3,262 matches
-
Dunăre și Transilvania, între hanii mongoli. Cu ocazia despoierii cadavrelor, găsind sigiliul regelui la Nicolae, prepozitul de Sibiu (căzut vitejește la datorie, omorând cu sabia sa o căpetenie tătară), Cadan, devenit la împărțire stăpân și peste Transilvania, a pus pe clericii învățați, luați prizonieri, să confecționeze scrisori în numele regelui, pe care le-a adresat către toți fruntașii unguri și români. Una din aceste scrisori a fost cauza căderii lui Rogerius în prizonierat, în luna lui iulie, în regiunea Bihorului. „Căci atâta
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
trimiteau la curtea hanului Hoardei de Aur. Din această perioadă și de la acest recensământ a rămas în Țările Române cuvântul tătar vataman, ca economic ai satelor cu zece case, și acela de tămgăluire, pentru vite. Au fost exceptați de la recensământ clericii, episcopii și egumenii cu averile episcopiilor și mănăstirilor, și scutiți de oaste toți călugării și oamenii din satele lor. Iar lâcul dat de Mangu-Timur în timpul acestui recensământ hotăra clar: „El (adică clerul) nu trebuie să dea nici haraci și nici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și persan cu o traducere latină, în Crimeea, scris în anul 1303, care cuprinde o serie de termeni orientali, cunoscut astăzi sub titlul de Codex cumanicus. Operă a unui genovez negustor sau misionar franciscan, Codex-ul se adresează negustorilor și clericilor în aceeași măsură, ca unii ce frecventau țările orientale, în momentul în care expansiunea colonială italiană ajungea la deplina sa dezvoltare. De turburările interne, seceta, pesta la animale și foametea dezlănțuită consecutiv ani la rând în imperiul Hoardei de Aur
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să-i susțină”. Ei cereau Marelui Pontif să fie scutiți de oaste. Dar cruda realitate nu permitea așa ceva, în acele timpuri. În urma explicațiilor primite de la Buda, papa Benedict al XII-lea, fără a face cea mai mică aluzie la scutirile clericilor, adresa în 17 mai 1339 un apel către toți credincioșii săi că, având în vedere pericolul permanent și cum regele: „are de dus împreună cu oștile sale un război aproape necurmat cu păgânii și schismaticii megieși și vecini cu regatul și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din anii 1334-1335, care, în adevăr, a făcut prăpăd în Transilvania. Trei scrisori papale, din anul 1344, vorbesc despre dărâmarea a peste 40 de mănăstiri ale Ordinului Benedictin de aici și de averile acestora, intrate în mâinile unor laici și clerici de mir. Noile prădăciuni și pagube în oamenii și bunurile Transilvaniei, din iarna anului 1342-1343, au produs multă amărăciune în sufletul tânărului și energicului angevin. De la Vișegrad, unde se afla în decembrie 1342, el se gândi la răzbunare și ceru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
este întruparea „Cuvântului Tatălui”. Sfântul de la Porțiuncula a avut certitudinea că „în lumea aceasta noi nu vedem nimic sensibil din Cel Preaînalt, în afară de Preasfântul Trup și Sânge și de numele și cuvintele prin care am fost creați” (în Scrisoarea către clerici). Dumnezeu este veșnic inaccesibil, El se descoperă doar prin Isus Cristos, puntea cea sfântă, prin care omenirea se poate înălța înspre Preamăritul Creator. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu poate ajunge la Tatăl decât prin mine”. În Dojana
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și pe aceea a îngerilor, dar nu ar însoți cuvintele cu exemple de iubire (1 Cor. 13, 1), mi-ar folosi puțin, iar lor, deloc”. Cuvintele au viață, au impuls, cheamă la imitație, sugerează binele sau răul. În „Scrisoarea către clerici” s-a consemnat: „să luăm aminte, noi clericii, la marele păcat și la ignoranța de care unii se fac vinovați, față de preasfântul trup și sânge al Domnului nostru Isus Cristos și față de numele preasfinte și cuvintele sale scrise, prin care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
însoți cuvintele cu exemple de iubire (1 Cor. 13, 1), mi-ar folosi puțin, iar lor, deloc”. Cuvintele au viață, au impuls, cheamă la imitație, sugerează binele sau răul. În „Scrisoarea către clerici” s-a consemnat: „să luăm aminte, noi clericii, la marele păcat și la ignoranța de care unii se fac vinovați, față de preasfântul trup și sânge al Domnului nostru Isus Cristos și față de numele preasfinte și cuvintele sale scrise, prin care se consacră trupul său (euharistic), nu poate exista
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
după construcția bisericii „Sf. Arhanghel Mihail”. Între 1914-1923 a fost preot la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Faraoani. Între 1923-1944 a fost paroh la Bacău. A fost profesor de italiană (1923-1929). Între 1944-1946 a fost refugiat. În 1947 (împreună cu opt clerici) a mers la Oradea și a obținut deschiderea Seminarului Franciscan greco-catolic și funcția de rector. După interzicerea cultului s-a stabilit la Poiana Micului, până în anii 1970-1971 (după informațiile de la părinții mei și din corespondența familiei). S-a retras pensionar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
distanță de cărțile ori imaginile prea sugestive și au de-a face la tot pasul cu interdicții și constrângeri. Când odrasla mult iubită ajunge la vârsta pubertății, tații, cel mai adesea, se mulțumesc să o avertizeze cu privire la primejdiile exceselor sexuale. Clericii le vin în ajutor, neostenind să propovăduiască o binecuvântată abstinență înainte de căsătorie. La rândul lor, medicii flutură spectrul bolilor venerice, al nimicitorului sifilis. De asemenea, aceștia mărturisesc că se tem în egală măsură de urmările uzurii și ale epuizării provocate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu vor să audă de modelul anglo-saxon. Pentru contesa de Tramar, flirtul este, să ne reamintim, o sămânță rea aruncată în curata grădină franțuzească. Alții, ca de pildă monseniorul Bolo, critică modelul anglo-saxon cu și mai multă virulență. Pentru acest cleric extrem de conservator și de xenofob, răspândirea flirtului în Franța "nu este nimic altceva decât răzbunarea unei barbarii josnice și pizmașe împotriva unei civilizații desăvârșite și excepționale". Prelatul amintește, într-o diatribă vehementă, că Franța fusese secole de-a rândul un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acesta "se mărginește aproape întotdeauna și în mod deliberat la mărunțișurile exterioare ale dragostei"63. Este steril, gratuit, în vreme ce iubirea, așa cum este înfățișată ea în tradiția creștină, se continuă și se concretizează în procreație. După cum avertizează de altminteri medicii și clericii, refuzând să procreeze, cei care practică flirtul nu numai că refuză să asigure reînnoirea generațiilor, dar se și condamnă pe ei înșiși la pierzanie. Se condamnă la degenerescență morală și fizică. Ca și onanismul, flirtul duce mai devreme sau mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Bolo este convins că, grație acestora, îndreptarea moravurilor francezilor este posibilă. Tot ce trebuie e ca tinerele fete să se ferească a flirta, ostracizându-le în același timp pe semi-virgine, pe aceste ființe corupte, putrede. În ceea ce mă privește, conchide clericul, sunt cu totul încredințat că societatea noastră se va reînsănătoși grație inimilor acestor tinere curate, ale tinerelor de astăzi care vor fi mamele de mâine". L'Évolution de l'amour, galante enquête se încheie într-o notă asemănătoare: societatea a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de la 2 ani de studiu, cum fusese în etapa anterioară la Vârșeț, la 3 ani de studiu, dobândind și denumirea de institut teologic diecezan ortodox român, iar cursanții acestui for de cultură teologică și națională erau denumiți în epocă elevi, clerici, seminariști, teologi și abia spre sfârșit, în 1926, și-au dobândit titlul de student. Acest locaș de educație și cultură a avut un rol decisiv în viața bisericii și a culturii naționale, deoarece el a reprezentat simultan preparandia teologică a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
simpli-ficîndu-se ceremonialul cultului, prin orientarea credincioșilor spre studiul efectiv al acestui text. Astfel, spre deosebire de catolici și de ortodocși, credincioșii protestanți au ajuns în situația de a cunoaște și de a gîndi ei înșiși preceptele biblice, fără interpunerea și fără interpretarea clericilor. Din acest motiv, în comunitățile protestante din Anglia, Germania, Suedia etc., s-a răspîndit cunoașterea Bibliei și au devenit frecvente aluziile la textul ei: a întoarce și celălalt obraz, fructul oprit, a se spăla pe mîini, a da primul cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din postul Crăciunului din anul 1794, miercuri, 15 noiembrie, moare așa cum a trăit: înconjurat de cărți și de ucenici. Mormântul său, aflat în partea dreaptă a naosului Bisericii Mari din Mănăstirea Neamț, reprezintă și astăzi un loc de pelerinaj pentru clerici, laici, tineri, bătrâni, ortodocși sau nu, români și de alte neamuri. Candela aflată pe mormânt nu se stinge niciodată. Ea este necontenit reaprinsă, de ucenici fără nume, care, la două veacuri distanță, se strâng încă în jurul iubitului lor stareț. DOUĂ
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de respectabilitatea oricărei religii bazate pe recunoașterea Divinității unice și de rolul Bisericii creștine. Este adevărat că se exprimă nemulțumiri față de Biserica Ortodoxă Română. Nu sunt în măsură de a mă pronunța în acest subiect. Cred totuși că dacă un cleric sau o parte a clerului sau (prin absurd) tot clerul este criticabil aceasta nu înseamnă că Biserica însăși este în păcat. Credinciosul cată a urma învățătura Bisericii, indiferent de calitatea oamenilor care o servesc la un moment dat. Din punctul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mentalitate diferită de cea din zilele noastre. Biserica nu a introdus niciodată variante în învățătura evanghelică; toți sfinții s-au întrecut în practicarea sărăciei, pentru că toți au aspirat la desăvârșire; în veacurile dindărăt, exista în popor o toleranță răspândită față de clericul bogat și cumva o ambiție populară de a îmbogăți preotul propriu, poate pentru a-l înălța în ierarhia socială în care pe atunci puterea mijloacelor era totul. Dar astăzi, criteriul de evaluare este diferit. Astăzi egalitatea politică a cetățenilor a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Miercuri, 6 ianuarie 1932. Are loc solemnitatea serbării Bobotezei. Carol și Mihai s-au deplasat cu trăsura, escortați de Regimentul de Escortă Regală, la biserica Zlătari din Calea Victoriei, unde erau așteptați, la ora 11, de guvern și înalți demnitari civili, clerici, militari. S-a oficiat serviciul religios, după care s-a făcut procesiunea la Dâmbovița. Cortegiul era format din diaconii cu icoane, înaltul cler, adjutanții regali, Carol, Mihai, Patriarhul, primul-ministru, alți demnitari etc. Cortegiul s-a oprit la Podul Senatului. Regele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
unui Liceu de Fete. Regele a luat parte la dezvelirea unui monument ridicat de Societatea „Cultul Eroilor” pentru cinstirea eroilor căzuți în luptele de la Nistru. S-a oferit regelui un banchet în Palatul Episcopal din Bălți. Au luat cuvântul înalții clerici și a răspuns Carol. Garnizoana a oferit lui Carol un ceai la ora 17, iar la ora 1830, trenul regal a plecat spre Chișinău. Pe drum, Carol și Mihai au fost aclamați de mulțime. În stația Fălești, îi aștepta „cuibul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pentru prima oară drep tul de moștenire al femeilor și de ad mi ni strare a averii lor, la egalitate cu bărbații, dreptul lor la pro prie tate. Se garantează siguranța călătorilor care vin În Freiburg. Negustorii orașului, ca și clericii, locuitorii din afara zidurilor cetății sau cei ce vin să viziteze orașul sunt scutiți de dări. Con du că torii orașului și preoții sunt aleși de „cetățenii mei“, cum spune constituția, pe care apoi ducele Îi confirmă În func ție. Există
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se ostenea cu ajutorul unui slujitor mai vârstnic să coboare de pe un asin frumos, bine hrănit și Împodobit ca și stăpânul lui. Când reuși să atingă pământul cu tălpile, sub privirile ușor ironice ale cavalerului, cioplitorul putu vedea că era un cleric rotofei, scund și jo vial. Rasa lui, dintr-o stofă scumpă, ascundea cu greu rotun jimile unui trup bine hrănit. O cruce de aur, bogat Împodobită cu safire, strălucea pe pieptul lat, la capătul unui lanț la fel de prețios. — Am venit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
decât adevărul: adevărul e că am dormit și m-am trezit acum câteva clipe. Nici nu știu să spun ce am văzut, ce-ai vrea să spun că am văzut, fiindcă, În afară de pădure și de cer, n-am văzut nimic. Clericul, care urmărise cu interes toată scena, se apropie de cavaler și-i șopti ceva la ureche. Se Înfiripă o discuție destul de Însuflețită, În urma căreia slujitorii fură trimiși să cerceteze pădurea. Fiecare colțișor fu răscolit cu atenție. Oamenii se apropiară de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
semn, nici un strigăt care să fi anunțat că s-a des coperit ceva deosebit nu se auzi. După un timp, Hugo se apropie și spuse: — Stăpâne, oamenii n-au găsit nimic. — știu ce-ar fi trebuit să găsească? se amestecă clericul. — Părinte stareț, crezi că Satana mi-a luat mințile? iz bucni mânios ministerialul, nemulțumit de cursul pe care-l lua Întâmplarea. Crezi că Hugo nu-și cunoaște meseria? Afară de el și de mine... De fapt, dacă mă gândesc bine, de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bucurie... — Altă dată, altă dată... Nu știu zău, Preasfinte, parcă nu-ți dai seama cum ne zorește timpul! Hugo, pregă teș te-te de ple care și spânzură-l pe ticălosul de acolo, po runci Eglord. Nu, nu, Doamne ferește, ripostă clericul. Vreau să stau și eu de vorbă cu el. și după aceea o să-l folosim cum e mai bine. Crezi că are vreun rost? Întrebă nemulțumit ministerialul. — Nu cred nimic până nu văd. Eu sunt adeptul Sfântului Apostol Toma, se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]