României la reuniunea Comisiei Economice a ONU pentru America Latină, în acea perioadă aflându-mă la Santiago de Chile. În cele câteva zile petrecute acolo, am reușit să cunosc ceva din capitală și din litoralul la Atlantic, precum și din viața politică și socială a țării, fiind încântat de aspectul civilizat, bine rânduit și liniștit al lucrurilor, de oamenii care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
China, nici Federația Rusă, nici Brazilia, nici Argentina, dar nici Lituania, Letonia sau Estonia, Bosnia-Herzegovina, Albania, Liban... Cu o suprafață de 176.214 kilometri pătrați și o populație de 4 milioane de locuitori, această țară a fost și este, alături de Chile, unul din "premianții" Americii Latine la mai multe capitole venit pe cap de locuitor, alfabetizare, sănătate, rata scăzută a infracționalității și corupției, fiind cotată drept una din cele mai democratice și mai stabile țări din regiune. Descoperită la 1516 de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
cultural-științifică" semnat în 1968, iar schimburile comerciale înregistrau în ultimii ani valori de cca 3 milioane de dolari, din care 2 milioane exporturi uruguayene și 1 milion exporturi românești! Cum se apropia sfârșitul anului și sosirea curierilor (în "zonă", respectiv, Chile, Peru, Argentina și Uruguay, veneau o data la două luni și "curierul" îl predam și îl primeam de la Buenos Aires), am trecut la întocmirea documentelor de bază, respectiv, Raportul de activitate pe 1998 și Programul pe 1999. Pentru capitolele privind activitatea economică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
exporturile în UE reprezentau 22,6%), iar la import Mercosur deținea 47,6%, iar Europa 25,8% (UE 22,6%). Pentru a spune ceea ce se cuvine și trebuie spus, așa cum am făcut-o și vorbind de relațiile economice bilaterale cu Chile sau Brazilia și în general cu statele din America Latină, dispuneam și în cazul Uruguayului de o generoasă bază juridică realizată în anii de la restabilirea relațiilor diplomatice, care acoperea toată aria de interes, de la acorduri comerciale, la acorduri de evitarea dublei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
titlul "Excelență"! Normal! La 13 octombrie 1999, aveam să fiu acreditat ca observator al României pe lângă Asociația Latino-Americană de Integrare ALADI. Constituită în urma Acordului de la Montevideo din 12 august 1980, având ca membri 12 state latino-americane (Argentina, Bolivia, Brazilia, Cuba, Chile, Columbia, Ecuador, Mexic, Paraguay, Peru, Uruguay, Venezuela), ALADI avea sediul la Montevideo și constituia un organism eficient în procesul de integrare al statelor regiunii, anual consemnându-se zeci de acorduri negociate în cadrul Asociației, de facilitare a relațiilor economice, nivelarea taxelor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
să organizez vizita la București a secretarului general al Asociației Latino-Americane de Integrare (ALADI), ambasadorul Francisco Rojas Penso, și în octombrie a delegației Camerei Reprezentanților, condusă de președintele Gustavo Penades (despre care am relatat). Afirmam, în paginile consacrate activității din Chile și Brazilia, că, din păcate, în multe părți ale lumii, la sfârșit de secol XX și început de secol XXI, diplomația culturală, componentă importantă a relațiilor externe, se mai desfășoară încă de România "stil Badea Cârțan". Deși atunci când se vorbește

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
realizate și trimise în lume cu banii respectivi și, "minima moralia", de ce "intelighenția" actuală acceptă asemenea aranjamente care ne aduc aminte de sumele cheltuite aiurea pentru editarea în străinătate a "Operelor" celor doi "academicieni" de trist renume). Cu experiența din Chile și Brazilia, am venit la Montevideo pregătit de acasă, că să fac față cât de cât "promovării istoriei și culturii naționale în țara de reședință", sarcină de baza a unei ambasade. Cu mențiunea că în cei 6 ani ai misiunii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
s-a inaugurat într-o frumoasă casă "Muzeul Neruda", cu spații de expoziții la parter și "zona Neruda" la etajul întâi. Cum la 12 iulie 2004 se împlineau 100 de ani de la nașterea poetului, am fost invitat de ambasadorul statului Chile (ca fost șef de misiune la Santiago) să particip la festivitățile de la Atlantida. În fața muzeului erau autoritățile locale, invitați, copii cu flori, fanfara Marinei militare... În cuvântul rostit am făcut o paralelă între Neruda și Eminescu, presărată cu unele poeme

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]