2,672 matches
-
Pop, Marian Papahagi și Ion Vartic. Au existat și alte nuclee sau cadre de manifestare propice pentru literatura înnoitoare a tinerilor din epocă - Cenaclul „Pavel Dan” de la Timișoara, cu grupul de tineri scriitori care îl au ca mentor pe Livius Ciocârlie, revistele „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, colocviile de poezie de la Piatra Neamț ș.a. -, dar o. nu este reductibil la ele, constituindu-se, într-adevăr, ca un fenomen observabil pe scară națională. Importante în revelarea și impunerea lui au fost câteva
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
criteriului axiologic în constituirea oricărui canon, inclusiv a celui contemporan și discută importanța autenticității în canonul textualist al anilor ’60-’80. La anchetă participă, fiecare cu o contribuție semnificativă, Ion Pop, Ioan Buduca, Paul Cornea, Irina Mavrodin, Angela Marinescu, Livius Ciocârlie, Daniel Cristea-Enache, Ion Simuț, Mircea Martin, Mihai Zamfir ș.a. În afară de texte critice și eseuri, P. publică și poezie în română și în italiană. Se mai remarcă interviurile lui Marin Mincu cu Nichita Stănescu, Mircea Ivănescu, Umberto Eco, Gianni Vattimo. De
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
literaturii ocupă întregul spațiu al cărții Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă (1999). Mai mult decât în oricare dintre textele anterioare, P. adoptă aici o perspectivă postmodernă, de la ideatica schemelor de reconsiderare detașat-implicată și „ironic-afectuoasă” (Livius Ciocârlie) până la ultimele ei erupții de amănunt în stilul „simpatetic” și totodată „bășcălios” și „«haios»” (Paul Cornea). Comentatorul declară că nu ține să „salveze” proza în discuție, totuși, prin noua optică, el reușește să îl apropie de ea pe cititorul de
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
a prozei pașoptiste, OC, 2000, 7; Iulia Alexa, Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura, RL, 2001, 5; Dan Mănucă, „Cercetarea literară azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea”, LL, 2000, 1-2; Ioana Bot, Pentru o nouă istorie literară, ST, 2001, 2; Livius Ciocârlie, „Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă”, LL, 2002, 1-2. N.M.
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
seamănă cu el însuși în culegerile, deloc puține, apărute după 1970. Se păstrează din repertoriul tinereții doar motivul singurătății iremediabile și decorul silvan, dar substanța poetică e rarefiată („Iubito, ți-am adus exclamații/ de culoarea Curții de Argeș!”, „serbări anotimpice”, „ciocârlia cu fuselajul ei sonor”, „noaptea nu canotează”), fiind experimentate procedee care coboară versul în anodin. SCRIERI: Cuib și zbor,București, 1938; Luceferi de rouă, București, 1939; Fuga în azur, București, 1940; Noi, de la infanterie. Poeme de pe front, Deva,1943; Răsărit
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
înțelepciuni ancestrale. Sunt multe zilele în care, prin muzică, românii - alături de confrații unguri sau țigani - au deprins gustul petrecerii. De la Romica Puceanu (1928-1996), Toni Iordache (1942-1987) sau Johnny Răducanu (n. 1931), judecați ca artiști individuali, până la formații unice precum Fanfara Ciocârlia sau Taraful Haiducii, țiganii au excelat prin știința bunei irosiri, cu amestecul inconfundabil de melancolie, vioiciune și ironie. La interstițiile acestei coabitări s-a născut acea poftă regenerativă pentru apatie. Fiind selectiv, talentul muzical n-a fost suficient pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
4. Trimiterile la dicționare Acestea se fac folosind formula s.v. (sub voce), ceea ce Înseamnă că nu se indică pagina, ci cuvântul-titlu care ne interesează. Exemplu: „Ieși, fetiță, la portiță,/ Că te-așteaptă Talion,/ Cu tichie de frânghie,/ Cu peană de ciocârlie” (În DA și DLRLC, s.v. frenghie) (Hristea, 1984, p. 27). 5. Citatele din Biblie Atunci când În lucrările științifice vrem să reproducem citate din Biblie, vom indica mai Întâi titlul cărții respective, urmat de cifra care indică, În cadrul acesteia, capitolul, apoi
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Armura de sticlă (1995), reunește eseuri dense, exacte și originale, în care opera unor importanți autori din spațiul anglofon (Henry James, Joseph Conrad, James Joyce, Lawrence Durell ș.a.) sau din cel românesc (Sorin Titel, Mircea Horia Simionescu, Nicolae Breban, Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu) este discutată cu instrumentele semioticii literare și, acolo unde e cazul, din unghiul postmodernismului. Este relevată, cu serioase argumente expuse elegant, capacitatea romanului de a face superfluă perpetuarea „armurii de sticlă”, adică a sistemului de prejudecăți literare cu
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
II, 258-288; Ungureanu, Proză rom., I, 550-578; Cristea, Fereastra, 179-185; Holban, Profiluri, 137-149; Simion Bărbulescu, Profiluri literare contemporane, București, 1987, 152-163; Ștefănescu, Prim-plan, 212-226; Tuchilă, Privirea, 281-291; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 138-144; Pecie, Romancierul, 188-221; Spiridon, Melancolia, 53-99; Corina Ciocârlie, Pragmatica personajului, București, 1992, 186-193; Lovinescu, Unde scurte, II, 165-167; Micu, Scurtă ist., III, 250-255; Cosma, Romanul, II, 293-298; Glodeanu, Dimensiuni, 155-162; Perian, Pagini, 165-170; Gheorghe Grigurcu, Opiniile unui ucenic ascultător, CL, 1999, 8; Cărtărescu, Postmodernismul, 337-339; Dicț. analitic, II
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
scriiturii, pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Delia Sepețean Vasiliu); Barbey d’Aurevilly, Dandysmul, introd. trad., Iași, 1995; Adam Michnik, Scrisori din închisoare și alte eseuri, introd. Vladimir Tismăneanu, Iași, 1997 (în colaborare cu Mircea Mihăieș). Repere bibliografice: Livius Ciocârlie, Antologia „Tel Quel” sau Despre trecutul apropiat, O, 1981, 7; Vasile Popovici, Roland Barthes: „această blândă scriitură”, O, 1987, 39; Nicolae Manolescu, Fragmente dintr-un discurs critic, CRC, 1987, 48; Ov. S. Crohmălniceanu, Un roman popular rafinat, CNP, 1991, 4
BABEŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
508-509; Al. Th. Ionescu, Și totuși, poetul, VTRA, 1989, 10; Simion, Scriitori, IV, 393-403; Ioan Adam, Memorie și ființare, RL, 1989, 19; Ioan Holban, Lumea, povestea, CRC, 1989, 25; Liviu Petrescu, O literatură a rezistenței, ATN, 1990, 6; Ioan Holban, Ciocârlia și hultanul, CRC, 1990, 34; Papahagi, Cumpănă, 229-240; Vodă-Căpușan, Accente, 174-176; Diana Adamek, Ultima vânătoare, TR, 1991, 4; Cornel Moraru, Apocrifele lui Horia Bădescu, VTRA, 1992, 4; Cornel Moraru, Un liric în transformare, VTRA, 1993, 6; Adrian Popescu, Horia Bădescu
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
și după 1990, deși indicația „serie nouă” nu figurează pe frontispiciu. Redactori: numărul 1/1979: Laurențiu Ulici; numerele 2-5/1980: Alexandru George, Gelu Ionescu, Ioana Crețulescu, Laurențiu Ulici. De la numărul 6 din 1981, acestora li se adaugă Al. Călinescu, Livius Ciocârlie, Liviu Petrescu. Pentru numerele 1 și 2 din 1983, colectivul de redacție este alcătuit din Eugen Simion, Mircea Iorgulescu, Ioan Buduca. Începând cu numărul 3-4 din 1983, redactor-șef este Ioanichie Olteanu, secondat (de la 3-4 din 1984) de Gheorghe Pituț
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
S. Crohmălniceanu, Georgeta Horodincă, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Laurențiu Ulici. Alte numere se ocupă de probleme teoretice. Sub genericul Literatură-critică-public (2/1980) pot fi întâlnite contribuții semnate de Silvian Iosifescu, Elena Tacciu, Ion Cristoiu, Ion Vasile Șerban, Paul Cornea, Livius Ciocârlie, Valeriu Cristea. Ancheta realizată de Alexandru George (la care răspund Cezar Baltag, George Bălăiță, Mircea Ciobanu, Maria-Luiza Cristescu, Laurențiu Fulga, Paul Georgescu, Norman Manea, Aurel Rău, Mircea Horia Simionescu, Dorin Tudoran, Radu Tudoran) pune în discuție Relația scriitor-critic-public. Subiectul numărului
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
Maria-Luiza Cristescu, Laurențiu Fulga, Paul Georgescu, Norman Manea, Aurel Rău, Mircea Horia Simionescu, Dorin Tudoran, Radu Tudoran) pune în discuție Relația scriitor-critic-public. Subiectul numărului 4 din 1980 este Critica, criticul și fenomenul contemporan, temă pe marginea căreia se pronunță Livius Ciocârlie, Irina Eliade, Gheorghe Grigurcu, Dana Dumitriu, Mihai Dinu Gheorghiu, Val Condurache, Liviu Antonesei. În completare, ancheta lui Laurențiu Ulici (Cinci critici în căutarea maturității) se ocupă de Mihai Coman, Dan C. Mihăilescu, Mircea Scarlat, Artur Silvestri, Radu G. Țeposu. Alte
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
Antonesei. În completare, ancheta lui Laurențiu Ulici (Cinci critici în căutarea maturității) se ocupă de Mihai Coman, Dan C. Mihăilescu, Mircea Scarlat, Artur Silvestri, Radu G. Țeposu. Alte titluri consacrate problematicii teoretice: Teorie literară - critică literară (6/1981; semnează Livius Ciocârlie, Mihai Zamfir, Monica Spiridon, Liviu Papadima, Luca Pițu, Ioan Holban, Mihai Dinu Gheorghiu, Ion Ianoși), Jurnalul ca literatură (3-4/1986; participă Eugen Simion, Mircea Mihăieș, Marcel Mihalaș, Maria Vodă Căpușan, Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Norman Manea
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
contextul epocii, a fost cel dedicat postmodernismului (1-2/1986), în colectivul de redacție al numărului fiind Eugen Simion, Mircea Iorgulescu, Ion Bogdan Lefter, Damian Necula, iar consultanți speciali, Monica Spiridon și Ștefan Stoenescu; semnează Eugen Simion, Ovid S. Crohmălniceanu, Livius Ciocârlie, Breon Mitchell, Ion Lucăcel, Ștefan Niculescu, Andrei Pleșu, Nicolae Manolescu, Geta Dumitriu, Monica Spiridon, Dan Ion Nasta, Magda Cârneci, Mircea Mihăieș, Ioan Buduca, Radu G. Țeposu, Mihaela Simion Constantinescu, Mircea Cărtărescu, Călin Vlasie, Vasile Andru, Ion Bogdan Lefter, Ștefan Aug.
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
periodicitatea revistei și, mai ales, de apariția ei deseori neregulată și tardivă. De literatura străină se ocupă Ioana Pârvulescu, Alexandru Șerban, Laura Bișoc, Dumitru Țepeneag, Matei Călinescu, Dan Grigorescu, Dolores Toma, Vasile Spiridon, Irina Mavrodin, Alexandru Calaïs, Valeriu Cristea, Livius Ciocârlie, Ileana Ioanid și mulți alții (nu există „titulari de rubrică”, unii colaboratori sunt mai asidui, alții sporadici ori întâmplători). Rubrica „Arte și spectacole” este susținută, în diverse momente, de Dinu Cernescu, Alex. Leo Șerban, Ludmila Patlanjoglu, Hanibal Stănciulescu, Barbu Brezianu
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
București, 1957; File din cartea naturii, pref. Ion Brad, București, 1959; Fricosul, București, 1960; Povestind copiilor, București, 1960; Faraonii, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961; Opere, I-XVIII, introd. Mircea Zaciu, București, 1962-2002; Povestiri, îngr. și pref. Ion Brad, București, 1962; Ciocârlia, București, 1967; Două iubiri, îngr. G. Pienescu, pref. Cornel Regman, București, 1968; Nepoata lui Moș Mitruț, București, 1968; Strigoiul, București, 1969; ed. îngr. G. Pienescu și Mihai Dascal, București, 1985; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1997; Meditație în septembrie, îngr
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
moșul, clipind din ochi. Își făcuse socoteala că, în actele oficiale, cuvântul „barabule” nu poate fi întrebuințat. VACA Sunător ca sticla, grâul copt e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan țârâie un pui de vrabie. Deasupra vitelor se rotește, în vârtej negru
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mai repede cu un sfert de oră. -Doar nu ți-e foame, măi frățioare? -Ba, am un cântecel în stomac! Nu-l auzi? -Să nu spui că-ți cântă stomacul! -Ba da. Din când în când. -Uită-te, a ieșit coana ciocârlia să-și aranjeze penele, de ziua bună! Și mămuca nu mai vine. -Bufnița își spune rugăciunea, apoi își înfoaie penele peste pleoape ca să doarmă mai adânc.Dacă a stat de pază toată noaptea, trebuie să doarmă și ea măcar ziua
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ea de loc. Ocolea acel pământ ca să n-o întâlnească. A plâns fata o săptămână într-una, nu mai putea broda de loc. La necazul ei s-au adunat veverițele, iepurii în jurul ei să-i alunge gândurile rele. Se cocoța ciocârlia pe copacul cel mai apropiat să-i cânte triluri de consolare, broasca făcea acrobații s-o înveselească, chiar și melcul îi apăru în cale iar fata spunea poezia despre melc, melc, codobelc și uita de supărarea ei. Broderia, căzută în
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Și cosița ta bălaie o aduni la ochi plângând, Inimă făr-de nădejde, suflete bătut de gând. Toată ziua la fereastră suspinând nu spui nimică, Ridicând a tale gene, al tău suflet se ridică; Urmărind pe ceruri limpezi cum plutește-o ciocârlie, Tu ai vrea să spui să ducă către dânsul o solie, Dar ea sboară... tu cu ochiul plutitor și-ntunecos Stai cu buze discleștate de un tremur dureros. Nu-ți mai scurge ochii tineri, dulcii cerului fiaștri, Nu uita că
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să se întoarcă înapoi în vale din țara aceea îndepărtată. Unchiul îi strigă tare să aibă grijă de el. Samuraiul strânse hățurile. Cerul era senin. În vale venise deja primăvara. În crânguri se deschiseseră flori albe și pe câmpii cântau ciocârlii. Din șa, samuraiul se uita împrejur încercând să-și întipărească în minte tot acest peisaj pe care n-avea să-l mai vadă multă vreme de acum înainte. Luară aceeași cale către Ogatsu ca și data trecută. Pe drum, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Înspăimântătoare, culcată pe un trunchi de salcie, supraveghind cu un ochi atent cărarea ce ducea În sat și cu celălalt vaca ei bălțată care se apucase tocmai atunci să se balige-n iarba Înaltă și plină de rouă. Câte o ciocârlie țâșnea din lanul de grâu dat În pârg spre soarele care abia se ridica la orizont, iar lanul se legăna Încet, În bătaia unui vânticel de vară. În acest peisaj pașnic și matinal, sexul ei se transformase Într-un cuib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
îndeamnă, Un singur trup să fim, mereu! Așa cum într-o melodie Arcușul geme pe vioară, Vioară vreau să-mi fi tu mie Iar eu arcuș, ce te-nfioară... Vibrând în dulce armonie Minuni să ningă peste noi, În tril suav de ciocârlie, Ce scaldă roua din zăvoi. Șipână-n granițe de sânge Tangoul nopții să răsune, Vioară sub arcuș ce plânge Iubirea peste patru strune; Un imn al celor ce iubesc, Viori și-arcușuri, ce erup Și-n clarul nopții ne privesc, Cum
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]