1,949 matches
-
verbal, nonverbal/paraverbal) această disponibilitate, respectiv pentru a recepta, decoda și interpreta optim mesajul și, de altfel, întregul act comunicativ. (1) Ce știe interlocutorul despre locutor? Poate avea sau nu informații referitoare la vârstă, profesie, preocupări, interese, stare fizică, intenție comunicativă etc., la cum a fost perceput anterior, în alte situații de comunicare, de către alți interlocutori, la rolul/rolurile pe care și l-a/le-a asumat în alte contexte comunicative etc. Vezi, de exemplu, în comunicarea interpersonală, informațiile pe care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
informații referitoare la vârstă, profesie, preocupări, interese, stare fizică, intenție comunicativă etc., la cum a fost perceput anterior, în alte situații de comunicare, de către alți interlocutori, la rolul/rolurile pe care și l-a/le-a asumat în alte contexte comunicative etc. Vezi, de exemplu, în comunicarea interpersonală, informațiile pe care le are interlocutorul despre un locutor prieten/cunoștință de familie/coleg etc., sau despre un locutor care și-a asumat, în contexte diferite, rolul de profesor, rolul de coleg, rolul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de elevi, fond confirmat sau infirmat, la un moment dat, de către un interlocutor X. Toate aceste informații se pot constitui în avantaj sau în dezavantaj pentru decodarea optimă a mesajului; de exemplu, valorificarea unor date deja cunoscute poate optimiza actul comunicativ (inclusiv pe linia principiului economiei nu ne prezentăm de fiecare dată, în contexte diferite, aceluiași interlocutor, nu punem sub semnul întrebării "rolul" asumat de locutor, în condițiile în care acesta ne este deja familiar din contexte similare etc.), după cum, pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din contexte similare etc.), după cum, pe de altă parte, etichetările, prejudecățile pot genera blocaje în comunicare. (2) Cum relaționează interlocutorul cu locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate plasa interlocutorul fie principial (în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutorul? Ce atitudine are față de acesta și față de situația de comunicare, în general? Variabila relațională/interpersonală/intersubiectivă a actului comunicativ implică, din partea interlocutorului, asumarea unui anumit rol în context, a unei anumite atitudini atât față de locutor, cât și față de actul comunicativ în ansamblu. Relevante sunt, în acest sens, stilurile de ascultare în care se poate plasa interlocutorul fie principial (în general, interlocutorul X încearcă să fie un ascultător activ sau, dimpotrivă, preferă ipostaza ascultătorului pasiv sau a celui mereu indiferent la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
te rog?; Ce înțelegi prin...?; Înțeleg ce vrei să spui... etc., dar și prin manifestări nonverbale de tipul: zâmbet încurajator, privire către locutor, capul aplecat înainte etc.; * ascultătorul pasiv este cel care nu se manifestă verbal sau nonverbal în actul comunicativ; * ascultătorul inhibator, care blochează comunicarea, se exteriorizează verbal și paraverbal prin sintagme precum Serios!; Da, sigur...(+ ton ironic); Te și cred...; De parcă ce spui tu sună realist...; Tu chiar crezi? (adresându-i-se colegului), respectiv nonverbal prin zâmbet ironic, disprețuitor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ascultătorul absent este cel prezent doar fizic în situația de comunicare respectivă tipul de interlocutor căruia simți uneori nevoia să-i spui Bună dimineața!, indiferent de ora din zi; * ascultătorul revoltat/suprasaturat de o anumită temă de discuție, de actul comunicativ respectiv, de intervenția prea amplă a locutorului etc. se face explicit prin sintagme de tipul Iar vorbim despre asta?; Nu se mai termină prezentarea asta?; M-am săturat să tot facem mereu același lucru!, prin mâini ridicate a revoltă, ridicarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cea interlocutorială poate fi prezentată prin variabilele lui "ascult pentru a..."60; astfel, interlocutorul ascultă pentru că: * dorește să se informeze; * dorește să-l cunoască pe locutor; * dorește să-și dea seama de măsura în care locutorul se implică în actul comunicativ respectiv; * dorește să găsească soluțiile unei situații conflictuale; * dorește să aibă puncte de plecare pentru prezentarea/dezvoltarea propriilor idei; * dorește să se raporteze critic la ceea ce spune locutorul; * dorește să construiască/să mențină o anumită relație cu locutorul; * dorește să
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau involuntar. Mesajul explicit și, în condiții optime, pe cel implicit mesajul "spus" și pe cel "ne-spus" (vezi supra). (5) Ce tehnici/instrumente folosește interlocutorul în decodare? În principiu, asocierile între indicatorii verbali, nonverbali și paraverbali actualizați în cadrul actului comunicativ și posibilele "traduceri" contextuale ale acestora. Într-un plan mai general, plasarea în ipostaza de interlocutor și, implicit, practica ascultării presupun un demers gradat. Se disting, în acest sens, în literatura de specialitate, patru etape ale unui model al ascultării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
verbale "Traducere" Te ascult.../ Ce s-a întâmplat? Interlocutorul este deschis comunicării, se arată interesat de ceea ce are de spus locutorul. Da./ Înțeleg./ Sigur./ Da, da, da./ Așa...65 Interlocutorul, în ipostaza sa activă (nu simulată), este atent la actul comunicativ al locutorului și îi confirmă acestuia că își poate continua intervenția. Zău!/ Nu mai spune!/ Fugi de-aici! Interlocutorul își exprimă neîncrederea în spusele locutorului. Aaa.../ Aha.../Wow... Interlocutorul își manifestă surpriza la receptarea mesajului locutorului. Care este părerea ta
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Să ne întoarcem la subiectul nostru.../ Să ne întoarcem la oile noastre... Interlocutorul dorește ca locutorul să înceteze digresiunile/divagațiile. N-ai vrea să discutăm despre altceva?/ Vă deranjează dacă schimbăm subiectul? Interlocutorul simte disconfort din cauza subiectului abordat în actul comunicativ respectiv și semnalează locutorului acest lucru. Îți înțeleg starea/supărarea.../ Ești bine?/Ești supărat?/Simt o oarecare iritare în vocea ta... Interlocutorul se raportează la sentimentele locutorului. Este părerea ta, o respect.../ Înțeleg punctul tău de vedere... Interlocutorul se raportează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o parte spui că..., iar pe de altă parte susții că... Interlocutorul "rearticulează" mesajul locutorului în cazul sesizării unei contradicții. Te-ai înroșit la față... Te simți bine, este prea cald aici? Interlocutorul se raportează la indicatorii nonverbali ai comportamentului comunicativ al locutorului. Care este cel mai important lucru pentru tine?/ Ce contează cel mai mult pentru tine, din toate astea? Interlocutorul dorește ca locutorul să-și centreze mesajul pe elementele pe care le consideră el ca fiind mai relevante/importante
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
traducerea" acestora Manifestări nonverbale "Traducere" mișcare afirmativă a capului, zâmbet încurajator/de confirmare, coborârea pleoapelor Interlocutorul confirmă mesajul locutorului, își exprimă acordul 67 cu acesta. privire atentă către locutor, zâmbet, poziție relaxată pe scaun Interlocutorul își manifestă interesul față de actul comunicativ al locutorului și față de persoana acestuia. privire întrebătoare Interlocutorul solicită clarificări de la locutor. privire meditativă Interlocutorul se gândește la implicațiile mesajului receptat, neoferind încă un feedback explicit privind acordul sau dezacordul cu locutorul. gest rotativ cu mâna Interlocutorul solicită continuarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutorului și față de persoana acestuia. privire întrebătoare Interlocutorul solicită clarificări de la locutor. privire meditativă Interlocutorul se gândește la implicațiile mesajului receptat, neoferind încă un feedback explicit privind acordul sau dezacordul cu locutorul. gest rotativ cu mâna Interlocutorul solicită continuarea intervenției comunicative a locutorului. capul ținut drept Interlocutorul se arată neutru față de informațiile vehiculate în cadrul actului comunicativ. capul aplecat într-o parte Interlocutorul este interesat de mesajul locutorului. semnul ok Interlocutorul este de acord cu locutorul, îl încurajează în continuarea actului comunicativ
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se gândește la implicațiile mesajului receptat, neoferind încă un feedback explicit privind acordul sau dezacordul cu locutorul. gest rotativ cu mâna Interlocutorul solicită continuarea intervenției comunicative a locutorului. capul ținut drept Interlocutorul se arată neutru față de informațiile vehiculate în cadrul actului comunicativ. capul aplecat într-o parte Interlocutorul este interesat de mesajul locutorului. semnul ok Interlocutorul este de acord cu locutorul, îl încurajează în continuarea actului comunicativ. mimică veselă/tristă/iritată/nemulțumită Interlocutorul dă feedback locutorului, exteriorizându-și starea generată de receptarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicative a locutorului. capul ținut drept Interlocutorul se arată neutru față de informațiile vehiculate în cadrul actului comunicativ. capul aplecat într-o parte Interlocutorul este interesat de mesajul locutorului. semnul ok Interlocutorul este de acord cu locutorul, îl încurajează în continuarea actului comunicativ. mimică veselă/tristă/iritată/nemulțumită Interlocutorul dă feedback locutorului, exteriorizându-și starea generată de receptarea mesajului. privire caldă Interlocutorul empatizează cu sentimentele frumoase transmise de către locutor sau este emoționat de mesajul acestuia. gest de atingere a urechii Interlocutorul este deranjat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din mesajul transmis de către acesta. privire pe deasupra ochelarilor, scoaterea ochelarilor, degetul arătător îndoit plasat la baza nasului Interlocutorul manifestă o atitudine evaluativă față de locutor și mesajul transmis de acesta. privire în gol, picioarele încrucișate Interlocutorul nu este interesat de actul comunicativ, se plictisește. capul sprijinit în mâini Interlocutorul este obosit, plictisit, nu se mai poate concentra la actul comunicativ al locutorului. gest cu degetul pe cadranul ceasului Interlocutorul îl atenționează pe locutor că a depășit timpul alocat intervenției sale comunicative. etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
manifestă o atitudine evaluativă față de locutor și mesajul transmis de acesta. privire în gol, picioarele încrucișate Interlocutorul nu este interesat de actul comunicativ, se plictisește. capul sprijinit în mâini Interlocutorul este obosit, plictisit, nu se mai poate concentra la actul comunicativ al locutorului. gest cu degetul pe cadranul ceasului Interlocutorul îl atenționează pe locutor că a depășit timpul alocat intervenției sale comunicative. etc. Tabelul nr. 13. Manifestări paraverbale 69 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
actul comunicativ, se plictisește. capul sprijinit în mâini Interlocutorul este obosit, plictisit, nu se mai poate concentra la actul comunicativ al locutorului. gest cu degetul pe cadranul ceasului Interlocutorul îl atenționează pe locutor că a depășit timpul alocat intervenției sale comunicative. etc. Tabelul nr. 13. Manifestări paraverbale 69 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu vrea să intervină în actul comunicativ. intonație "jucăușă" Interlocutorul este amuzat de mesajul receptat sau uimit de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având ceva de adăugat. tăcere ostentativă Interlocutorul nu vrea să intervină în actul comunicativ. intonație "jucăușă" Interlocutorul este amuzat de mesajul receptat sau uimit de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
este amuzat de mesajul receptat sau uimit de acesta. vorbire în șoaptă, ca pentru sine Interlocutorul dorește să-și întărească/confirme cele receptate, însă nu ca feedback explicit dat locutorului. tonalitate în crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate reacțiile. voce joasă Interlocutorul dă feedback locutorului de pe poziția autorității. timbru modificat Interlocutorul dorește să dea un aspect ludic actului comunicativ sau să-i sugereze locutorului necesitatea de a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
crescendo îhm Interlocutorul își exteriorizează nemulțumirea față de actul comunicativ/prestația locutorului. voce ridicată Interlocutorul se revoltă, își stăpânește cu dificultate reacțiile. voce joasă Interlocutorul dă feedback locutorului de pe poziția autorității. timbru modificat Interlocutorul dorește să dea un aspect ludic actului comunicativ sau să-i sugereze locutorului necesitatea de a intra mai bine în rol. etc. (7) Cum se raportează la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Interlocutorul își poate asuma exclusiv această ipostază, încurajând comportamentul comunicativ al locutorului sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aspect ludic actului comunicativ sau să-i sugereze locutorului necesitatea de a intra mai bine în rol. etc. (7) Cum se raportează la ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Interlocutorul își poate asuma exclusiv această ipostază, încurajând comportamentul comunicativ al locutorului sau, dimpotrivă, își poate manifesta dorința/disponibilitatea de a prelua cuvântul, de a interveni activ, din poziție locutorială, în actul comunicativ. Aceste intenții ale interlocutorului se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în: * mărci ale intenției de a interveni: un
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ipostaza de interlocutor, respectiv la cea de locutor? Interlocutorul își poate asuma exclusiv această ipostază, încurajând comportamentul comunicativ al locutorului sau, dimpotrivă, își poate manifesta dorința/disponibilitatea de a prelua cuvântul, de a interveni activ, din poziție locutorială, în actul comunicativ. Aceste intenții ale interlocutorului se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în: * mărci ale intenției de a interveni: un deget ridicat, aplecarea în față, deschiderea ușoară a gurii (Collett, 2005, p. 90); două degete ridicate, degetul arătător ridicat (Ghiga, 1999, pp. 154-170
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]