2,334 matches
-
reușit să le tipărească. Cred că ar fi posibil ca și la Iași să se facă parastas de 16 martie. 1980 Radu Pan Halippa trimite o fotografie de la parastasul de 40 zile de la stingerea din viață a luptătorului Pan Halippa. Comemorarea a avut loc la Mănăstirea Cernica. 1983 Grigore Filip Lupu trimite revista „Interferențe” cu articolul despre „Limba noastră” publicat În 1978, conferința sa despre Onisifor Ghibu și aprecieri asupra Prof. Vasile Harea. Propune un pelerinaj la mormântul lui Ion Inculeț
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mișcării Cercetașilor. Membrii fondatori au fost: G-ral Al. Mârzac, Prof. D. Cărăușu și Vl. Bejan, foști cercetași În cohortele Tecuci, Chișinău, Bălți. 27 septembrie. Întâlnire la București a absolvenților liceelor B. P. Hașdeu - Buzău, Chișinău, Hotin. 1988 În 12 iunie, comemorarea la Iași a 200 de ani de la nașterea Gh. Asachi (Herța). Inițiator : Ing. Al. Ioachimescu Simpozion de Etno - Ecologie 1989 După mai multe Întâlniri cu D-ul Amato Godfrin din Italia (orașul Alassio) pe data de 30 octombrie se constituie
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dar nu se intenționează o Înțelegere pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. În luna martie 1990 au loc contacte de intelectuali de la Chișinău și Cernăuți. Se difuzează apelul către românii din afara țării. 17 martie București. Comemorarea poetului Al. Mateevici la biserica Precupeții Noi. Scrisoare adresată din partea comisiei de Ecologie Umană Parlamentului European (aprilie) cu rugămintea să intervină În favoarea grupelor de români aflați ca minoritate În alte țări. D-na Rene Canon, membră În Parlamentul European din partea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
culturală se desfășoară prin Asociația Vlahilor din Bulgaria cu sediul la Vidin și o filială la Sofia a macedoromânilor. Are o publicație bilingvă - precumpănitor În limba bulgară. Numeroase monumente istorice Închinate ostașilor români căzuți În războiul ruso-turco-român din 1877 prilejuiesc comemorări româno bulgare la Plevna, Smârdan, Vidiu. Este În proiect punerea În circuitul turistic a palatului Regina Maria de la Balcic unde se află una din cele mai bogate biblioteci de bizantologie. Voivodina. Realitățile din republicele fostei Federații Jugoslave sunt grăitoare În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a debutat cu abolirea imnului de stat „Deșteaptă-te, Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea În ziua de 24 august 1994 a celei de a 50-a aniversări de la eliberarea Chișinăului și a Moldovei de sub ocupația fascistă”. În realitate, această comemorare efectuată la Chișinău sub simbolurile bolșevice (steagul roșu, secera și ciocanul), nu e altceva decât o glorificare a „eliberatorilor” sovietici, o reabilitare a regimului totalitar comunist restabilit În Basarabia În 1994. Hotărârea respectivă a Însemnat de facto abrogarea „Legii Republicii Moldova
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
realitatea crudă de fiecare zi menținând firescul uman, iubirea curată, gingașă, duioasă. Lițu Moșneagu (Vaslui) ne scrie: La Chișinău și În mai multe localități din Basarabia ne-am simțit multă vreme ca În orice colț din țară. Reuniuni culturale, aniversări, comemorări, simpozioane științifice, vizite la rude popasuri În locuri natale au reînodat firul Întrerupt de cinci decenii a comunicării firești. Poeți, scriitori, cadre didactice, grupuri organizate de elevi, oameni de știință, studenți, rude apropiate sau Îndepărtate au urmat Podului de Flori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Canada. 1.V Participare la dezvelirea plăcii comemorative din Str. Pojărniciei și la parastasul de la Biserica Bârnova. 9.V Am fost prezenți la programele culturale ocazionate de: Sărbătoarea liliacului de la Casa memorială „Mihail Sadoveanu” Parada militară (Bd. Independenței) și comemorarea de la Cimitirul Eroilor Iași. Moment de reculegere la troița noastră din fața Sălii Sporturilor Iași. 22.V Prezența la Mircești la Casa memoriala „V. Alecsandri” a unui grup de elevi și a d-nei Cecilia Oiescu cu prilejul sărbătoririi a 120 de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Prof. V. Cristian, lect. D. Burghele, dr. V. Bejan. 30-V Ionel Humiță a Înmânat În cadrul festiv de la Primăria Municipiului, Diploma de Membru de Onoare profesorului George Emil Palade, laureat al premiului Nobel. 11-VI Redacția Curierul Ginata Latină, la comemorarea a 105 ani de la trecerea În neființă a lui M. Eminescu, a oferit la Muzeul Copou premii micilor colaboratori ai revistei. 10-12 -VI Un grup de elevi și cadre didactice de la școala din Edineț (Hotin) ne-a vizitat orașul având
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la Reuniunea Școlilor din Chișinău. S-au depus coroane de flori la Statuia lui Ștefan cel Mare și Troița Gintei Latine. Este vizitată ,Filiala Gintei Latine din Chișinău și două biblioteci. 17 septembrie - La București, d-ul Al. Ioachimescu organizează comemorarea mareșalului Ion Antonescu. 28 septembrie Sărbătorirea Liceului din orașul Ungheni, președinte „G.L.” prof. V. Lapteanu 1 - 5 octombrie - Schimb de experiență Între grupele de elevi de la Nisporeni și Sângiorz Băi. Manifestare folclorică organizată de Filiala din localitate În frunte cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ani de la Unirea Basarabiei cu România” - Palatul Culturii 28.II. Parastas unioniștilor -1918 - Program artistic 03-05.IV. Participarea la “Reuniunea Romanilor de pretutindeni”, organizată de Asociația Pro Basarabia și Bucovina la București, În prezența Președintelui României Emil Constantinescu. 09.V. Comemorarea Eroilor patriei. - participarea la Îngrijirea mormintelor de la cimitirul Aroneanu, Biserica “Sf. Nicolaie”, Biserica din satul Țigănași și alte cimitire din Iași, În prezenta d-lui col. Chiriță. Președintele Asociației „Cultul Eroilor”, precum si a comandantului Garnizoanei Iași. 10.V. Depuneri de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Liceul V., Alecsandri, a curățat și amenajat spațiul din jurul monumentului marelui domnitor Ion Ghica Vodă. 30.09. Deplasare la Guvernul României Departamentul Românii din afara granițelor țării și la Ministerul de Externe În probleme de organizare a „Gintei latine”. 05.10. Comemorarea, la Bălți a Episcopului Visarion Puiu iar la troița din Cimitirul fără cruci”, a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mare” simpozion la Pașcani„Unirea Principatelor Române de Ia 1859, Moment crucial În viața politiconațională și destinul poporului român” 24.I Depuneri de coroane de flori la Monumentul Unirii din Iași. Program artistic executat de Organizația „Cercetașii naturii” 31.I Comemorarea prof. Vasile Harea, membru În sfatul țării Chișinău, 1918 12.II Perspectivele Învățământului românesc În Albania. Participanți studenți din Albania Ia Univ. „AI. I. Cuza”. Vizitarea Muzelui „Mihai Eminescu” din Grădina Copou. 26.III Festivitate Ia Casa Memorîală Ion Inculeț
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
putea găsi modalități practice de colaborare mai activă Între cele două societăți culturale 7.V. Dr. Vasile Pruteanu (Bălți). Neobositul și Înflăcăratul promotor al „Spriritualității românilor din Republica Moldova” ne face cunoscute demersurile către autoritățile din orașul Bălți de a autoriza comemorarea victimelor din armata română care au murit În lagărul de la Bălți. Potrivit unor date neoficiale, În lunca râului Răut, unde s-a aflat lagărul de prizonieri de la Bălți, sunt Înhumate osemintele a cca 40.000 de ostași (români, germani, ruși
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
suflet gândul neînduratei soarte, în pofida aceleiași balade a lui Coșbuc: „Nu cerceta aceste legi, [229] Căci ești nebun când le-nțelegi...” Într-o dimineață de Noiembrie profesorul Gamillscheg mi-a adus o invitație din partea Institutului german pentru participarea la Centenarul comemorărilor lui Winkelmann , la Berlin, în primele zile ale lui Decembrie. În cele câteva zile cât am stat la Berlin cu acest prilej, n-am avut nicio întrevedere politică, deoarece pe de o parte nu voiam să schimb caracterul acestei vizite
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fruntaș național-socialist; o vizită protocolară de zece minute la Secretarul de Stat al Ministerului Educației a fost singura în afara celor arheologice. La banchetul de încheiere, dat în cinstea delegaților străini, trebuia să spun câteva cuvinte în numele acestora, deoarece la deschiderea comemorării vorbise delegatul ungur, profesorul A. Alföldi (evreu, dar șovinist maghiar chiar în lucrările științifice). Știind că eu nu vorbesc bine limba germană, el se aștepta să vorbesc în limba franceză, ceea ce n-ar fi fost tocmai plăcut, deși profesorul Rodemwaldt
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în limba franceză, ceea ce n-ar fi fost tocmai plăcut, deși profesorul Rodemwaldt îmi spusese că pot vorbi și în limba franceză. Spre surprinderea lui Alföldi am vorbit însă italienește - și în acest fel am evitat orice stânjenire... După această comemorare, Institutul Arheologic German a hotărât să mă numească membru activ al său, dar apoi, când s a făcut cuvenita întrebare la Legația Germană din București, „regimul” legionar fusese îndepărtat, iar Legația a răspuns că n-ar fi oportună alegerea, deși
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
curtea bisericii din Stulpicani, unde, în situația descoperirii osemintelor sale, acestea vor trebui aduse și depuse pentru veșnicie în acest loc și nu lăsate în Cernăuțiul ostil. Vasile Diacon consideră că acest lucru se impune cu o necesitate stringentă în vederea comemorării amintirii celui ce a fost cândva mândria locuitorilor de pe Suha: Mitropolitul Nectarie Cotlarciuc. Pentru că acest lucru pare mai greu de realizat, regândind și analizând mai bine situația, Vasile Diacon a ajuns la concluzia că „un cenotaf se pierde, odată cu extinderea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
caldă de umanism, bazat pe învățăturile lui Hristos, de umanism practic. În această atmosferă a fost prezent și Nectarie Cotlarciuc. A participat chiar activ la această conferință, printr-o cuvântare ținută pe 24 august în biserica Gustav Vasa, cu prilejul comemorării patriarhului „Tichon”. Această cuvântare este publicată se asemenea în revista „Candela”, în anul 1925. Pentru frumusețea ei, dar mai ales pentru a putea vedea care era crezul lui Nectarie Cotlarciuc cu privire la relațiile dintre Biserici și confesiuni, este necesar a se
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Porta Vescovo, pe drumul cel mai scurt». Dar nu erau de aceiași părere toți cei care au avut harul să-i conviețuiască alături ori să-l cunoască: pentru ei don Calabria era un mare sfânt. Monseniorul Giuseppe Chiot cu prilejul comemorării a 30 de zile (trigesimo; obicei italienesc) de la moartea sa, ne descrie ultima vizită făcută marelui și frățescului prieten, don Calabria, într-una din ultimele zile ale vieții sale. «Colocviul nostru a fost scurt pentru că bolnavul era epuizat, în ochi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unul intermediar, respectiv principatul roman, acolo unde cuvântul "imaginar" s-a inserat între obiectul pe care îl reprezenta (persoana fizică a eroului) și valoarea de care se lega (datoria față de comunitate)5. Dată fiind implicarea întregii Rome în procesul de comemorare, constatăm că imaginarius are o relevanță cu mult mai mare decât s-ar fi putut crede inițial. Se impune de aceea în etapa următoare o sondare mai adâncă, și anume către cetatea greacă, pentru a căuta noțiunile și ritualurile care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
îl are gândirea socială a lumii romane se schimbă, în mod substanțial, în reflex de simbolizare, devenit o caracteristică a gândirii colective creștine. Mutația nu se face "în pierdere", pentru că se păstrează întreaga constelație semantico-simbolică din utilizările originare (doliu colectiv, comemorare, omagiere, dar și creare de noi amintiri comune). Îmbogățită datorită afluenților ce provin din alte bazine semantice, constelația se amplifică și găsește în spiritualitatea creștinismului cutia de rezonanță ideală, până acolo încât devine o forma mentis, o paradigmă în care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de caracterul său (èthos) și, pe de alta, de gândirea sa discursivă (diánoia). Aceasta este mișcarea intrinsecă a acțiunii care motivează din interior comportamentul și animă mai departe drama care imită (Boulogne 45). În ritualul de comemorare a strămoșilor, odată cu glorificarea eroului, se punea în scenă de fiecare dată o dramă colectivă, un sacrificiu nobil, în numele unei eternități asigurate de valoarea lui personală, pentru a fi rememorată acțiunea în sine, proiectată la nivelul mitului. Corp și imagine
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
s-a făcut resimțit însă și atunci, prin faptul că senatul a decis ca ceremonia dedicată lui Traian pentru a-l omagia ca divus să fie dublată și de ceremonia de adventus pentru noul împărat, Hadrian. Un context particular al comemorării divinatorii a triumfului militar roman − consacrat prin Columnă, axis mundi politic și suprem model iconografic (v. fig. 14 și fig. 15) −, dar care nu a putut înlătura calculele pragmatice ale instituțiilor decizionale de a legitima puterea în exercițiu. Ulterior, împărații
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și valoarea proprie la o scară care îi schimbă perspectiva atât asupra existenței, cât și asupra lumii căreia i se adresează Cetatea, prin formele cultuale urbi et orbi. Fastul ceremonialurilor sale, tot mai complexe, care, în timpul principatului, se transformă în comemorări ale relației dintre genius Augusti și zei (relatio inter divos), determină în cele din urmă o proiecție magnifică a împăratului și a sinelui comunitar în mentalul colectiv (Benoist 346). Nimic nu poate contesta această relație, totul trebuie să o confirme
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
printre altele, practicarea postului în diferite ipostaze conștient asumate de către credincios. V.3. Postul în creștinism și în alte religii În toate marile religii ale lumii, postul este un ritual de asceză spirituală și fiziologică, având un scop multiplu: purificarea, comemorarea unei divinități, intrarea în comuniune cu ea, provocarea extazului. A se observa așadar faptul că igiena trupului și relaxarea stomacului sunt elemente secundare ale postului. Esențiale sunt componentele sale spirituale: reculegerea, iertarea celui ce a greșit, acceptarea semenului diferit, stimularea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]