3,124 matches
-
alege diferit; alt fel; alta; alterează; altfel; Ana; anturaj; apartament; apărea; aranjează; asemăna; asociază; atitudinea; autobuz; banda; beneficii; bilet; bine; bine/rău; binevoință; bluză; bun; buza; caiet; caietele; camera; caracterul; cartea; casă; ceasul; cedare; cerceta; cercetare; cere; cu ceva; chiloți; ciorapi; clar; coborî; concepția; corecta; culoarea; a cumpăra; curs; cursa; cutie; dă; decizie bună; deosebi; destin; deviază; dezamăgire; diferenția; dinamică; direcția; discul; dispoziția; domiciliu; dorința; două fețe; drege; educație; etapă; evoluție; extrage; a face; a face altceva; a face schimb; faptele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arde; armă; ascunde; ascuns; ața; automat; avansat; avere; băgare; un bănuț; beretă; mai bine bag; binevoință; bluză; bradul; braț; din bucluc; din buzunar; cablu; cadou; caiet; caietul; cap; carte; cavitate; căldare cu apă; cămașa; cățelul la plimbare; căuta; ceapă; cheile; ciorapii; coase; cui; cutie; da; darnic; dă la o parte; de toate; deget; descărca; descoperire; descurcă; destupa; deține; a dezvălui; a diminua; din; dorință; dulciuri; editează; ediție; elibera; eliberare; a elimina; eliminare; emite; enerva; evacuare; evidențiază; a face cunoscut; fără; fierbinte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
siguranță (2); suflet pereche(2); vecie(2); acasă; ajuta; alături; alesul inimii; aliat; amabil; antic, antichitate; apărare; aproape; aproapele; armonie; așteptare; atențiune; bani; bărbăție; bătaie de cap; binevoitor; blestemat; bou; bucuros; calm; calvar; capul; ceas; cel iubit; certuri; chin; cicălitor; ciorapi; cîndva; coarne; companie; companion; completare; concept; concubinaj; consoartă; credincios; credință; cununie; de treabă; destin; deștept; devotament; dobitoc; dorință; drag; drăgăstos; dușman; egoist; emoție; exemplar; finanțator; fraier; fudul; Game over; gelos; gelozie; generos; gospodar; greu; greutate ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
piele (2); putere (2); suport (2); susținere (2); șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); putere (2); suport (2); susținere (2); șosete (2); tare (2); viteză (2); accelerație; activitate; Ahile; lui Ahile; ajutor; aleargă; amintire; animal; de animal; barieră; bătută; bocanc; bocanci; burete; busuioc; călătorie; călătorii; călca; călcat; cap; carp; casetofon; cauciuc; cercetător; ciorap; ciorapi; ciupic; cizmă; de cizmă; cofetărie; corp; crăpată; crăpătură; cui; deja; deplasare; desculț; drum; dulce; excursie; familie; de femeie; fină; forță; fotbal; fuga; fugă; fuge; gașcă; gheață; ghimpe; gîdilat; a gîdili; de gîscă; grea; gros; început; jar; jos; laba (piciorului); labă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soveste; amic; Andreea; aproape; arian; arogant; avans; avar, ștrengăreț; avariție; avere; avid; avuție; avuții; băiat; Balzac; de bani; bănuț; bărbat; benevol; bogății; boier; bomboane; bun la suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor; chibzuială; chită; chitara; chitară; cioplit; ciorap; coleg; crud; a nu da; deștept; dezaprobare; dezgust; domn; dornic; al dracului; durere; dușman; doar pentru el; empatic; enervant; Enigma Otiliei; evitat; fals; fericit; flămînd; foamete; foarte; fudul; gelos; goliciune; gras; hapler; hîtră; hoinar; idiot; iluzie; fără inimă; la inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
patra grupă se include tot ce este în legătură cu servirea mesei (tacâmuri, veselă). - În grupa a cincea, ca utilitate se înscrie igiena personală (spălat, pieptănat, folosirea prosopului etc.). - În grupa a șasea se includ toate acțiunile de îmbrăcare și dezbrăcare (cămașă, ciorapi, pantaloni, chilot, sutien, nasturi etc.). - Grupa a șaptea aduce în discuție folosirea diverselor accesorii și miniaturi gospodărești (robinete, șaltere, cusut, înșurubat piuliță pe șurub etc.). - Grupa a opta vizează activități diverse, după cum urmează: grădinărit, pomicultură, apicultură, lucru de mână - brodat
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
A fost foarte bună. Ea 2: Mă bucur. Am gătit pentru mai multe zile. Mîine curge apă caldă și vreau să spăl. S-au adunat un vagon de rufe. Dar mai ai cămăși curate. (accentuînd) Și maieuri, și chiloți, și ciorapi, pantaloni călcați, pantofi lustruiți... El 1: (parcă dîndu-se la o parte) Și? Ea 2: Și mai ce? El 1:... Ce mai e pe teren? Ea 2: Toate bune și frumoase. Dacă plouă, depășim planul. El 1: Și dacă nu plouă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aprindeau seara retrăiau “atmosfera de peste 2000 de ani în urmă a vieții primilor creștini”. Echipamentul de lucru era format din pufoaică, căciulă cu clape iar în picioare opinci de cauciuc. Din opinci peste pantaloni se trăgeau “ciulcii”, un fel de ciorapi de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în jos pe picioare. Pentru că nu aveau ciorapi își făceau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fel de ciorapi de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în jos pe picioare. Pentru că nu aveau ciorapi își făceau obiele din dosurile de pernă pentru a-și proteja picioarele împotriva înghețului. Ca unelte se foloseau “tarpanele”, niște seceri cu un suport lemnos lung de circa un metru. Recoltarea stufului se făcea iarna când bălțile trebuiau să fie
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
este cea a unui puradel care se afla și el în închisoarea de la Rahova. Intr-o noapte înăbușitoare de vară cei peste 80 de deținuți au fost sculați pentru percheziție de supraveghetor și el țigan de origine. Acesta, numai în ciorapi și fără cizme a căutat împreună cu aghiotanții săi peste tot. Au tăiat și saltelele din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
seamă), nuc etc., și în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrăjile, nici blăstămile. Copilul ce se naște cu semn pe față are să fie fermecător. îndată ce un copil se naște, să se cîntărească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copil se uită la altul printre picioare, se crede că mama lui va mai face alții. Cîte fire de mac va pune mireasa în papucul drept în ziua cununiei, atîția copii va avea. Să nu se încalțe un copil cu ciorapi pînă nu împlinește anul, căci va face mă-sa altul curînd. Dacă torni restul de băutură dintr-un șip într-un pahar și nu se umple, persoana căreia îl dai va naște băiat. Un copil, cînd începe să vorbească întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă nărîmzat - roșu-deschis, portocaliu năvalnic - buruiană aducătoare de dragoste nividi (a) - a trece urzeala prin ițe O obadă - partea circulară a roții căruței obială - pînză înfășurată care ține loc de ciorap oblojeală - cataplasmă obor - staul oboroc - vas de lemn folosit ca uni tate de măsură obrinti (a) - a se agrava (boala) oftigi (a) - a (se) îmbolnăvi de tu berculoză ol - oală oleab - acaret oltuan - altoi oman - iarbă-mare, plantă medi cinală orar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu mai știu de la cine-am auzit, da-i adevărat. Un bătrîn s-a hotărît să plece de acasă într-o excursie de cîteva zile și un hoț află că locuința rămîne nepăzită și că bătrînul ține ceva bani în ciorapii nespălați din dulap. Și-și spune ăsta e sigur momentul cînd să curețe ciorapii bătrînului, hihihi. Și ajunge la ușă în ziua respectivă, cînd moșul trebuia să nu mai fie acasă, și o încearcă cu șperaclul, dar uite că bătrînul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
hotărît să plece de acasă într-o excursie de cîteva zile și un hoț află că locuința rămîne nepăzită și că bătrînul ține ceva bani în ciorapii nespălați din dulap. Și-și spune ăsta e sigur momentul cînd să curețe ciorapii bătrînului, hihihi. Și ajunge la ușă în ziua respectivă, cînd moșul trebuia să nu mai fie acasă, și o încearcă cu șperaclul, dar uite că bătrînul n-a mai plecat, cine știe ce l-a reținut?! Și aude zgomot dincolo de ușă și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la față. Mirosea a străinătate. Radu i-a cărat bagajele. Nu erau chiar așa grele. Acasă a împărțit cadourile. Bătrînului i-a dat o cămașă, o cravată și spumă de ras. Lui Radu i-a adus o geacă din piele, ciorapi și dulciuri. Nu prea-i interesantă treaba cu cadourile. Dar o merita. A zis nu știu și-a dat din umeri cînd l-a întrebat ce-și dorește, cu o lună-n urmă. Seara și-au povestit pînă tîrziu. Mama
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
nădragi de dimie albă, simpli sau Împodobiți cu gîtane cu 3, 5, 7, 9 fire, după posibilități. În picioare aveau opinci din piele de porc sau de vită, mai rar argăsite, pe care uneori le pingeleau ca să țină mai mult. Ciorapii erau din lînă, lucrați În casă și erau Înveliți cu obiele de lînă țesute vărgat și tivite cu lînă subțire de culoare roșie sau neagră iar peste ele nelipsitele cureluțe late cate Încingeau piciorul pînă la glezne, după obiceiul dacic
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
frustă are farmecul ei: Sunt bolnav de cântece, mamă,/ Adu-mi-o, să joace culcată și să geamă", interogațiile criminalului din Tinca au un ton justițiar: Cine ți-a dezlegat părul cu miros de tutun?/ Cine ți-a scos cămașa, ciorapul?/ Cine ți-a îngropat capul/ Nebun/ În brațele lui noduroase, păroase", iar portretul Fătălăului este de sorginte baudelaireană, ca un reflex al esteticii urâtului: "Cu vreo câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rămas Mara, săraca văduvă cu cei doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică". Protagonista câștiga bani din taxa de trecere pe podul de la Mureș, din negustorie în târguri transilvane și își împărțea "averea" în trei ciorapi: unul pentru casă și ceilalți doi pentru copii. Persida a fost primită la mănăstirea din Lipova, iar Trică ajunge ucenic la cojocarul Bocioacă. Între timp, Națl, fiul măcelarului Hubăr, se îndrăgostește de Persida, cu care nu se poate căsători datorită
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de viață, deștepți și frumoși", încât Mara îi privește cu încântare: "Tot n-are nimeni copii ca mine!" Pe fată vrea s-o căsătorească cu un preot, iar pe băiat vrea să-l facă maistru-cojocar. Chibzuită, pune banii în trei ciorapi: "unul pentru zilele de bătrânețe și pentru înmormântare, altul pentru Persida și al treilea pentru Trică". Mara este autoritară, inteligentă, pragmatică, cu o bogată experiență de viață și nu lăcomia de bani o determină să adune avere, cât dragostea maternă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Buburuza • Nu eliminați buburuzele cand se află în stadiul de larvă pentru că atunci ele sunt foarte utile: se hrănesc cu păduchii de trandafir și cu păduchii negri. Bulbul • Dacă dispuneți de un spațiu restrâns, păstrați bulbii agățați de plafon în ciorapi de nailon. • Iarna verificați-i cu regularitate. Nu ezitați să aruncați bulbii uscați sau putreziți. Iar ca o măsură de precauție, presărați pe bulbii în pericol un fungicid pe bază de sulf. • Dacă bulbii sunt doar puțin veștejiți, stropiți-i
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]