3,820 matches
-
martiri care, în ultima clipă, ar fi preferat să fie niște anonimi fericiți. ― Ei și-au urmat calea lor. Și nu putem abjura totul. ― Pentru mine lucrurile sunt mai simple. De o parte Inchiziția, de cealaltă soarele care încălzește aceste coline și pe noi. Vreau să mă bucur mai departe ascultând cum freamătă chiparoșii. E oare o vină atât de mare bucuria mea? Trebuie, neaparat, să mi-o reproșați? Nu se poate, oare, altfel? ― Firește că se poate, Galilei. Însă aici
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mare. Criton îi spunea, la închisoare, lui Socrate: "Mori pe nedrept". La care, Socrate i-a răspuns: Dacă n-aș face-o, aș merita-o." ― Eu îl invidiez pe Sisif. Mi-aș dori să fiu condamnat să urc mereu aceste coline. ― Atunci de ce-ți mai pasă ce zic alții despre ce s-a întîmplat? ― Poate, n-ar mai trebui să-mi pese. Am de furcă, de ajuns, cu mine. Un inchizitor m-a invitat politicos să dau foc unui rug
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Care va apune în curând. ― Lumea ar fi plâns, probabil, un Galilei prefăcut în cenușă . În schimb, unul viu o irită. De ce dacă a fost atât de aproape de rug nu s-a urcat pe el? De ce se bucură și cutreieră colinele când i s-a oferit șansa să fie martir? De ce a crezut că e mai important pentru el să nu fie victimă când pentru asta făcuse totul și doar în ultima clipă s-a răzgândit și a preferat să trăiască
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
mai spus, eroismul meu, dacă am unul, e să mă uit la acest cer albastru fără să sufăr prea mult că mâine, poimâine, n-o să-l mai văd. Când urc din vale, unde aerul e umed și rece, aici pe coline, mă toropește plăcut căldura. Și nu mă satur să umblu prin iarba îngălbenită de soare. Trebuie să mă rușinez de asta? Nu mi se pare că-mi poate spune cineva de la obraz așa ceva. Iar dacă ar face-o, aș avea
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Poate că Julia știa, Galilei, ceva pe care noi abia începem să-l înțelegem. ― Ce anume? ― Că nu există Inchiziție perfectă câtă vreme un singur om spune adevărul. ― Numai că nu e simplu. Nu e deloc simplu. Am iubit aceste coline când nu știam că voi avea nevoie de ele, dar la Inchiziție eram un om în fata unei mașini de strivit suflete. ― Ai fost mai mult decât atât, Galilei. Tu ești problema fiecărui om care se teme. Sau care va
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
împrăștiere prin biserici și mănăstiri, mi-am dat seama curând, se datora neîncrederii pe care fiecare, duci și regi, o avea în privința celorlalți. Adaloald avea o mai mare încredere în călugării de la San Zeno decât în gărzile palatului ducal de pe colina San Pietro, înălțat de regele got Teodoric. În aceeași biserică cu noi era și Grasulf, care, după asasinarea nepoților, a revenit la cârma ducatului, precum și Maginulf, unchiul lui Rotari, Arioald, ducele de Torino și cumnatul regelui prin căsătorie cu sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de ziduri pe o poartă dublă de marmură, am ajuns în breit, adică în „spațiul liber“ dinaintea amfiteatrului lui Flavius, unde i-am așteptat pe cei întârziați. Am trecut râul Adige pe podul de piatră și, în dreptul zidurilor ce împrejmuiau colina San Pietro în apropiere de teatru, ni s-a alăturat ducele de Verona. Regele s-a înfățișat însoțit de șase episcopi catolici și de întreaga ginte din Verona, împărțit pe bisericuțe ce se aveau ca șoarecele cu pisica. Arieni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
parte numai de oameni ca tine! Fii sigur însă că Flaviano va căuta să se răzbune. A doua zi Callisto m-a însoțit într-o vizită în oraș. Imitând Roma, era împărțit în paisprezece regiuni și se întindea pe șapte coline, chiar dacă unele dintre ele nu mi s-au părut a fi chiar coline. Casa lui Giuliano se afla în apropiere de poarta Psamathia, și vizita a început cu forul unde exista o coloană în stilul celei din Roma antică, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să se răzbune. A doua zi Callisto m-a însoțit într-o vizită în oraș. Imitând Roma, era împărțit în paisprezece regiuni și se întindea pe șapte coline, chiar dacă unele dintre ele nu mi s-au părut a fi chiar coline. Casa lui Giuliano se afla în apropiere de poarta Psamathia, și vizita a început cu forul unde exista o coloană în stilul celei din Roma antică, cu scene sculptate din campaniile lui Arcadius împotriva goților. Ne-am urmat itinerarul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
că pagubele cutremurului erau mult mai grave, populația mult mai deznădăjduită și gropile comune mult mai mari. La Roma, lovită și de o înspăimântătoare inundație, stricăciunile erau imense, și mulți oameni își pierduseră viața îngropați sub dărâmături sau înecați. Pe colina romană Celio ne-am întâlnit cu Adeodato, care ne aștepta. Nu aveam de gând să mai zăbovesc în orașul acela care nu mi-a plăcut niciodată, dar atât de mult și de călduros a insistat cardinalul, încât am poposit vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și atât de impersonal cuprindea o știre excitantă prin ea Însăși, care Îi Îndeplinea cele mai mari speranțe. Un week-end Împreună - promis de atâtea luni și de fiecare dată amânat și contramandat. Dar viața nu așteaptă. Am făcut rezervare la Colinele din Maremma de la Montemerano. Și pentru două nopți la Grand Hotel la Termele din Saturnia. Pe numele tău, Îmi cer scuze. A fost deja plătit, totul e pregătit. Am fost reținut cu un interviu, la Sorano, Îți explic după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
orei opt. Mai erau douăsprezece ore. Sasha ar fi vrut să fie deja seară. Se ridică. Era bucuros și totuși Îl Încolțea un gând neplăcut. Chiar dacă el Însuși Îi spusese iubitului cât de mult i-ar fi plăcut să viziteze Colinele din Maremma, crama ideală pentru o cină romantică. O prietenă Îi povestise despre ele. Maestrul bucătar avea abia treizeci de ani, dar Își câștigase deja două stele În biblia Michelin. Avea un stil de a găti, creativ și complex, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
voi sunteți mulți, iar noi suntem puțini. Emma deschise fereastra. În lumina nemișcată a după-amiezii soarele zăcea fără viață În spatele unui cearșaf boțit de nori. Stoluri de pescăruși brăzdau cerul ca niște foi albe de hârtie. Sfârcurile de ciment ale colinelor - diforme excrescențe ale caselor. Roma crescută pe ea Însăși ca un organism viu - un animal În pielea lui, În oasele lui. Fiecare lucru era construit pe ruinele altuia, prezentul pe trecut, viitorul pe prezent, până când se amestecau Într-un conglomerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
profesor de italiană, tânărul intelectual sacrificat pe altarul școlii. Era strălucitor, stilat și cool. Nu purta ochelarii aceia rotunzi, ci lentile de contact. Practic, era o altă persoană. Pentru că, cuprins de entuziasm În așteptarea deosebitei cine din seara aceasta pe Colinele din Maremma și pentru cele trei zile În hotelul șic din Saturnia, prădase Emporio Armani de pe bulevardul Babuino: În niște sacoșe stânjenitoare din carton lucios, ducea acasă o cămașă și o haină nouă, precum și un incredibil costum de baie potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aprinseră. O dâră de lumină șerpuia printre acoperișuri. Un rând de felinare susținute de lampadare din fier forjat se materializară pe neașteptate În piață, galbene pe fundalul crepuscular al cerului. Acum se vedeau din nou palatele și cupolele, antenele și colinele - și rândurile de case care Închideau din toate părțile linia orizontului. Soarele apunea. Se lăsa seara. Ceva fluid Îl atinse pe Sasha În cap și apoi Îi alunecă pe tâmple. La atingere era lipicios ca un mucus. Un porumbel cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
astăzi părea că o ignorase. Nu fusese altceva decât o Întârziere, un semn pe care nu știa cum să-l interpreteze. Zero sări jos cu ușurință. Era un salt de aproape doi metri. Îi arătă niște scări, săpate În lutul colinei. — Seamănă puțin cu intrarea În casa mea, Îi spuse. Scările acestea le-au făcut cei de la Întreținere, dar eu le păstrez În ordine. — Ce-i acolo Înăuntru? Întrebă Maja neliniștită de vederea acelei guri căscate și Întunecate. Zero nu răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
hanoracului său. Nu avea să i le mai Înapoieze niciodată, indiferent ce s-ar fi Întâmplat În noaptea aceasta. Maja Îi dădu mâna și după câțiva pași se cufundară În Întuneric. În urma lor, palidele lumini ale Romei care pâlpâiau pe coline nu se mai zăreau. Acum putea să vadă doar sclipirea inelului de argint pe care Aris Îl purta pe nară. Acum o purta doar graba de a lăsa În urmă explicații și promisiuni. De a ajunge dincolo de tot ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cuvinte. Voi privi reflecția luminilor pe cerul Romei - și dacă are dreptate el, voi găsi acolo sus și imaginea noastră. Sasha intră pe rampă, trecu de observatorul astronomic și coborî atent pe lângă Panoramica, și apoi ajunse În Piața Eroilor. Pe colină, ca Într-un turn de veghe, ca un catarg al unui stindard pe un teritoriu cucerit, se Înălța antena Vaticanului. Noaptea mirosea a flori de tei. La un moment dat, Îngândurată, Emma aruncă pe scaunul din spate pachetul voluminos de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Sunt un semn la bucuriei Și totodată al armoniei. Aș vrea să nu mai plece De parcă s-ar întrece Cu timpul fugar Și atât de amar. Primăvara Vine de departe-n sus, După iarna ce s-a dus, Așternută pe coline, Văzută și de străine. Cerul e albastru tot, Ca o petală de miozot, Soarele-i strălucitor, Sus, pe înaltu-amețitor. Flori multe și viorii Adormite pe câmpii, Atât de binevenite, De toată lumea iubite. Toader Ana-Maria, clasa a VII-a Școala Gimnazială
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
istorice. Dacă în ultimii trei ani am ocolit Grecia, am hotărât ca în vara anului 2012 să vizităm Creta. În Corfu, Thassos, Rhodos și împrejurimi, am văzut cam tot ce aveau în ofertele turistice. Am ales bine. Peisajul, apa mării, colinele, arhitectura, portul, obiceiurile, trasee turistice au fost magnifice, așa că am profitat din plin. Dar, în frumoasele hotelurile, igiena și serviciile au cam lăsat de dorit. Începutul aventurii cretane a dat startul ghinioanelor. La aeroport nu am fost găsiți ( eu și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Era enorm - mult mai mare decât orice cort pe care-l văzusem vreodată și nu semăna în nici un fel cu adăposturile urâte din piele de capră. Era ca un curcubeu coborât pe pământ - roșu, albastru și galben - și plutea desupra colinei, sub un pâlc de copaci ale căror crengi implorau un paradis fără nori. Când ne-am apropiat, a devenit clar că era mai mult un baldachin decât o locuință, pentru că era deschis pe toate laturile, ca să poate primi călători din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Împrumută banii, așa Încât o primă clinică Își deschise ușile În 1953, la Neuilly. Succesul, popularizat În paginile de informații ale revistelor feminine, atunci În plină expansiune, a fost de-a dreptul fulgerător, iar În 1955 o nouă clinică apăru pe colinele de lângă Cannes. Cei doi soți formau ceea ce mai târziu avea să se numească un „cuplu modern” și Janine rămase gravidă mai mult din neatenție. Hotărî totuși să păstreze copilul; maternitatea, credea ea, este o experiență pe care orice femeie trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sau În grupuri; unii Îmbrăcați, alții goi. Sub soarele ce asfințea făcând iarba să strălucească, totul evoca un film de anticipație. Bruno privi scena timp de două-trei minute; apoi Își luă cortul sub braț și Începu să urce pe prima colină. Domeniul era format din mai multe coline Împădurite, cu luminișuri din loc În loc; ace de pin acopereau solul, grupuri sanitare comune erau diseminate ici și colo; locurile de camping nu erau delimitate. Bruno transpira ușor, era balonat; evident, mâncase prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Sub soarele ce asfințea făcând iarba să strălucească, totul evoca un film de anticipație. Bruno privi scena timp de două-trei minute; apoi Își luă cortul sub braț și Începu să urce pe prima colină. Domeniul era format din mai multe coline Împădurite, cu luminișuri din loc În loc; ace de pin acopereau solul, grupuri sanitare comune erau diseminate ici și colo; locurile de camping nu erau delimitate. Bruno transpira ușor, era balonat; evident, mâncase prea mult la bufetul de pe autostradă. Nu izbutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
apă caldă. În principiu, masajul părea cel mai hot. Cât despre eliberarea vocii, Își făcu o idee În timp ce urca spre atelierul de masaj: vreo zece persoane, foarte agitate, țopăiau sub conducerea tantristei, scoțând niște cloncăneli de curcan Îngrozit. În vârful colinei, mesele acoperite cu cearșafuri formau un cerc larg. Participanții erau goi. În centrul cercului, animatorul, un brunet mărunțel, puțin sașiu, Începând să vorbească despre sensitive gestaltmassage, făcu un scurt istoric: născut din lucrările lui Fritz Perls despre gestaltmassage sau „masajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]