5,430 matches
-
de trunchi doar până la nivelul la care se poate privi în tavan (deci fără continuarea mișcării pană la verticala trunchiului. Exercițiul nr. 12 Ridicări ale bazinului - culcat dorsal, picioarele ridicate cu un unghi de 90ș între șold și coapsă, respectiv coapsă și gambă, brațele întinse în sprijin lateral pe podea, ridicări de șold, genunchii se mișcă vertical în sus, unghiul șold+coapsă se deschide ușor (genunchii nu sunt aduși la piept!), revenire pe podea, etc. Variante: 1. același exercițiu de pe banca
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
nr. 12 Ridicări ale bazinului - culcat dorsal, picioarele ridicate cu un unghi de 90ș între șold și coapsă, respectiv coapsă și gambă, brațele întinse în sprijin lateral pe podea, ridicări de șold, genunchii se mișcă vertical în sus, unghiul șold+coapsă se deschide ușor (genunchii nu sunt aduși la piept!), revenire pe podea, etc. Variante: 1. același exercițiu de pe banca așezată oblic (picioarele jos). Stabilizarea poziției stând în unghi: executantul se află în șezând în unghi, brațele și picioarele sunt ridicate
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și din școala mersului și a alergării. Exercițiul nr. 38 Pas fandat înainte, vârful piciorului din spate este întins și partea anterioară a labei piciorului se află așezată pe podea, genunchiul aceluiași picior ușor îndoit: trunchiul se stabilizează în prelungirea coapsei (extensie a musculaturii anterioare a coapsei și a gambei). Exercițiul nr. 39 Pășire înainte pe un picior întins - trunchiul se „întinde lung în față” și se apleacă: toată talpa sau călcâiul se află pe podea; spatele nu se îndoaie (extensie
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
alergării. Exercițiul nr. 38 Pas fandat înainte, vârful piciorului din spate este întins și partea anterioară a labei piciorului se află așezată pe podea, genunchiul aceluiași picior ușor îndoit: trunchiul se stabilizează în prelungirea coapsei (extensie a musculaturii anterioare a coapsei și a gambei). Exercițiul nr. 39 Pășire înainte pe un picior întins - trunchiul se „întinde lung în față” și se apleacă: toată talpa sau călcâiul se află pe podea; spatele nu se îndoaie (extensie a musculaturii posterioare a coapsei și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
a coapsei și a gambei). Exercițiul nr. 39 Pășire înainte pe un picior întins - trunchiul se „întinde lung în față” și se apleacă: toată talpa sau călcâiul se află pe podea; spatele nu se îndoaie (extensie a musculaturii posterioare a coapsei și gambei). Exercițiul nr. 40 Ducere în diagonală a brațului prin spate la călcâiul opul, picioarele se află într-o ușoară semifandare cu piciorul din spate îndoit: se încordează musculatura abdominală, trunchiul nu se îndoaie, spatele nu se curbează. Exercițiul
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
o ușoară semifandare cu piciorul din spate îndoit: se încordează musculatura abdominală, trunchiul nu se îndoaie, spatele nu se curbează. Exercițiul nr. 41 Din stând, ducerea brațelor prin spate la călcâie: ca la exercițiul anterior (extensie a musculaturii anterioare a coapsei). Exercițiul nr. 42 Pendulare față-spate din stând: corpul este stabil (echilibrat), piciorul care pendulează este întins (se lucrează asupra mobilității șoldului). Exercițiul nr. 43 Fandare înainte, piciorul dinapoi este întins și se sprijină cu vârfurile pe sol: genunchiul îndoit al
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
piciorul care pendulează este întins (se lucrează asupra mobilității șoldului). Exercițiul nr. 43 Fandare înainte, piciorul dinapoi este întins și se sprijină cu vârfurile pe sol: genunchiul îndoit al piciorului din față este împins înainte, trunchiul este stabilizat în prelungirea coapsei piciorului din spate este întins (în prelungirea coapsei); extensiile pe piciorul din față sunt accentuate prin răsuciri ale trunchiului (se lucrează asupra musculaturii lombare și iliace). Exercițiul nr. 44 Pendulare prin fața piciorului de sprijin: trunchiul este stabil sau ușor aplecat
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
mobilității șoldului). Exercițiul nr. 43 Fandare înainte, piciorul dinapoi este întins și se sprijină cu vârfurile pe sol: genunchiul îndoit al piciorului din față este împins înainte, trunchiul este stabilizat în prelungirea coapsei piciorului din spate este întins (în prelungirea coapsei); extensiile pe piciorul din față sunt accentuate prin răsuciri ale trunchiului (se lucrează asupra musculaturii lombare și iliace). Exercițiul nr. 44 Pendulare prin fața piciorului de sprijin: trunchiul este stabil sau ușor aplecat în față (se lucrează asupra mobilității în articulația
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Ruth, Esthera, Sulamita, Tamar, Noemi sunt câteva dintre personajele ciclului sugestiv intitulat Biblice. Schimbarea de ton este evidentă: „Neagră sunt și pulpa mea de smoală, / șoldul, cald caval și umerii lăute;/ m-aș da ție toată goală, / fericită în simțirea coapselor durute.” În volumul Întoarcerea poetului la uneltele sale (1934), B. fie mimează dezinteresul față de inefabilul poeziei simboliste, fie chiar alunecă în prozaism: „Mă bântuie trepidația cotidiană”, „Adun material de la colaboratori / Pentru «România literară», / Mai scriu un cursiv de circumstanță” etc.
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
menținere a echilibrului în poziția ortostatică; dezvoltarea aptitudinii de a utiliza sprijinul axilar; educarea încrederii în forțele proprii; 2) cârjele canadiene - sunt recomandate în funcție de specificul afecțiunii. Cl. Baciu (1981a) consideră necesară utilizarea acestui tip de cârje în cazul amputațiilor de coapsă, motivând că asigură o mai bună autonomie de deplasare și o protecție reală a membrelor superioare. Adaptarea cârjelor vizează următoarele aspecte: înălțimea cârjelor trebuie să fie în funcție de caracteristicile pacientului, să corespundă distanței de la cot, cu brațul lipit de trunchi, la
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de col femural, la persoanele în vârstă, se aplică o proteză metalică ce înlocuiește capul femural afectat. Reeducarea funcțională în cazul artoplastiei de șold începe cu mobilizări pasive la 4-5 zile de la operație. Se recomandă masarea fesierilor și a musculaturii coapsei, urmate de contracții izometrice ale cvadricepsului, ridicări gradate ale membrului inferior afectat, întins la nivelul genunchiului. După două săptămâni, se introduc contracțiile izometrice, având bazinul fixat pe banchetă, pentru tonifierea musculaturii abductoare (fesierul mijlociu), dar și a celei extensoare (marele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pacientul are cotul depărtat de trunchi, antebrațul flectat pe braț în unghi drept, în adducție și semipronație, mâna în flexie, degetele flectate peste degetul mare. În paraplegia spastică, membrele inferioare sunt în extensie puternică. În boala Little, membrele inferioare prezintă coapsele adduse și semiflectate pe bazin, gambele semiflectate pe coapse, picioarele în hiperflexie plantară. În discopatiile vertebrale, pacientul adoptă atitudini antalgice care imprimă coloanei a scolioză sau flectare ventrală. În torticolis spasmodic, capul este înclinat lateral, fața este rotită în partea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
braț în unghi drept, în adducție și semipronație, mâna în flexie, degetele flectate peste degetul mare. În paraplegia spastică, membrele inferioare sunt în extensie puternică. În boala Little, membrele inferioare prezintă coapsele adduse și semiflectate pe bazin, gambele semiflectate pe coapse, picioarele în hiperflexie plantară. În discopatiile vertebrale, pacientul adoptă atitudini antalgice care imprimă coloanei a scolioză sau flectare ventrală. În torticolis spasmodic, capul este înclinat lateral, fața este rotită în partea opusă, iar bărbia este ridicată. Lateralitatea torticolisului spasmodic este
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
susțin că obiectul psihologiei se centrează asupra proceselor de autoreglaj (Popescu-Neveanu, 1978). B BABINSKI (Semnul) - Reprezintă răspunsul plantar extensor ce apare la stimularea părții laterale a plantei și se manifestă prin: dorsiflexia halucelui; flexia dorsală a piciorului; flexia genunchiului și coapsei; contracția tensorului fascia lata. Stimularea: începe de la călcâi și se oprește la nivelul articulației metatarso-falangiene; se execută atât pe marginea internă, cât și pe cea externă a plantei; dacă răspunsul nu apare, stimularea părții externe se continuă dinspre degetul mic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
feței, mers dezordonat și postúri bizare. COXARTROZĂ (< fr. coxarthrose) - Afecțiune care determină disfuncționalități de sustenție, mișcare și coordonare în mers. Se manifestă la început prin oboseală, durere la mers și la staționare prelungită, resimțită la nivel musculo-articular local. Din cauza flexiei coapsei, mersul este cu trunchiul aplecat spre înainte, în timpul sprijinului pe piciorul afectat, iar când se sprijină pe segmentul sănătos revine cu trunchiul la poziția normală. Pe măsură ce incapacitatea funcțională se accentuează, redorile devin mai intense, se limitează mobilitatea, ajungând până la anchiloză
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
3) să utilizeze instrumente de sprijin în timpul mersului, pentru a limita sprijinul pe piciorul afectat; 4) să evite ascensiunile și deplasarea pe distanțe mari; 5) repaus zilnic de o jumătate de oră în decubit ventral, pentru a evita instalarea flexiei coapsei. Pentru obținerea unor efecte favorabile sunt necesare unele precizări (Kiss, 2007): a) așezarea bolnavului cu membrele inferioare în poziție antideclivă, pentru favorizarea circulației de întoarcere; b) manevrele de petrisaj și cele de întindere trebuie executate lent și ritmic pe fața
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
efecte favorabile sunt necesare unele precizări (Kiss, 2007): a) așezarea bolnavului cu membrele inferioare în poziție antideclivă, pentru favorizarea circulației de întoarcere; b) manevrele de petrisaj și cele de întindere trebuie executate lent și ritmic pe fața anterioară, posterioară a coapsei, cât și la nivelul musculaturii gambei; c) masajul larg, de la vârful piciorului până la rădăcina coapsei, cu viză circulatorie, trebuie întrerupt în favoarea manevrelor de tip fricțiuni, vibrații, petrisaj, efectuate pe zonele de inserție tendinoasă și ligamentară; d) tehnica masajului transversal va
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poziție antideclivă, pentru favorizarea circulației de întoarcere; b) manevrele de petrisaj și cele de întindere trebuie executate lent și ritmic pe fața anterioară, posterioară a coapsei, cât și la nivelul musculaturii gambei; c) masajul larg, de la vârful piciorului până la rădăcina coapsei, cu viză circulatorie, trebuie întrerupt în favoarea manevrelor de tip fricțiuni, vibrații, petrisaj, efectuate pe zonele de inserție tendinoasă și ligamentară; d) tehnica masajului transversal va fi utilizată cu predilecție pentru structurile ligamentare dureroase; e) ședința de masaj se încheie prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
latinism) - Devierea membrului inferior în adducție și rotație internă; este o anomalie congenitală. Atitudinea vicioasă de ușoară flexie, abducție și rotație externă o întâlnim și în coxa vara a adultului. În această afecțiune, trocanterul este proeminent pe fața externă a coapsei din cauza inflexiunii gâtului femural. Mișcările pasive sunt limitate în coxa vara bilaterală fixată în flexie. În poziția așezat, bolnavul cu coxa vara esențială poate să stea numai dacă își încrucișează gambele, iar membrele inferioare se rotesc extern. CRAMPA SCRIITORULUI (engl.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al schizofreniei catatonice. ECTROMELIE (< fr. ectromélie, cf. gr. ektroma - avorton, melos - extremitate, membru) - Malformație constând în lipsa congenitală, parțială sau totală, a unuia sau mai multor membre, din cauza unei anormalități de dezvoltare. În anumite situații, absența congenitală a brațului sau a coapsei face ca mâna sau piciorul să fie atașate direct de trunchi. Asemenea cazuri teratologice pot fi accidente naturale sau pot fi provocate de substanțe teratogene (Buican, 2001). „EDUCAREA” TUSEI ȘI EXPECTORAȚIEI ASISTATE - Suită de procedee și tehnici prin care secrețiile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al unor caractere ereditare sau genotipice. Combinațiile genetice au un rol important, întrucât sunt subordonate unor legi de echilibrare în cuprinsul fondului genetic al populației. GENU FLEXUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba este într-un grad variabil față de coapsă, extensia fiind imposibilă. Poate să se instaleze în: poliartrită cronică evolutivă, gonartroză, artritele acute sau cronice, sechele de poliomielită etc. (fig. 27). GENU RECURVATUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba nu este plasată în prelungirea coapsei în timpul extensiei maxime
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
grad variabil față de coapsă, extensia fiind imposibilă. Poate să se instaleze în: poliartrită cronică evolutivă, gonartroză, artritele acute sau cronice, sechele de poliomielită etc. (fig. 27). GENU RECURVATUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba nu este plasată în prelungirea coapsei în timpul extensiei maxime, ci face o arcuire mai mică sau mai mare, având convexitatea spre înapoi. Apare în hiperlaxitățile capsuloligamentare, în sechelele de poliomielită, în genunchiul balant posttraumatic (fig. 28). GENU VALGUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în plan frontal constând
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
biceps crural și tensor fascia lata). Pentru tonifierea bicepsului: flexia asociată cu rotația externă a segmentului gambier contra unei rezistențe manuale, alternând exercițiile izometrice cu cele izotonice. Pentru tensor fascia lata: flexia gambei asociată cu abducția și rotația internă a coapsei. În genu valgum, atenția este îndreptată spre creșterea forței la nivelul grupelor musculare: croitor, semitendinos, drept intern, semimembranos. Croitorul este tonificat prin flexie-rotație internă a gambei contra unei rezistențe manuale (Stroescu, 1979). GRANULOM (< fr. granulome, cf. lat. granulum - grăunte mic
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a doua fază se manifestă prin instalarea de hemiplegie flască pe jumătate de corp; c) în a treia fază hemiplegia devine spastică și se constată că musculatura are un tonus exagerat la nivelul flexorilor antebrațului și al extensorilor gambei pe coapsă. Tulburările asociate pe care le determină hemiplegia și care conduc la pierderea motilități sunt: reducerea vederii pe partea de corp afectată (hemianopsia laterală); înțelegerea și exprimarea cuvintelor este afectată (afazia); nu pot fi executate mișcările indicate de terapeut (apraxia); nu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Funcțiile circulatorii și respiratorii sunt menținute (Rusu, 1983). LITTLE (nume propriu) - Afecțiune care se manifestă prin paralizie cerebrală ce afectează cu precădere membrele inferioare și mai puțin pe cele superioare. Caracteristicile acestei maladii sunt: genunchii semiflectați și aduși în față, coapsele în rotație internă și în adducție. Mersul este „forfecat”, genunchii se freacă în mers, piciorul raclează solul (Pendefunda et al., 1978). Exemple de acțiuni pentru diagnosticare: a) din decubit dorsal, la ridicarea în așezat flectează picioarele (fig. 57); b) din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]