1,966 matches
-
ușor de suportat de noi, cei în cauză. „Bucureștii ce se duc“ Citim în revista DILEMA VECHE (nr. 518, 16-22 ianuarie), sub semnătura lui Andrei Pippidi: „Am auzit astă seară toaca de la Plumbuita. Mă apropiam, dar nu vedeam încă turnul clopotniței printre copaci. Câte mănăstiri au rămas în București? Au fost dărâmate sau sunt acum biserici de mir; nici Mărcuța, nici Pantelimon, nici Văcărești, iar Cernica și Ciorogârla sunt afară din București, oricât s-ar fi întins el. Numai Stavropoleos, datorită
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
un jidan trențuros, care tot moare și învie și iar moare, de nu mai știe nimeni de numele lui. Acesta-i hram?... Și după ce ne-ați calicit, luându-ne moșia și închizându-ne biserica cu un zid... ba până și clopotnițele... tot din pricina voastră de ni s-au împrăștiat poporenii; nici chioară de babă nu mai dă pe la biserică Și încă una: de șaizeci de ani de când slujesc preuția, voi aveți să mă învățați tipicul, pui de năpârcă ce sunteți Ia
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
A început să spună că odată, pe când era copilă, îi venise rândul să meargă cu vacile la păscut și s-a dus la pășunea de lângă lac, aproape de peșteră. Acolo a dat peste un ou uriaș. Era înalt ca turnul de clopotniță și alb ca zăpada. Parcă de când lumea se afla acolo, la intrarea în peșteră. Din el se desprindea ceva ca un fum întunecos. - Ți se făcea frică, ne asigura tușa Paula. Era negreșit lucrarea celui viclean. Cine știe cât cântărea? Nici douăzeci
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
tablou este noapte, se văd lumânările, o mulțime de mici aureole galbene, chiar dacă lumina vine din altă parte. Te întrebi de unde, nu este lună, cerul este întunecat. Se vede totuși biserica pe marginea drumului, un gard și în fundal o clopotniță pe jumătate pierdută în penumbră. E momentul dezghețulului. Cerul întunecat se oglindește în bălțile de noroi din drum. Zăpada e cenușie și totuși luminoasă. La stânga, în fața bisericii, colibe. Este un peisaj de țară, un sătuc fix cât să acopere o
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
cultură a lemnului. Iar în cadrul acestei culturi, bisericile de lemn reprezintă o chintesență a artei modelării lemnului în folosul omului. În construcție nu întâlnești fierul. Biserica are planul, în general, dreptunghiular și simplu. Descoperi silueta zveltă a bisericii datorită turnurilor clopotniță amplasate pe naos sau pronaos. Absidele sunt poligonale și decroșate în general. Picturi murale, de multe ori cu tentă populară sau istorică. Acoperișul se «îmbracă» adesea cu o dublă poală pentru a impresiona și mai mult prin rafinament. Acestea sunt
Agenda2004-35-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282804_a_284133]
-
mare interes în tăietura lor insolită, totdeauna miezos și fermecător în limbajul d-sale extrem de personalizat. Cu atît mai convingător cu cît refuză emfaza, redundanțele, egotismele sforăitoare: "Cu toții ne dăm seama că lumea și împrejurimile ei le contemplăm de pe înălțimea clopotniței din satul ori cartierul natal, ceea ce nu ne împiedică să fantasmăm, fie și numai uneori, în ceasuri de blegeală și cu luciditatea coborîndu-ne vertiginos către zero, că a noastră îi cea mai falnică și cea mai aproape de Dumnezeu. De broasca
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
concepută și construită ori fără utilaje elevatoare pe măsură, s-a dovedit a fi intangibilă. La ordinul vreunui politruc zelos ori dintr-o pornire lăuntrică aflată în rezonanță cu cerințele politice ale momentului, un lucrător s-a angajat să escaladeze clopotnița și să doboare crucea. Nu este însă deloc exclus ca la baza acțiunii să fi stat vreo două-trei sute de monopol, primite gratuit pentru a accelera și cataliza voința muncitorului. Pe la jumătate, însă, avea să vină inevitabilul. Sau pedeapsa divină
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
DLR, tomul XI, partea a 2-a, 1982) include în tratarea cuvîntului tip și un subsens delimitat sintactic: "(construit, de obicei, cu prepoziția "de", urmat de determinări indicînd felul, categoria, domeniul etc.); exemplele sînt "climă temperată dar de tip continental", "clopotnița de tip romanic", "casă de tip vechi" - dar și "mașina tip sport". Ultimul exemplu ilustrează deja cazul care ne interesează: tip apare juxtapus substantivului-centru și urmat de un alt substantiv (cu funcție adjectivală). Capacitatea reductivă a construcției este evidentă; încercarea
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
Stroia, există două surse importante, pentru cutremurul din 1802: “Prima este cronicarul Dionisie Eclesiarhul contemporan cu evenimentele, care folosește următoarea formulare: “1802, octombrie, 14 s-au cutremurat pămîntul foarte tare de au căzut toate turlele de biserici din București și clopotnița cea vestită - e vorba de turnul Colțea - care era podoaba orașului, cu ceasornic, au căzut și s-au sfărîmat și era atunci mare frică.” Iată o mențiune asupra impactului produs asupra mentalului public de către acest cutremur. A doua sursă este
210 ani de la cel mai mare cutremur din România () [Corola-journal/Journalistic/80905_a_82230]
-
de aceea cei care au donat clopotul cel mic au cerut să fie închinat acestui sfânt). Greutatea totală a clopotelor atinge 7 920 kg și din acest motiv balansoarele sunt prevăzute cu rulmenți de bile. Înainte de a fi montate în clopotniță, clopotele au fost sfințite de episcopul Andrei Magieru. Armonia clopotelor, aliajul și scaunul susținător sunt unice în țară. Cruci și mitre Pe vârful turlelor Catedralei sunt așezate șase cruci, trei mitre și șase vârfuri de cruci. Pe lanțurile crucilor și
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
de kilometri cu totul, care străbate orașul îndreptându-se spre vărsare, răsfirându-și apele și formând, cu brațele și canalele lui, o adevărată deltă. Asemenea unei cățele, Neva își naște puii pe teritoriul Sankt Petersburgului. Admir biserici ale căror delicate clopotnițe se înalță spre cer, înfigându-se ca niște săgeți în norii trecători. Verticala autorității. Peste tot, de la Praga la Tbilisi, există o clădire mai impunătoare decât celelalte. Aici, clădirea impunătoare este Sfântul Isaac. Vizibilă de oriunde te-ai uita, referință
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
trebuie neapărat să vizitați acest monument impresionant, iar dacă nu este nimeni în incinta bisericii, în împrejurimi există o familie care se ocupă de întreținerea mănăstirii și astfel veți putea vizita întregul complex. Din interior se poate urca până în turnul clopotniței, de unde vi se dezvăluie o panoramă deosebită. A. M. G. Vatra Dornei - „Serbările zăpezii” l În perioada 18-20 februarie 2005 Primul stabiliment balnear a fost amenajat la Vatra Dornei în urmă cu 160 de ani (1845); de la sfârșitul secolului al XIX
Agenda2005-07-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283396_a_284725]
-
așteptarea! Și din nou cerbul cu glasul de argint La menajerie vorbește de aurora boreală. Și eu am crezut că mai există nea răcoroasă Și albastră cristelniță pentru cei sărmani, bolnavi Și-a săniuțelor alergare atât de incoerentă Sub dangătele clopotnițelor depărtate. Să ne referim doar la două cazuri de interpretare/ traducere după ureche a poemului Annei Ahmatova. În rândul al patrulea cerbul vorbește de aurora boreală și nu o duce acolo, la „Zoo”! Iar comparând ultimul rând din textul traducătorului
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ureche a poemului Annei Ahmatova. În rândul al patrulea cerbul vorbește de aurora boreală și nu o duce acolo, la „Zoo”! Iar comparând ultimul rând din textul traducătorului cu cel din original se înțelege că este un uriaș decalaj între „clopotnițe” și... clopoței! ș„Și clinchet de clopoței, pierdut în uitare” (S. C.) - „Sub dangătele clopotnițelor depărtate” (A. Ahmatova).ț Lipsit de adecvată cultură generală, „traducătorul” gafează până și în nota biobibliografică pe care o dă despre marea poetă, zicând că: „Anna
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
și nu o duce acolo, la „Zoo”! Iar comparând ultimul rând din textul traducătorului cu cel din original se înțelege că este un uriaș decalaj între „clopotnițe” și... clopoței! ș„Și clinchet de clopoței, pierdut în uitare” (S. C.) - „Sub dangătele clopotnițelor depărtate” (A. Ahmatova).ț Lipsit de adecvată cultură generală, „traducătorul” gafează până și în nota biobibliografică pe care o dă despre marea poetă, zicând că: „Anna Ahmatova a primit în anul 1964 Premiul Internațional de Poezie «Etno- Taormina»”... Păi, temerarule
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ciobanului din caval, cum și cimpoiul grădinarului, cobza și vioara lăutarului iar, în vremea fanarioților, tambura, naiul și chemanu făceau dezmierdarea publicului". Sau iată evocată mînăstirea Colțea, cu școală și spital, înălțată de spătarul Mihai Cantacuzino în 1715. Turnul de clopotniță ar fi fost făcut de meșteri din armata suedeză a lui Carol al XII-lea. "Se zice că avea și ceasornic și că peste învelitoarea ei erau alte patru turnulețe mici și că la intrarea pe poarta monastirei erau zugrăviți
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
portocalelor scumpe, îndată după al Doilea Război, și care totuși, la 10 septembrie 1939, cînd secolul XX începea să-și arate cele mai sumbre din utopii, scria așa: Ah, întunecat ev-mediu, plin de mărețe catedrale, de superbe mînăstiri, de sublime clopotnițe, de impunătoare ceremonii, de aurite manuscrise, de gălăgioase universități, de blînde depravări goliardice, de mari liniști cetățenești, cît regret că nu m-am născut în bezna ta!" O reabilitare romantică. La fel, desprinsă de conținuturile urîte ale unei istorii care
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
de spaimă cu bărbia rezemată pe genunchi. își amintește doar cum coboară scara șubredă încă purtând în tot corpul vaietul de clopot pe care numai ea îl poate auzi. înainte să ajungă în casă își spune în gând „sunt o clopotniță fără cap - sunt o clopotniță fără cap”. apoi se furișează în camera ei se întinde pe pat strânge în juru-i cearceaful alb până când tavanul coboară încet și pereții se pliază într-o cutie în care trupul răsturnat pe spate i
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
pe genunchi. își amintește doar cum coboară scara șubredă încă purtând în tot corpul vaietul de clopot pe care numai ea îl poate auzi. înainte să ajungă în casă își spune în gând „sunt o clopotniță fără cap - sunt o clopotniță fără cap”. apoi se furișează în camera ei se întinde pe pat strânge în juru-i cearceaful alb până când tavanul coboară încet și pereții se pliază într-o cutie în care trupul răsturnat pe spate i se destinde pentru ultima oară
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
pe Lunetta. Nicăieri nu se zărea Ursula, de parcă o înghițise pământul, doar magicienii se retrăgeau unul după altul, fără să lase în urma lor vreun cuvânt despre următoarea etapă a operațiunii. Trezit din năuceală, Albin Negrescu hotărî să urce în prima clopotniță. Trase de frânghia celui mai mare clopot, și sunetele acestuia le acoperiră pe ale patrupedelor, ieșite la păscut. Primi răspunsuri din celelalte turnuri: sunau toate a înmormântare. Generalul de evenimente nu se mai temea de ele. Oricum trebuia să vină
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
moarte Schimbând poziția accentul unghiul Și tot ce-ai scris rescrie în triunghiul Cu ochiul avangard la orbul sânge. Axios! Dignus est! Desleagă-mă muntenie menită De-acest arhaic Babel-turn tiraniu Șaman extraterestru/ mie craniu. Eretici corbii penele agită Și pe clopotnițe în danțul straniu Cu gheara scriu versete în hittită. Pierdu-i samariteanca/ cea dogită Ca muntele din care scoți uraniu Seismele și inspirata lavă: Moldava miazănoapte/ transfocare. În flama unghiului o piatră sclavă Îndepărtându-se de lege speră Din forme
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
Aurel Rău Semn Năimit, pe pante, un de-azururi azi, Nu-n stat de-o parte, un de-a pururi ieri. Dând veste-un vânt, silabisiri prin brazi, Ori prin clopotnițe-n vegheri, din Peri. Să spui, un semn. Ce totu-nseamnă, speri. Născut, făcut? Și printr-un turn nu cazi; Vlad Țepeș cum, în cost la Huniazi. Ferestre: ierni, veri, toamne, primăveri. În cerc, spre-o Mânăstirea-de-Tămâie Nu-i drum
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
lanț cetatea Cisnădioarei arde-n soare ca o vrăjitoare pe rug - pe cărarea șerpuind în sus i-adulmec secularul abandon în oasele de piatră și-un murmur lung de rugăciune se strecoară prin flori de măceș precum albinele roind în clopotnița neagră a bisericii țintind în călcîiele norilor - din vale urcă praful și claxoanele mașinilor odată cu turiștii veniți să filmeze veșnicia despuiată pe vîrful unui munte amurgul întețește încă o dată rugul și-n zgomot de sticle sparte de cruci și țigări
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
verginul sân al lunii sângerând la asfințit. Cenușăreasa literelor jos e buha adjectivul/ tras cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la capătul de rând clopotnița bisericii din sat închide pur exodul morților iar el coboară dealul în folclor mormântul căutându-l. Apostat m-atârn de umbra lui c-un cimitir al morții epicentru să măsor încăpător mormânt de zburător tăria-ngândurată în ofir. Din neputință
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
bășica de sticlă boltiri și muguri, alunecări de odăjdii peste tămâie, de la copilul ce culege din iarba arsă de brumă cea din urmă căzută gutuie. Poem cu melci Mișca fără zgomot buzele lui rugându-se pentru iertarea noastră fierbinte, afară clopotnița cu turle rusești pare un pelerinaj de melci spre morminte. Căscioarele vinete-argintii, pe spinare de melci clădesc o campanilă puțin mai înaltă decât mulțimea smerită, turlele peste clopote dese de bronz adăpostesc Învierea din piatra rostogolită. Mișca fără zgomot buzele
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]