4,982 matches
-
început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază cu mine. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră sau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
când venea taică-miu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PE GEANA DIMINEȚII CURCUBEUL Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1233 din 17 mai 2014 Toate Articolele Autorului În meizul cuvintelor coapte în călimări cu cerneala uscată de vânt cineva își moaie gândurile să și le scrie. Tu ai desenat pe fiecare frunză câte o inimă de fluture menită să zboare. cu toții rostogoliți de roți împiedecate puse la osiile carului mare ne
PE GEANA DIMINEŢII CURCUBEUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372855_a_374184]
-
Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 229 din 17 august 2011. ION BERCA - PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI În Calomfireștii Teleormanului, nu departe de Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
trepădușii satului care strângeau cotele obligatorii sau pe cine a mai ... Citește mai mult ION BERCA - PREOTVICTIMĂ A COMUNISMULUIÎn Calomfireștii Teleormanului, nu departe de Alexandria, în plină câmpie, unde iarna urlă viscolul adunând nămeții uriași de zăpadă, iar vara te coci de căldura soarelui vlăscean, singura umbră a țăranului istovit fiind căruța sub care așternea o velință pentru a-și odihni oasele rupte de coarnele plugului sau de legarea snopilor, aici într-o zonă moromețiană cu țărani încovoiați de muncă, oameni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
înecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacome totuși noi iubim viața și moartea în egală măsură. La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în vie se-împrăștie un miros greu de fum, de cazan neîndulcit de porumbi și cartofi copți în spuză cu veșnicia ascunsă în fiece bute iar firul neiertător ce leagă lumile, șiroind eliptic printre sânii tăi neatinși de scorburile judecății de apoi, devastează potecile dezlănțuite. Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir, mă amețește cu sclipirea
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
un surâs dureros și târziuînecat în parfumuri sordide, înăbușitoare, lacometotuși noi iubim viața și moartea în egală măsură.La un vecin se-aud trosnind lăstarii de viță, în viese-împrăștie un miros greu de fum,de cazan neîndulcitde porumbi și cartofi copți în spuzăcu veșnicia ascunsă în fiece buteiar firul neiertător ce leagă lumile,șiroind eliptic printre sânii tăi neatinșide scorburile judecății de apoi,devastează potecile dezlănțuite.Și... curge neîncetat tăria subțire ca un fir,mă amețește cu sclipirea argintie a lichidului
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
O similară nostalgie o trăiește în sărbătorile Crăciunului sau în sărbătorile pascale : (Nașterea Sfântă, Noaptea Învierii). Reversul îl aduce Matilda cu privire inocentă și râsul cristalin. (Îngerașului Matilda). Migălosul Cronos șlefuiește minunile vegetale, trece la fapte concrete, privește cum se ``coace trandafirul``, amestecă ``aromele-n grădină``, naște lumină ``din galben polen``. Tema centrală a timpului este abordată cu sensibilitate într-o dispoziție meditativă furnizându-i grațioase versuri : În ornic foșnesc secundele``, (Vis ceresc) sau ``Timpul macină zilele frumoase/ Acoperind trecutul cu
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ACROSTIH ȚĂRII Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ACROSTIH ȚĂRII Laudă ție, țară străbună, rotundă ca pâinea ce-i coaptă în țest, Arzândă ca trupul copiilor îngeri, frumoasă în toate, din vest până-n est. Mândră ca bradul ce crește spre soare, mândră ca bobul de grâu dintr-un spic, Urmă lăsată de gheata-n noroaie, spartă în cioburi de "șefi
ACROSTIH ȚĂRII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372957_a_374286]
-
ce are în regie pe Andrei și Andreea Grosu. - Mulțumesc...! Spuneai în anteriorul interviu faptul că, deși ai avut multe șanse-întâlniri în traseul tău pe care-l parcurgi prin artă, menționai faptul paradoxal că, aceste experiențe încă nu s-au copt în tine, ce mai crezi despre acest aspect? Actorul Richard Bovnockzi: - Nu mai știu exact la ce am vrut să mă refer anterior, dar preocuparea e aceiași la fiecare rol: să reușesc să realizez o construcție rotundă a fiecărui personaj
INTERVIU CU ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371091_a_372420]
-
Sinulescu și Octavian Ursulescu, oameni de bine, mai întâi de toate, artistului Paul Surugiu (Fuego), interpretei Stela Enache, interpretului Ștefan Vlad, prieten nu dintre cei mulți ci dintre cei dintotdeauna, interpretei Maria Șalaru al cărei glas descântă strugurii când se coc la Cotnari, umplându-se de mierea pământului și spiritul iubirii, doctorițelor Luminița Marilena Pascariu, Mihaela Colbeanu, Hilda Rotaru, Diana Georgiana Trifan, Georgiana Roșu, Tatiana Uruioc, Andreea Cătălina Gulea, asistentelor Minerva Ionașcu, Mihaela Bârjovanu, Cornelia Floareș, ec. Elena Pal - Spitalul Municipal
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
în „imperiala” lui generozitate (și postură de „șef peste „cele ale gurii !”) să te cheme și să-ți mai dea un coltuc (felie) „c-atât s-a ajuns, poate mâine va rămâne mai multă, tovarășe profesor!”. Descărcam căruța cu „aurul copt în cuptor al holdelor patriei” alături de bătrânii care n-aveau somn sau îi trimiseseră odraslele (ditamai părinții la rândul lor!) la o oră sau două după miezul nopții, unii uitând, cum se zice „și de mamă și de tată”, alții
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
are nici un proiect național sau european credibil. Integrarea românilor în UE/NATO n-a rupt lanțurile grele ale duhovniciei și soborniciei moscovite și constantinopolitane care blochează emanciparea lor. Formularea e din perioada interbelică, când ardelenii sperau că moldo-valahii se vor coace. Dar Stalin lichidează Unirea și îi integrează pe toți într-o satrapie eurasiatică, a căror urmări sunt și astăzi evidente. Mulți și-o doresc din nou! Moldovalahii au fapta unirii,1859, 1918, dar ideea e a Școlii Ardelene. De aceea
GERMANIZAREA EUROPEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344761_a_346090]
-
se-ndrăgostesc sub bec. În cîte-o dimineață răsună veșnicia ca un oracol hîtru și îmbuibat cu vin, din catifeaua minții abdică laș pruncia, și-atunci, nevasta tristă se-ncurcă c-un vecin. Adu-ți deci lampa veche și niște mere coapte cît timp îți porți ficatul ca pe-un pămînt de flori, vor anii triști s-o șteargă pe fluviu, într-o noapte, în bărci cu lăutarii cîntînd ușor din viori. Dezleagă depărtarea, aprinde foc de vreascuri, tu, cavalerul tristei figuri
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
RECI" (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 855 din 04 mai 2013 Toate Articolele Autorului DORUL DE CUVINTE ȘI RĂSPUNSURILE FĂRĂ ÎNTREBĂRI AURICA ISTRATE, PETARDE RECI, Editura CONTRAFORT, Craiova, 2011 „Aluatul cel nou, Dumnezeul din mine / se coace în versul ce-n urmă îl las” (Iubire). De la aceste versuri se poate spune cu deplin temei că începe lirica autoarei Aurica Istrate. Și, în genere, a oricărui autor de poezie, îndumnezeit prin Cuvânt. Plămada este iubirea, mirodeniile sunt amendamentele
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
lui Aaron a produs la un moment niște fructe. Știți care au fost acestea?! ”A doua zi, când a intrat Moise în cortul mărturiei, iată că toiagul lui Aaron, care era pentru casa lui Levi, înverzise, făcuse muguri, înflorise, și copsese migdale.” Numeri 17:8 Merită oare migdalele o atenție atât de mare? Autorul acestui articol - care nu se dă deloc într-o parte de la o gustare care include migdalele! - crede că răspunsul este cât se poate de afirmativ... Pentru vânătorii
MIGDALELE! de VITALIE BURIAN în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344826_a_346155]
-
suspinul ei! Nicio alee spre tine grabind sfârșitul, nici locul, nici timpul ce înflorește floarea și ultimul drum spre noi! Ne regăsim în cerul de dincolo de cer. Să ascultăm vântul și cântecul florilor, dincolo de luntrea visului! după ce un fruct se coace, cade, ca și frunzele, ca și florile, ca și omul, inima se rupe mai împăcată. Verde crud și copt, și mort - așa arată indicatoarele -, indiferent de unde te uiți, toate duc spre moarte! Spre-o nouă, altă, viață... Celălalt trup ~ o
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
are zece frați, unu și unu. Împreună stăpânesc un petec de pământ la țară; o livadă de pruni. Din unitate de neam, n-au împărțit bucata în bucăți-bucățele și nici n-au vândut-o. Au hotărât ca toamna, când se coc prunele, să se anunțe, unul pe celălalt și să vină fiecare cu familia lui, să culeagă. De fapt culesul, e doar pretext: de-a se întâlni cu toții și să petreacă. Abia aștept momentul! Au venit neamurile mamei. Mama îmi face
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
și frunze Multicolore unde pe-o inimă curată Din toamnă rodul trudei, credință ne'ntinată Din templul veșniciei și-un zâmbet cald pe buze. Sub tălpi covor de ierburi, sublimă armonie Cu-aroma de gutuie în dulcea-mi sărutare Alune coapte-n plete, ochi blânzi și neuitare Venirea mea pe lume - a toamnei simfonie. MAI RAR... ÎN SAT Vom veni mai rar în sat la străbuna vatră vizitându-ne părinții sau prieteni, rude pașii rătăci-ne-vor drumuri reci, de piatră
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
Poeme > Pitoresc > CE MĂ DESPARTE DE LUME Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 844 din 23 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În mii de culori îmi vopsesc incertitudinile, Și mă raspândesc în cercuri impulsive. Dar sunt hrănace și mă coc în soare, ca un gândac. Repejor îmi fac loc la concertul cu intrarea liberă, de la parter. Am invitație specială de la vizitiul lui tvoreț. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2013/04/17/ce-ma-desparte-de-lume/ Referință Bibliografică: Ce mă desparte de lume / Dalelina John
CE MĂ DESPARTE DE LUME de DALELINA JOHN în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345965_a_347294]
-
roditoare capătă valoarea unei frământări cosmice, iar greșelile omenești au dimensiunea unui cuvânt care trebuie remodelat: ...ia-mi, Doamne,/ cuvântul și ucide-i micimea./ lasă-i umbra să crească.../știu...rodul meu e mărunt./ umbra lui înțeapă asfaltul inimilor./ le coace întunericul./ râde în cavernele trecutului,/mângâindu-i prezentului umerii/cu un surâs.../ Doamne,/taie-i marginile/ și hainele împrumutate/din colțul de pâine mucegăit.../ vindecă-mi cu mucegaiul sensurilor,/sufletul /lasă-mă să zbor... Cuvântul devine ofrandă, trup din trupul
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
sugiuc, din nuci muiate în must fiert cu făină, bomboane de zahar ars în diferite sortimente inclusiv cele sticloase (transparente , goale pe dinăuntru ) având diferite forme zoomorfe ( păsări, pești, miei, etc. sau cutii cu bomboane fondante, castane comestibile, fierte sau coapte pe care le aduceau de pe valea Cernei - Baia de Arama . Locuitorii băștinași ai insulei în marea majoritate turci vorbeau curent limba română , erau primitori , cinstiți , sociabili, si mai ales loiali . În copilărie aveam câțiva prieteni din insula printre care și o fată
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
la „fericire veșnică” adică va lenevi în voie ascultând harfele îngerilor ridicând slavă Domnului. Halal fericire. Eu aș prefera o țuiculiță de aldămaș sau un vinișor la o cumetrie dar azi nu la moș-așteaptă. Fericirea politică: Cândva, când se vor coace resursele financiare, va coborî Abundența din ceruri și va răspândi fericire odată cu vărsarea conului ei plin de bunăstare. Pentru asta trebuie musai să dăm votul cui trebuie nicidecum cui vrem. Și, deoarece proști au votat deandoaselea, nu s-au copt
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]