2,296 matches
-
renume sinistru ca Jilava, Aiud, la Sighet, și multe altele. Remarcabile activități în acest domeniu au avut Ana Blandiana, Gheorghe Jijie și mulți alții. În multe locuri din țară au fost înălțate monumente și cruci memoriale în amintirea și spre cinstirea miilor de victime ale regimului comunist din România. În multe edituri au fost publicate cărți scrise de supraviețuitori ai temnițelor comuniste, și toate acestea vor rămâne ca materiale primare, cuprinzând adevăruri de netăgăduit, rezultate din trăiri directe și personale, vor
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a fost cu batalioanele de sacrificiu formate din deținuți politici, trimiși pe front în al doilea război mondial „pentru reabilitare”, din care nu au supraviețuit nici 5 %. Ba mai mult, vechii luptători anticomuniști, supraviețuitorii închisorilor, nu se bucură nici de cinstire, nici de recunoștință, nici de acceptarea aducerii la lumină a suferințelor și jertfelor lor. Mai nou au apărut însă români de mare curaj, suflete mari, purtătoare de o mare iubire de țară, de popor și de adevăr, care înfruntând o
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu există frumusețe în afara adevărului și, implicit, tot ce este adevărat este și frumos. Ar fi aproape un loc comun, dacă nu am trăi într-o societate în care rostirea, repetarea, reamintirea adevărurilor simple au devenit o datorie. Ca și cinstirea și punerea la locul meritat a celor, atât de puțini, care ies din orbita egoismului, urcând la un nivel superior. Am să vorbesc despre un om modest dar cu atât mai frumos, un om care și-a pus, de câteva
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
urma! De aceea, ne rezervăm plăcerea de a vă informa cu operativitate, la cald, cum se spune, cele mai autentice impresii privind evoluția acestor mari colective care se constituie într-un imens mozaic de talente internaționale unite la București pentru cinstirea unui simbol românesc ce poartă peste vremi un singur nume: GEORGE ENESCU. 31.08.2013 IOAN HOLENDER A DESCHIS EDIȚIA A XXI-A A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU” În deschiderea Festivalului a avut loc o conferință de presă în cadrul căreia
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
neam întreg, capabil și interesat poate să-i șteargă lacrimile sufletului? În consecință, iată cum au gândit iubitorii ieșeni de muzică și de adevăr că ar trebui făcut pentru a reda marelui George Enescu prestigiul ce i se cuvine pentru cinstirea perenă a memoriei sale. Începând cu ediția a XXII-a din 2015, să se organizeze pe tot cuprinsul Țării, în orașe și sate, în școli, biblioteci și cămine culturale, oriunde, o sărbătoare culturală națională ce ar fi numită “Enesciana”. În
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a partidului.“ („Constructori de conștiințe“, Scînteia, 21 iunie 1987) ADOC Gh. „Președintele republicii noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a exprimat aceste nobile cuvinte pe care îmi permit să le citez: «Nu se poate vorbi de educație patriotică socialistă fără cunoașterea și cinstirea trecutului, a luptei înaintașilor noștri. Avem un trecut glorios care reprezintă cea mai prețioasă moștenire a poporului nostru...» Aceste cuvinte, pe lângă îndemnul pentru mărirea patrimoniului nostru cultural-patriotic, sunt un îndemn pentru creatori, care, manifestându-și liber talentul, folosind stiluri și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acestor momente îi asigurăm de întreaga și neobosita noastră dăruire și muncă pe frontul științei și tehnologiei, al învățământului, pentru înfăptuirea mărețului program al partidului, spre binele poporului, spre înflorirea scumpei noastre, România socialistă.“ („Gânduri de aleasă gratitudine, stimă și cinstire“, Scînteia, 7 ianuarie 1984) ANTONOVICI Constantin „Atâtea lucruri frumoase s-au construit, încât nu poți să nu te bucuri. Sunt impresionat de atenția pe care statul o acordă artiștilor. În puține țări din lume ei se bucură de un asemenea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
scriitorilor Nicolae Dragoș și Dinu Săraru, cinematografia națională, colectivele de cineaști din studioul «Alexandru Sahia», Centrul de producție cinematografică «București», și casele de filme au înțeles că prin această manifestare de spirit să-și aducă un modest aport la uriașa cinstire cu care întregul popor a omagiat anii de viață, de luptă revoluționară și de apărător al păcii, de încercat și înțelept cârmaci ai tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ („Omagiu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 22 ianuarie 1984) „Am vrea ca spectatorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
rostește Din mari orașe-n cel mai mic cătun. Azi, Ceaușescu, spus pe românește, Înseamnă Cel Viteaz, Cel Drept, Cel Bun.“ („Poporul - simplu numele-i rostește“, Luceafărul, 30 ianuarie 1982) „Să vină Patria, solemnă să-ți spună, Cu glasul de cinstire-al tuturor, Că viața e splendidă cunună Unui destin ce s-a știut dator Mereu lângă al Patriei Erou - Pe românescul veșnic plai de dor - Să poarte-n slavă timpul țării nou, Visat, zidit de un erou popor.“ („Cu glasul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tuturor, Că viața e splendidă cunună Unui destin ce s-a știut dator Mereu lângă al Patriei Erou - Pe românescul veșnic plai de dor - Să poarte-n slavă timpul țării nou, Visat, zidit de un erou popor.“ („Cu glasul de cinstire-al tuturor“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „În noul timp al patriei, lucidul Și cutezatul vis spre viitor Se-adună în credința tuturor Prin trei cuvinte-adânc gravate-n inimi: Poporul, Ceaușescu și Partidul!“ („Poporul, Ceaușescu și Partidul“, Contemporanul, 23 martie 1984
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vorbesc de libertate și de independență, de dreptul suveran al poporului țării mele asupra casei și a pâinii sale, de răspundere și de justiție, de morală și de echitate, de muncă și de cinste, de iubire de țară și de cinstire a istoriei sale, de încredere în prezentul și în viitorul țării. Și acestea toate pentru faptul simplu și fundamental că trăim un timp al preocupărilor și al meditației grave la viitorul națiunii române.“ (Contemporanul, 2 decembrie 1977) HORODINCĂ Georgeta „Când
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în durata faptei de azi și în cutezanța privirii spre viitor. De aici și gândul, și glasul care-l exprimă în vibranta bucurie a marii sărbători: Ceaușescu-România!“ (România literară, 18 august 1977) „Reunind în spirit mândria tuturor generațiilor pentru demnitatea cinstirii României socialiste pe toate meridianele, a României străbătând cu sporit elan epoca ce-i poartă numele, tovarășul Nicolae Ceaușescu e întâmpinat astăzi, cu prilejul împlinirii a peste 50 de ani de activitate revoluționară și a zilei sale de naștere, de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tot de atâtea ori, când o vede umbrită de necazuri, cel ce nu cunoaște nimic altceva în viață decât grija pentru cei mulți și buni, pentru tovarășii lui de luptă și de ideal - e vrednic oricând de laudă și de cinstire, laurii recunoașterii neputând fi luați de către nimeni de pe fruntea unui asemenea bărbat, a cărui limpezire, a cărui afirmare, a cărui ieșire în lumina gloriei corespund cu afirmarea și ieșirea mult mai fermă în lumina istoriei ale unui întreg popor.“ („Îndreptățiri
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a cărui ieșire în lumina gloriei corespund cu afirmarea și ieșirea mult mai fermă în lumina istoriei ale unui întreg popor.“ („Îndreptățiri“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) „Ele este un întemeietor, este întemeietorul însuși, fiind vrednic de o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
este întemeietorul însuși, fiind vrednic de o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a vieții.“ (Partidul Comunist Român. Omagiu 65, București, Cartea Românească, 1986) LĂZĂRESCU Traian „Annosque multos
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului pregătește pentru noi recolte ogoare, Cuvântul partidului în noi furnale crește flori de foc, Oamenii sunt fericiți, când clipesc, Văzduhul se umple de porumbei albi. Cum este plin ochiul Mării Negre de valuri, Este plin ochiul meu de cântece Întru cinstirea celei mai frumoase țări; Republica Socialistă România!“ („Cuvântul partidului“, Vatra, 20 ianuarie 1978) „Primei femei a țării, Omagiul țării ntregi! Stă steaua lângă stea, pe bolta veșniciei; Alături Marele Bărbat, vegheze Drumul de glorie al României.“ („Omagiu“, Scînteia, 8 martie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale industriilor, ale științei, culturii și învățământului, ale literaturii și artei. «Citite» astfel, nu există astăzi centre ale României contemporane care să nu propună țării valori materiale și spirituale, toate convergând spre edificarea deplină a României de astăzi.“ („A patriei cinstire“, Săptămîna, 27 ianuarie 1989) NICOLAU Edmond „Dezvoltarea cunoașterii universului, ca și a lumii ideilor, nu este un joc gratuit. Poziția justă o găsim în programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și dându i azi în lume sclipiri de diamant. Muncind, gândind, visând pentru partid și țară, Cu inima bătându-i adânc pentru popor, alături de Eroul ce-i este țării-n frunte, gândindu-i împreună un falnic viitor.“ („Flori de aleasă cinstire“, Femeia, ianuarie 1988) RUSU M.N. „Numai o profundă aplicare a filozofiei marxist leniniste, a cunoașterii politicii partidului nostru, a acționării în direcția ei poate contribui la constituirea sistemului de valori socialiste, specifice țării și vremurilor de azi. În acest sens
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
civilizației socialiste“, Cronica, 20 mai 1988) MATEESCU Nicolae „Se văd de pe acum la Scornicești semnele unor mari viitoare transformări ale urbanizării și civilizației. Fiul întregii țări și fiul acestor locuri nu poate să primească din partea unui popor o dovadă de cinstire mai mare decât străduința tuturor de a fi pe măsura faptelor și personalității sale. Conducătorului, tovarășului și consăteanului i se aduce, în aceste zile în care împlinește 60 de ani, așa cum i s-a adus și până acum, omagiul cel
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lui August“, Scînteia, 26 august 1989) RAICU Marian „Ni-i Ceaușescu-n toate măsură vie, trează, voință, gând și faptă ni le mplinim prin el, cu el se-avântă țara, numai prin el cutează spre piscul înfloririi, spre comunistul țel.“ („Cinstire“, Luceafărul, 21 august 1982) RĂCITU Cornelia „Acolo e istorie, unde se zidește. Acolo e durată, unde actele de muncă - ea însăși o faptă eroică - pun temeliile unui viitor prosper. Acolo e grandoare, unde un conducător înțelept și vizionar, așa cum este
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
face exercițiile din săptămâna întâi nu are experiență în celespirituale și este ispitit în mod grosolan și în chip vădit, ca și cum ar fi împiedicat în înaintarea în slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, de pildă de osteneli, rușine și teamă pentru cinstirea lumească etc., cel care propune exercițiile să nu-i vorbească despre regulile din săptămâna a doua, privitoare la diferitele spirite 5, pentru că, pe cât de mult i-ar fi de folos regulile primei săptămâni, pe atât de tare i-ar dăuna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
este bustul istoricului Nicolae Iorga, realizat în anul 2000 și amplasat în fața bisericii „Sf. Nicolae“ din Copou. De remarcat faptul că în această biserică a slujit ca preot și tatăl artistei, Petru Manole (19001989). În anul 1988, fiind solicitată pentru cinstirea ctitorului învățământului superior electrotehnic din România la Iași în 1910, renumitul academician Dragomir Hurmuzescu, sculptorița a realizat, pe cheltuiala sa, bustul acestuia. Bustul, turnat în bronz la atelierul Catedrei de Metalurgie din cadrul Facultății de Mecanică Iași, a fost instalat, în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
astăzi pe băncile lui, ne considerăm parte integrantă a acestui bilanț. Aceasta este mândria noastră, decurgând din privilegiul de a fi fost ori de a fi beneficiarii luminii pe care a dat-o și o dă prin distinșii lui profesori. Cinstirea ce li se cuvine este, pentru noi, o datorie de suflet permanentă. Dacă astăzi ne-o manifestam mai deschis, aceasta se datorește împrejurării solemne a sărbătoririi nonagenarului liceu. Este, acesta, un prilej de a aduce un pios omagiu celor care
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Matei 26,26). Dar deși Mântuitorul înființează multe forme noi ale cultului nemaiîntâlnite în istoria cultuală totuși așază în cultul nou și forme ale cultului iudaic, pe care le perfecționează în noul spirit al iubirii. Dacă în antichitate cultul însemna cinstirea zeităților prin teamă, respect, ceremonii religioase, în creștinism cultul înseamnă orice formă sau act religios care pune pe om în legătură cu Dumnezeu exprimând deodată cinstirea și dragostea de Dumnezeu și mijlocind harul Sfanțului Duh pentru sfințirea omului și a naturii. Cultul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cultului iudaic, pe care le perfecționează în noul spirit al iubirii. Dacă în antichitate cultul însemna cinstirea zeităților prin teamă, respect, ceremonii religioase, în creștinism cultul înseamnă orice formă sau act religios care pune pe om în legătură cu Dumnezeu exprimând deodată cinstirea și dragostea de Dumnezeu și mijlocind harul Sfanțului Duh pentru sfințirea omului și a naturii. Cultul în general are un fundament și o esență universală datorită faptului că omul s-a aflat de la început în raport cu Dumnezeu, deaceia rădăcina cultului este
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]