1,778 matches
-
Emisfera sudică, fiind mai intensă în anii în care cometa trece la periheliu. Revenirea cometei din 2002 (cu periheliul estimat pentru data de 8 octombrie 2002) a fost defavorabilă și nu au fost făcute observații ale astrului. Ultimele perihelii ale cometei au fost la 6 iulie 2013 și la 23 martie 2008. Următorul periheliu va avea loc la 1 octombrie 2018. Cometa a fost survolată de sonda spațială Giotto, la 10 iulie 1992, la o distanță de 200 de kilometri, cu
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
data de 8 octombrie 2002) a fost defavorabilă și nu au fost făcute observații ale astrului. Ultimele perihelii ale cometei au fost la 6 iulie 2013 și la 23 martie 2008. Următorul periheliu va avea loc la 1 octombrie 2018. Cometa a fost survolată de sonda spațială Giotto, la 10 iulie 1992, la o distanță de 200 de kilometri, cu viteza de 13,99 km/s. Din nefericire, nicio fotografie nu a putut fi luată din cauză că obiectivul foto a fost deteriorat
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
la 10 iulie 1992, la o distanță de 200 de kilometri, cu viteza de 13,99 km/s. Din nefericire, nicio fotografie nu a putut fi luată din cauză că obiectivul foto a fost deteriorat de impactul firicelelor de praf în timpul survolării Cometei Halley. Totuși întâlnirea a constituit un succes și a permis culegerea unor numeroase informații despre mediul din vecinătatea unei comete. Totodată sonda a constatat o ușoară divizare a nucleului cometar, o mică bucată detașându-se de cometă.
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
nicio fotografie nu a putut fi luată din cauză că obiectivul foto a fost deteriorat de impactul firicelelor de praf în timpul survolării Cometei Halley. Totuși întâlnirea a constituit un succes și a permis culegerea unor numeroase informații despre mediul din vecinătatea unei comete. Totodată sonda a constatat o ușoară divizare a nucleului cometar, o mică bucată detașându-se de cometă.
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
praf în timpul survolării Cometei Halley. Totuși întâlnirea a constituit un succes și a permis culegerea unor numeroase informații despre mediul din vecinătatea unei comete. Totodată sonda a constatat o ușoară divizare a nucleului cometar, o mică bucată detașându-se de cometă.
26P/Grigg-Skjellerup () [Corola-website/Science/334102_a_335431]
-
Pi puppidele sunt o ploaie de meteori asociată cometei periodice 26P/Grigg-Skjellerup. Ploaia de meteori este vizibilă în jurul datei de 23 aprilie, dar doar în anii din vecinătatea datei trecerii la periheliu a "cometei precursoare" / a "corpului părinte", ultima fiind în 2003. Totodată, cum planeta Jupiter a respins de
Pi Puppide () [Corola-website/Science/334139_a_335468]
-
Pi puppidele sunt o ploaie de meteori asociată cometei periodice 26P/Grigg-Skjellerup. Ploaia de meteori este vizibilă în jurul datei de 23 aprilie, dar doar în anii din vecinătatea datei trecerii la periheliu a "cometei precursoare" / a "corpului părinte", ultima fiind în 2003. Totodată, cum planeta Jupiter a respins de atunci periheliul cometei dincolo de orbita terestră, intensitatea ploii de meteori poate fi modificată puternic. În 2008 cometa s-a reînvecinat cu Pământul. "Pi puppidele" își
Pi Puppide () [Corola-website/Science/334139_a_335468]
-
Grigg-Skjellerup. Ploaia de meteori este vizibilă în jurul datei de 23 aprilie, dar doar în anii din vecinătatea datei trecerii la periheliu a "cometei precursoare" / a "corpului părinte", ultima fiind în 2003. Totodată, cum planeta Jupiter a respins de atunci periheliul cometei dincolo de orbita terestră, intensitatea ploii de meteori poate fi modificată puternic. În 2008 cometa s-a reînvecinat cu Pământul. "Pi puppidele" își au denumirea din faptul că radiantul lor este situat în constelația Pupa, la câteva grade spre sud de
Pi Puppide () [Corola-website/Science/334139_a_335468]
-
anii din vecinătatea datei trecerii la periheliu a "cometei precursoare" / a "corpului părinte", ultima fiind în 2003. Totodată, cum planeta Jupiter a respins de atunci periheliul cometei dincolo de orbita terestră, intensitatea ploii de meteori poate fi modificată puternic. În 2008 cometa s-a reînvecinat cu Pământul. "Pi puppidele" își au denumirea din faptul că radiantul lor este situat în constelația Pupa, la câteva grade spre sud de steaua Pi Puppis, la o ascensie dreaptă de circa 7h 20m și o declinație
Pi Puppide () [Corola-website/Science/334139_a_335468]
-
și o declinație de -45 de grade. Acest fapt o face vizibilă doar observatorilor cerului austral. Aceste ploi de meteori au fost descoperite în 1972 și au fost observate cam la fiecare 5 ani, la fiecare trecere la periheliu a cometei, dar adesea cu o intensitate slabă. În anii 1977 și 1982, indicele ZHR a fost de 40 de meteori pe oră.
Pi Puppide () [Corola-website/Science/334139_a_335468]
-
temperaturile scăzute, problema aprovizionării cu aer și cu alimente pe parcursul zborului, găsirea unei viteze de deplasare care să permită ieșirea de pe orbita Pământului, existența unei atmosfere foarte rarefiate în spațiul cosmic și demonstrarea acestei ipoteze prin observații asupra mișcării unei comete, posibilitatea condensării atmosferei rarefiate cu un dispozitiv special, urmările rarefierii aerului asupra organismului uman, calcularea suprafeței vizibile a Pământului prin folosirea trigonometriei sferice, forma aparent concavă a Pământului văzut din Cosmos, culoarea neagră a spațiului cosmic, primejdia ciocnirii cu meteoriți
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
fost propuse mai multe ipoteze pentru explicarea modificărilor neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate fi explicat prin existența unui nor enorm de fragmente de cometă și praf aflate într-o orbită excentrică. Steaua mai poate fi orbitată de o mulțime de mase de dimensiune mică aflate într-o formație restrânsă. S-a mai sugerat ideea că modificările de luminozitate se datorează activității unor inteligențe extraterestre
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
variabilități intrinseci, așa că au fost propuse mai multe ipoteze ce presupun existența unui material ce orbitează steaua și blochează lumina acesteia, dar niciuna din aceste teorii nu explică complet datele colectate. O explicație propusă ar fi existența unui nor de comete în curs de dezintegrare aflate în orbite eliptice. Sub acest scenariu, gravitația unei alte stele apropiate ar fi putut cauza comete din Norul Oort să fie deviate spre stea. O dovadă ce susține această teorie este dată de existența unei
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
dar niciuna din aceste teorii nu explică complet datele colectate. O explicație propusă ar fi existența unui nor de comete în curs de dezintegrare aflate în orbite eliptice. Sub acest scenariu, gravitația unei alte stele apropiate ar fi putut cauza comete din Norul Oort să fie deviate spre stea. O dovadă ce susține această teorie este dată de existența unei pitice roșii aflată la o distanță de 132 de miliarde km (885 u.a.) de KIC 8462852. Totuși ideea ca niște
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
din Norul Oort să fie deviate spre stea. O dovadă ce susține această teorie este dată de existența unei pitice roșii aflată la o distanță de 132 de miliarde km (885 u.a.) de KIC 8462852. Totuși ideea ca niște comete să poată obscura până la 22% din luminozitatea unei stele a fost pusă sub îndoială. Un studiu ulterior, publicat pe 13 ianuarie 2016 a sugerat că steaua și-a redus gradual luminozitatea între anii 1890 și 1989 cu aproximativ 20%, fapt
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
din luminozitatea unei stele a fost pusă sub îndoială. Un studiu ulterior, publicat pe 13 ianuarie 2016 a sugerat că steaua și-a redus gradual luminozitatea între anii 1890 și 1989 cu aproximativ 20%, fapt ce face explicația „roiului” de comete mai puțin probabilă. Studiul respectiv a fost contestat de analize ulterioare care indică spre o luminozitate constantă în perioada studiată (fără a explica variațiile de luminozitate pe termen scurt). Alte explicații au mai fost produse, ce includ: defecte ale datelor
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
nu au găsit dovezi ale unui exces de emisii infraroșii din partea stelei, care ar indica spre particule calde de praf, dovadă a unei coliziuni catastrofale de meteori sau planete în acest sistem. Absența acestor emisii sprijină ipoteza unui „roi” de comete reci aflate într-o orbită neobișnuit de excentrică și ar putea fi responsabilă pentru curba luminoasă neobișnuită pentru această stea, dar mai sunt necesare studii pentru pentru stabilirea definitivă a acestui fapt. Un studiu spectroscopic ulterior făcut în banda de
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
submilimetrică ce au căutat praf aflat la o distanță mai mare de stea sugerează că explicația unei dezintegrări catastrofale este puțin probabilă; încă nu a fost stabilit potențialul de dispersie a luminii stelei de către echivalentul unei centuri Kuiper ce perturbă comete spre sistemul solar interior. Un număr mare de telescoape optice monitorizează KIC 8462852 în așteptarea altui eveniment de diminuare a luminozității, ce ar putea dura mai multe zile, iar observații ulterioare sunt programate de către marile telescoape echipate cu spectrografe pentru
KIC 8462852 () [Corola-website/Science/335066_a_336395]
-
și a fost ales membru al Royal Society. În 1683 a devenit membru al Academiei Franceze de Științe. În 1683, asistând la observațiile lui Cassini, a observat o luminozitate deosebită pe cer, asemănătoare în intensitate și culoare cu cea a cometelor. Fatio a emis o altă teorie asupra acestui fenomen, diferită de cea a lui Cassini, teorie acceptată de oamenii de știință. A rezolvat probleme interesante din domeniul matematicii aplicate, ca navigație, industrie. Astfel, a indicat o nouă metodă de a
Nicolas Fatio de Duillier () [Corola-website/Science/331846_a_333175]
-
șantier de construcții din Sacel-Gorj. În toamna aceluiași an, s-a înscris în clasa a patra a liceului “Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, unde unul dintre profesorii săi a fost matematicianul și astronomul Victor Daimaca, singurul român care a descoperit o cometă care-i poartă de altfel numele. Curând, regimul comunist de la București a început la ordinul Moscovei vânătoarea basarabenilor refugiați, urmărind deportarea lor în lagărele din URSS; ca urmare, în vara lui 1945 familia Olinescu a trebuit să părăsească în grabă
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
Philae este o sondă de aterizare (în engleză "lander") a Agenției Spațiale Europene, care însoțește sonda spațială Rosetta. Acest robot a fost conceput pentru a ateriza pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko la scurt timp după sosirea sa, care a avut loc la 6 august 2014. Robotul aterizor Philae va fi primul obiect controlat care va ateriza pe nucleul unei comete. Instrumentele sale vor obține primele imagini de la suprafața unei
Philae (sondă de aterizare) () [Corola-website/Science/332636_a_333965]
-
Acest robot a fost conceput pentru a ateriza pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko la scurt timp după sosirea sa, care a avut loc la 6 august 2014. Robotul aterizor Philae va fi primul obiect controlat care va ateriza pe nucleul unei comete. Instrumentele sale vor obține primele imagini de la suprafața unei comete și vor face prima analiză a componenței și structurii solului cometei. Ca atare, Philae rămâne oprit în modul de siguranță, datorită insuficienței de lumină solară, făcându-l incapabil de a
Philae (sondă de aterizare) () [Corola-website/Science/332636_a_333965]
-
67P/Ciuriumov-Gherasimenko la scurt timp după sosirea sa, care a avut loc la 6 august 2014. Robotul aterizor Philae va fi primul obiect controlat care va ateriza pe nucleul unei comete. Instrumentele sale vor obține primele imagini de la suprafața unei comete și vor face prima analiză a componenței și structurii solului cometei. Ca atare, Philae rămâne oprit în modul de siguranță, datorită insuficienței de lumină solară, făcându-l incapabil de a comunica cu Rosetta. Controlorii misiunii speră că energia solară suplimentară
Philae (sondă de aterizare) () [Corola-website/Science/332636_a_333965]
-
loc la 6 august 2014. Robotul aterizor Philae va fi primul obiect controlat care va ateriza pe nucleul unei comete. Instrumentele sale vor obține primele imagini de la suprafața unei comete și vor face prima analiză a componenței și structurii solului cometei. Ca atare, Philae rămâne oprit în modul de siguranță, datorită insuficienței de lumină solară, făcându-l incapabil de a comunica cu Rosetta. Controlorii misiunii speră că energia solară suplimentară ce va cădea pe panourile solare în august 2015 va fi
Philae (sondă de aterizare) () [Corola-website/Science/332636_a_333965]
-
Ciuriumov-Gherasimenko, oficial denumită , este o cometă cu o perioadă orbitală curentă de 6,45 ani și o perioadă de rotație de aprox. 12,7 ore. Cometa va ajunge la periheliu (cea mai scurtă distanță de Soare) la 13 august 2015. Cometa este numită după descoperitorii ei
67P/Ciuriumov-Gherasimenko () [Corola-website/Science/332623_a_333952]