5,141 matches
-
cei puternici, ca prin răbdare să poată atrage asupra lor toată pornirea celui rău (Evr. 10, 33), așa că au mers la martiriu, îndurând tot felul de chinuri și pedepse<footnote Idem, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 6, în col. cit., p. 181. footnote>. De aceea se nevoiau martirii, căci purtau în lăuntrul lor pe Hristos spre darurile cele mai înalte (I Cor. 12, 31) și îndurau orice oboseală și orice suferință scornită de dușmani „nu numai o singură dată, ci
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Fap. 4, 55). De aceea „nu simțea loviturile pietrelor, nu se gândea la rănile trupului, ci era cu ochii ațintiți către Hristos, de El se simțea ocrotit”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, în col. cit., p. 242. footnote>. Hristos trăia și lucra în sufletele și în trupurile mucenicilor. Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului, cu atât voința îi era mai înflăcărată, întrecea în strălucire chiar jăratecul cărbunilor, scânteía mai tare decât cărbunii. Că
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
frica. Dar pe acestea Iisus nu le făcea fără pricină, ci pentru că mucenica se făcuse mai întâi vrednică de ajutorul Aceluia”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, II, în vol. cit., p. 364. footnote>. Un alt exemplu concludent care ne întărește în convingerea că Hristos Se răstignește în martirii Săi, suferă și devine tăria lor, este cel al muceniței Felicitas care s-a bucurat și ea din belșug de ajutorul harului
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Romanul. De la teorii la analize, traducere de Elena Popoiu, Editura Institutul European, Iași, 2002, p. 15. 49 În Cahiers de linguistique théorétique et appliquée, nr. 6/1969, pp. 167-181. 50 Pârvu, Sorin, "Prefață" la William Thackeray, Rebecca și Rowena, ed. cit. 51 René Wellek, op. cit., p. 70. 52 "Un palimpseste est un parchemin dont on a gratté la première inscription pour en tracer une autre, qui ne la cache pas tout à fait, en sorte qu'on peut y lire, par
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
G. Genette, Palimpsestes, Ed. Du Seuil, 1997, p. 24. 105 "The Cento marks an imitation through literal quotation. It ressembles the pastiche in that it constitutes a patchwork of quotes drawmn from one or several authors", în Ulrich Weisstein, art. cit., p. 806. 106 "The Silli (or Silloi), on the other hand, were epic poems used as vehicles of attack agaisnt philosophical dogmas", în ibidem. 107 Daniela Petroșel, Parodia și vârstele literaturii române, teză de doctorat, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Joseph Dane, "Parody and Satire: A Theoretical Model", în Genre, nr. 13/1980, pp. 145-159, apud Linda Hutcheon, A theory of parody, p. 37. 131 "Not by the literary texts themselves, but by readers and critics", în Joseph Dane, loc. cit.. 132 Modelul grec de construcție epică marchează o înnoire, chiar o despărțire de tradiția literară orientală, fie ea sumero-babiloniană (Epopeea lui Ghilgameș), ebraică (Biblia) sau indică (Rig-Veda Imnul creațiunii). 133 Civilizația romanului. Rădăcini, Editura Albatros, București, 1983, p. 307. 134
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acea parte pe unde se exprima mai lesne, aceasta este: Vai mie, m-am căcat pe mine, cred! Dacă o va fi făcut sau nu, eu nu știu; de bună seamă însă că se căca pe toate". 150 Seneca, ed. cit., p. 16. 151 Seneca, Apokolokyntosis, ed. cit., pp. 26-27. 152 Vers aparținându-i poetului Catullus, cf. Ilieș Câmpeanu, op. cit., p. 30. 153 Idem. 154 Mihail Bahtin, "Eposul și romanul", în Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, p.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lesne, aceasta este: Vai mie, m-am căcat pe mine, cred! Dacă o va fi făcut sau nu, eu nu știu; de bună seamă însă că se căca pe toate". 150 Seneca, ed. cit., p. 16. 151 Seneca, Apokolokyntosis, ed. cit., pp. 26-27. 152 Vers aparținându-i poetului Catullus, cf. Ilieș Câmpeanu, op. cit., p. 30. 153 Idem. 154 Mihail Bahtin, "Eposul și romanul", în Probleme de literatură și estetică, Editura Univers, București, 1982, p. 559. 155 Idem, pp. 559-560. 156 Seneca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
173 În Probleme de literatură și estetică, pp. 298-299. 174 "Îndeobște se consideră că ar fi aici o parodiere a elegiei dedicate de Ovidiu unei tinere fete care chelise (Amores, 1, 14". Cf. Cizek, E., note la Petronius, Satyricon, ed. cit., p. 213. 175 Bahtin, M., "Eposul și romanul", în op. cit., p. 538. 176 Traducere de Irina Ilegitim, Editura Evenimentul, Iași, 2000. 177 Publicată la Drei-Masken-Verlag, München, 1922. 178 Cf. Weisstein, Ulrich, Imitations with a vengeance, 1966, p. 807. 179 Marian
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
p. 521. 182 Ibidem. 183 "În secolul al IX-lea, severul abate Rabanus Maurus din Fulda a transpus-o în versuri: Cina era citită la banchetele regale, reprezentată în timpul vacanței de Pași de către elevii școlilor mănăstirești", în M. Bahtin, art. cit, p. 525. 184 Ibidem. 185 Bahtin citează un fragment din finalul unui Pater noster: "Sed libera nos, mais delivre nous, Sire,/a malo, de tout mal et de tout cruel martire", pentru a exemplifica apoi parodia cu prima strofă a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
60. 199 Preluăm, cu această ocazie, un termen ce-i aparține lui Mircea Doru Lesovici. 200 Cum și-a dat seama Grandgousier despre istețimea fiului său, aflând despre ștergătoarea pe care o născocise, în Rabelais, Fr., Gargantua și Pantagruel, ed. cit., p. 67. 201 Ajuns la maturitate în Don Quijote al lui Cervantes, roman scris anume pentru a "duce ad absurdum sute de romane, produse ale unor uzine de vise abominabile" după părerea lui Gustav René Hocke (Manierismul în literatură, traducere de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cărți ale iubirilor (1476), care cuprind 180 de poezii de dragoste, majoritatea sonete, scrise in volgare (cf. Cornelia Comorovski [coord.], op. cit., p. 101). 223 Cartea întâi, "Cântul întâi", în românește de C.D. Zeletin, în Literatura umanismului și a Renașterii, ed. cit., p. 102. 224 Ascultă Carol dar parcă n-ar vrea: "Doamne, își zise, grea mai mi-este viața!" Își smulge barba, plânsu-i umple fața. (Cântecul lui Roland, în Poeme epice ale Evului Mediu, p. 82) 225 Despre Turpino, arhiepiscop din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Mancha, volumul I, traducere de Ion Frunzetti și Edgar Papu, prefață de G. Călinescu și Edgar Papu, tabel cronologic de Edgar Papu, Editura Minerva, București, 1987, p. 27. 233 Idem, p. 26. 234 Cf. note de susbsol la Don Quijote, ed. cit., p. 24. 235 Ibidem. 236 Idem, volumul I, p. 4. 237 Ibidem. 238 Cf. note de subsol, în Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha, ed. cit., vol. I, p. 6. 239 În op. cit., p. 242. 240 Idem, p. 62. 241 M.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1987, p. 27. 233 Idem, p. 26. 234 Cf. note de susbsol la Don Quijote, ed. cit., p. 24. 235 Ibidem. 236 Idem, volumul I, p. 4. 237 Ibidem. 238 Cf. note de subsol, în Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha, ed. cit., vol. I, p. 6. 239 În op. cit., p. 242. 240 Idem, p. 62. 241 M. Bahtin, "Din preistoria discursului romanesc", în Probleme de literatură și estetică, p. 511. 242 Victor Șklovski, "Nașterea noului roman", în Despre proză. Meditații și analize
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Dacă-mpletind folos și desfătare,/ Un scriitor de toți e lăudat,/ Nu te-ndoi, vei fi la cinste mare,/ De-aceasta poți să fii încredințat (..) tu stăruie, și fi-vei răsplătit,/ De nu aici, în lumile cerești" ("Dizen", în Pantagruel, ed. cit., p. 152). 253 În François Rabelais, op. cit., p. 42. 254 "Momente și tendințe importante în dezvoltarea culturii și literaturii universale", în Crestomație de literatură universală, Editura Diacon Coresi, București, 1993, pp. 22-23. 255 În François Rabelais, op. cit., pp. 230-231. 256
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
În François Rabelais, op. cit., p. 42. 254 "Momente și tendințe importante în dezvoltarea culturii și literaturii universale", în Crestomație de literatură universală, Editura Diacon Coresi, București, 1993, pp. 22-23. 255 În François Rabelais, op. cit., pp. 230-231. 256 Zoe Dumitrescu-Bușulenga, loc. cit., p. 23. 257 Vezi studiul lui Lazăr Șăineanu La langue de Rabelais, vol I-II, Ed. de Boccard, Paris, 1922-1923, reedidată de Champion et Slatkine, 1976. 258 Erich Auerbach, op. cit., pp. 239-240. 259 "Pe cine nu l-au făcut limbut
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din Samosata, Scrieri alese, traducere și note de Radu Hâncu, cuvânt înainte de Sanda Diamandescu, Editura Univers, Colecția "Clasicii literaturii universale", București, 1983, p. 145. 268 Idem, pp. 156-157. 269 În François Rabelais, op. cit., p. 240. 270 Cf. N.N. Condeescu, loc. cit. 271 Romul Munteanu, "De la romanul inițiatic și filozofic la romanul utopic și alegoric", în Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, partea a doua, "Spectrul prozei", Editura Univers, București, 1983, p. 324. 272 În François Rabelais
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ibidem. 285 Mariana Neț, "Parodia și atmosfera", în O poetică a atmosferei, Editura Univers, București, 1989, p. 131. 286 I. Tînianov, "Despre Dostoievski și Gogol (Despre teoria parodiei)", în Ce este literatura?, p. 475. 287 Ibidem. 288 I. Tînianov, art. cit., p. 478. 289 Idem, p. 486. 290 Idem, p. 487. 291 Ibidem. 292 Cf. I.N. Tînianov, "Ritmul ca factor arhitectonic al versului", în Ce este literatura?, p. 523. 293 Cf. Daniel Sangsue, La Parodie, Éditions Hachette, Paris, 1994. 294 Urmuz
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Vărzan și Vlad Octavian Palcu, Humanitas, București, 2011, pp. 565-566. 24 "Scriitura și viața", Interviu cu Jorge Semprún, realizat de Iulia Popovici, în Observator cultural, nr. 136, 1-7 oct. 2002, pp. 8-9. 25 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 128. 26 Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, ed. cit., p. 577. 27 Олег Волков, Погружение во тьму, Молодая гвардия, Москва, 1989, c. 459. 28 V. Șalamov, "Orație funebră", în Povestiri din Kolîma, traducere, tabel cronologic și note de Ioanichie
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
24 "Scriitura și viața", Interviu cu Jorge Semprún, realizat de Iulia Popovici, în Observator cultural, nr. 136, 1-7 oct. 2002, pp. 8-9. 25 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 128. 26 Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, ed. cit., p. 577. 27 Олег Волков, Погружение во тьму, Молодая гвардия, Москва, 1989, c. 459. 28 V. Șalamov, "Orație funebră", în Povestiri din Kolîma, traducere, tabel cronologic și note de Ioanichie Olteanu, prefață de Ion Ianoși, Minerva, București, 1993. 29 Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a făcut un lucru fără precedent, direcționând toate încasările din întreaga lume provenite din vânzarea acestei cărți în "Fondul social rus pentru ajutorarea persoanelor persecutate și a familiilor lor", creat de el. 30 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 19. 31 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 137. 32 Silvian Iosifescu, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 69. 33 Cercetătoarea Lucie Bertrand utilizează termenul "proză de idei", referindu-se la cartea lui Robert
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
întreaga lume provenite din vânzarea acestei cărți în "Fondul social rus pentru ajutorarea persoanelor persecutate și a familiilor lor", creat de el. 30 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 19. 31 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 137. 32 Silvian Iosifescu, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 69. 33 Cercetătoarea Lucie Bertrand utilizează termenul "proză de idei", referindu-se la cartea lui Robert Antelme, L'espèce humaine. Ea alege termenul respectiv ca urmare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
text (factual sau ficțional) este "statutul oficial al textului și orizontul său de lectură" (G. Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, traducere și prefață de Ion Pop, Univers, București, 1994, p. 136). 40 P. Cornea, Interpretare și raționalitate, ed. cit., p. 392. 41 Gérard Genette și Paul Ricoeur în spațiul francez, Dorrit Cohn în spațiul englez sunt doar câțiva teoreticieni care, observând că studiile naratologice au privilegiat întotdeauna povestirile ficționale, pe punctul de a face din ele modelul oricărei povestiri
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
135). Nici sintagma "texte referențiale" nu este de necontestat, deoarece ficțiunea este, de asemenea, susceptibilă de a se referi la lumea reală, cu procedee specifice. Așadar, problema rămâne în mare parte deschisă. 43 P. Cornea, Introducere în teoria lecturii, ed. cit., p. 52. 44 Alte accepții ale acestui termen sunt: ficțiunea ca non-adevăr (minciună), ficțiunea ca abstracțiune conceptuală (în filosofie), ficțiunea echivalentă cu literatură, ficțiunea echivalentă cu povestirea. În ultimele decenii, aplicarea termenului la discursul narativ în general (istoric, jurnalistic sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de D.M. Pippidi, ediția a III-a îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998, 1460 b 5. 49 Ibidem, 1454 a 35-37. 50 Vezi Dorrit Cohn, Le propre de la fiction, Seuil, Paris, 2001, p. 31. 51 Aristotel, Poetica, ed. cit., 1451 b, p. 76. 52 Vezi Paul Ricoeur, Temps et récit, tome I, Seuil, Paris, 1983. 53 Vezi D. Cohn, op. cit., p. 24. 54 Vezi R. Barthes, Littérature et réalité, Seuil, Paris, 1982, p. 87. 55 Vezi D. Cohn, op. cit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]