2,808 matches
-
unde este hramul Inălțării Domnului...niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am curățit cu oamenii și cu banii mei.” Intrebarea firească care se pune este: unde au fost făcute acele chilii? Lângă Galata din Vale sau lângă Galata din Deal? Aceasta din urmă, din câte se spune, a fost gata abia în 1584. Despre Galata din Deal nu se pomenește însă explicit decât în zapisul din 25 aug.1633 (7141), când
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Galata Sfântului Mormânt din Ierusalim. Actul de închinare este un adevărat rechizitoriu la adresa celor care au risipit podoabele și avutul mănăstirii. „...Intâi despre toate cele ce au fost făcute și din nou zidite din jurul acelei sfinte biserici, trapezăria, și chiliile și alte îngrădiri, care s-au risipit și s-au stricat. Al doilea, și odăjdiile și argintăria bisericească care a fost dată de răposatul Petru voievod la acea sfântă mănăstire, unde este înmormântată și doamna domniei sale, Maria, toate au pierit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
zic să nu ne îndepărtăm de școală și să ne gândim că acolo unde este învățătură se vor tipări și cărți. Așa sa întâmplat și la mănăstirea Trei Sfetite. De sub teascurile tiparniței trimise de „Pătrașco Moghila arhiepiscopul Kievului”, așezate în chiliile mănăstirii - în 1643 - a ieșit „Cazania” sau „Carte românească de învățătură”, prima tipăritură în limba română. Aș mai adăuga și „Sinodul interortodox de la Iași”, care s-a ținut în sala Gotică în anul 1642. Acest Sinod a fost prezidat de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1616, doamna Maria, fiica lui Petru Schiopu, se întoarce în țară, împreună cu vărul său, Radu Mihnea voievod . Atunci a restaurat biserica și a făcut-o metoh mănăstirii Galata, închinată Sfântului Mormânt. Vine apoi Vasile Lupu voievod, care face turlă bisericii, chilii, trapeză, pivnițe și zidul de piatră, cu turn clopotniță și cerdac mare deasupra porții. Stefăniță Lupu voievod s-a îngrijit ca biserica să poarte pictură interioară și a adus zugravii pe care i-a văzut pictând Golia. După săvârșirea picturii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
prin zapis și am aflat că: „Sfânta mănăstire a fost întâi făcută și zidită de Zota fost vistiernic și nu a terminat-o, ci a rămas pustie de multă vreme și nimic nu a fost la acea sfântă mănăstire: nici chilii, nici trapeză, nici bucate, nici vii, nici îngrădituri împrejurul mănăstirii, nici ocini, nici vecini, și nici altceva nimic, stătea singură mănăstirea pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod când s-a ridicat la domniia Moldovei, dacă a văzut că sfânta mănăstire cade în mare pustiire, a început să dreagă...și a făcut turn, și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii.” - Aici ai găsit, dragule, confirmarea faptului că Vasile Lupu voievod a făcut turnul bisericii, cum am vorbit mai înainte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
urcarea în scaun a mitropolitului Pimen, care a pornit restaurarea și a readus călugării. Mănăstirea a fost înscrisă în lista Monumentelor Istorice și, în prezența familiei regale, la 30 sept. 1911, s-a pus piatra fundamentală pentru construirea de noi chilii. Actul fundamental glăsuia: „S-a găsit cu cale ca acest locaș să fie o mănăstire model, unde călugării, pe lângă pravila călugărească , să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericiești și de gospodărie, precum făceau călugării
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
poslușnici din oameni străini...Care oameni să fie scutiți de toate angăriile...Deci dar, toate aceste mai sus arătate cuprinzând pe an câtăva somă de bani, am orânduit...pe rugătoriul nostru Neofit egumănul întâi să tocmască zidiul și apoi casă, chilii, orice va fi trebuința mănăstirii.” - Am mai aflat, mărite Spirit, că după 10 ian.1717 (7225) Mihai Racoviță voievod scutește mănăstirea de „dajde” precum și patruzeci de oameni poslușnici ai mănăstirii. La toate acestea se mai adaugă și țiganii robi dăruiți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
e gata să se dărâme. Asta nu-i numai părerea mea, om bun. Despre această atitudine vorbește și episcopul Melchisedec, după ce a vizitat mănăstirea Hlincea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Deasupra porței sunt chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vioara de cât pe Profira. Apoi, în 1941, fiind încorporat în luna februarie, având o instruire foarte sumară, după cum spuneau cei mai în vârstă, la pornirea războiului de reîntregire, a fost trimis pe front. Este rănit grav în luptele de la Chilia Nouă. A decedat într-un spital din sudul Basarabiei, în octombrie a aceluiași an. Toate imaginile apărute în fața lui Săndel, sunt aducătoare de amintiri din anii anteriori. Acum multe din ele sunt imagini triste, aducătoare de lacrimi pe obrazul lui
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
inumane prin care au fost obligați să treacă, a fost viața duhovnicească, astfel încât, după cum declară mai mulți dintre ei - Părintele Justin Pârvu, Virgil Totoescu, Virgil Maxim -, celulele, temnițele au fost transformate în mănăstiri. „Închisoarea îți creează condiții aparte. Celula devine chilie de rugăciune, hrana, prilej de trăire în sărăcie, curăție și feciorie. Necunoscutul prilej de încredințare în purtarea de grijă și în voia lui Dumnezeu.” 1.2. Jertfa, urcușul duhovnicesc și Pronia Divină Literatura carcerală este bogată, astfel că putem regăsi
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
toate necazurile, din toate greutățile și fizice, și sufletești, credința era cea care te scotea din prăbușirea care la un moment dat era gata să te pândescă”. Domnul Virgil Totoescu din Siret spunea că au reușit să transforme celula în chilie, știind la vremea aceea pe dinafară „Evanghelia lui Ioan”, „Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel”, „Epistolele Sfântului Petru, Sfântului Iacov și a Sfântului Ioan Evanghelistul”, precum și toate acatistele și paraclisele Mântuitorului și Maicii Domnului, starea sa de duhovnicie reușind
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
după aceea să-i pară rău și să se simtă rușinat. Fevronia era și ea maică la Agafton, intrată în cin la 1828. Nu fără motiv, desigur, maicile o porecliseră Jurăscioaea cea nebună. Venea destul de des la Ipotești, iar în chilia sa păstra un album cu fotografiile familiei. Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
schitul Orășeni la cel din Agafton (1840), unde va fi și stareță în intervalul 1888-1902. Locuia aproape de chilia Fevroniei, era isteață, darnică și se pricepea la administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită cu Vasile Velisar din Bacău, a intrat la bătrânețe în monahism împreună cu fiica sa, Xenia tot la Agafton. Iachift (sau Iachint, iar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
niciodată repetiția, acesta este pătruns totdeauna de atmosferă, de personaj, dar mai ales de situația creată. Obiceiul lui Ilie de a surprinde în crochiuri-desene, pe albul varului din pereții casei, îl găsim ilustrat în Cezara: Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cuvântul, chiar dacă se stabilise o comunicare completă între mine și ei. Din priviri și din gesturi înțelegeam tot ce voiau să-mi spună. Deodată am intuit importanța tăcerii absolute care conduce la calea inițierii. Tot timpul cât am stat în chilia aceea săracă mi-au vorbit numai prin gesturi și cu degetul pe buze. Îmi dădeau de mâncare o supă de cereale cu miere care mă sătura, chiar dacă luam foarte puțină. Totul era absorbit de trupul meu și, în mod ciudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
se roage; fiecare dintre ei caută locul cel mai potrivit cu propria lui meditație. Se ajunează și se beau fierturi de plante și nu se doarme timp de trei zile și trei nopți. La sfârșit, toți coboară și caută refugiu în chiliile ce se găsesc în jurul sanctuarului circular. Am rămas acolo sus, fără să mă tem că puterile mă vor părăsi. Acum, dimpotrivă, pot să spun că mă simt mai sănătos decât la sosirea mea. Aia mă prevenise în privința asta. Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cale ce lega nordul Europei cu gurile Dunării. Partea sudică a teritoriului dintre Prut și Nistru, numită Basarabia s-a numit astfel după dinastia Basarabilor din Țara Româneascâ. Domnitorul Moldovei Roman Mușat (13921394) stăpânea Moldova istorică În care se cuprindea Chilia și Cetatea Albă. Regiunea ca și Întreaga Moldovă aflânduse la confluența intereselor Turciei, Austriei și Rusiei explică cuceririle care au urmat, Începînd cu cedarea către sultanul Baiazid al-II-lea În anul 1484 a sudului Basarabiei cu Chitila și Cetatea Albă. După
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ulterior evenimente care Încercau să scuture suzeranitatea Porții cum se poate considera răscoala lui Dimitrie Cantemir (1711), sau unirea Țărilor Române de către Mihai Viteazul (1600). Tratatul din 1634 dintre domnitorul Gheorghe Ștefan și Moscova, obligă recucerirea ținutului Cetății Albe, Tighina, Chilia și Bugeacul. Că mai târziu toate aceste localități și teritorii au fost ocupate de Moscova este relevant pentru relațiile care au urmat și până În zilele noastre, cu tot tratatul de la Luțk dintr Dimitrie Cantemir și Petru cel Mare care hotărea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Odessa au fost declarate moldovenești cu toate consecințele privind editarea manualelor și ucrainizarea istoriei naționale. Cetățile istorice din Sudul Basarabiei au fost fie distruse, fie refăcute În stil slav și multe așezări medievale au fost dărâmate. Biserica Sf. Nicolae din Chilia ctitorită de Ștefan cel Mare și Împodobitâ de Vasile Lupu a fost demolată „din rațiuni urbanistice”. Tot mai multe studii falsifică sau inventează evenimete care susțin apartenența Basarabiei la Ucraina În disprețul realităților și bunelor raporturi de vecinătate. Enumerând inechitățile
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
dinamitate și jefuite 717. Tot În partea de nord a Coreei se află Templul Bohyeunsa din munții Mio Hian San („Munte frumos și parfumat”), ridicat În 1041, cu dispunere constelată și scăriță, boltiri scunde, decorații În culori vii, 243 de chilii, pavilion cu 10.000 de relicve. Templul a fost rezidit un secol mai târziu, consolidat În 1950718. Opera capitală a școlii neo-song este Plimbare În vis pe un tărâm ideal, realizată de An Kyon, rafinat pictor de curte, În 1447
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Buzău MUNICIPIU 1. Buzău COMUNE 1. Amaru 18. Movila Banului 2. Beceni 19. Năieni 3. Berca 20. Pietroasele 4. Bisoca 21. Poșta Cîlnău 5. Blăjani 22. Săgeata 6. Breaza 23. Săhăteni 7. Cănești 24. Săpoca 8. Cernătești 25. Sărulești 9. Chiliile 26. Scorțoasa 10. Costești 27. Stîlpu 11. Gălbinași 28. Tisău 12. Gherăseni 29. Țintești 13. Lopătari 30. Ulmeni 14. Mărăcineni 31. Vadu Pașii 15. Mînzălești 32. Vernești 16. Merei 33. Vintilă Vodă 17. Mihăilești 34. Zărnești 2. JUDECĂTORIA PĂTÎRLAGELE cu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
5. Greci 12. Smîrdan 6. Grindu 13. Turcoaia 7. Hamcearca 14. 23 August 3. JUDECĂTORIA TULCEA cu sediul în municipiul Tulcea MUNICIPIU 1. Tulcea ORAȘE 1. Sulina COMUNE 1. C.A. Rosetti 10. Maliuc 2. Ceatalchioi 11. Mihail Kogălniceanu 3. Chilia Veche 12. Nalbant 4. Crișan 13. Niculițel 5. Frecăței 14. Nufăru 6. Horia 15. Sfîntu Gheorghe 7. Independența 16. Somova 8. Izvoarele 17. Valea Nucarilor 9. Mahmudia 18. 1 Mai JUDEȚUL VASLUI 1. JUDECĂTORIA BÎRLAD cu sediul în municipiul Bîrlad
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande. Mănăstirea Prislop, noiembrie 27 și 28 noiembrie 2010 Minunatul cadru natural al Mănăstirii Prislop. Note despre stigmatul pelerin. Urcușul spre mănăstire. Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Rândul de așteptare de la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Slujba de pomenire. Enervantul elicopter. Masa de la mănăstire. Oțelarul din Călan sau despre construcția figurii legendare a Părintelui. Pelerinii de autocar. Incidentul de la supermarketul din Hațeg. Dublu stigmat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]