7,702 matches
-
ci o problemă de supraviețuire. Redistribuirea impozitelor către locuri de muncă sau în infrastructură reprezintă două interese diferite ale femeilor, însă plasarea doar a unuia pe agenda politică duce la poziționarea acestora/a intereselor femeilor și bărbaților într-o relație concurențială. Pensiile și îmbunătățirea vieții vârstnicilor este o problemă aflată pe agenda femeilor, iar toată discuția care are loc în România în legătură cu majorarea pensiilor este în interesul femeilor. Anumite teoreticiene feministe afirmă că postmodernismul trebuie să evite simpla celebrare a diferențelor
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ultima perioadă prevalează definițiile în care se exprimă încercarea de a înțelege cum sistemele se autodescriu, cum se controlează pe ele însele și cum se autoorganizează astfel încât să-și asigure supraviețuirea într-un mediu înconjurător dacă nu ostil, cel puțin concurențial (ecosisteme). Vom prezenta, în continuare, unele dintre cele mai importante definiții ale ciberneticii pe care le regăsim de-a lungul timpului în diferite lucrări sau dicționare enciclopedice. Putem astfel compara direct viziunile despre cibernetică ale unor oameni de știința care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ele. Aceste manifestări nu sunt specifice unor țări, ele sunt prezente În țări dezvoltate ca SUA sau Germania, precum și În cele În curs de dezvoltare. Se consideră că numai concurența poate conduce la o rezolvare a acestor probleme, prin existența concurențială a cel puțin două sisteme de Învățământ: public și privat. În Franța și Italia există concurențial, după nivelul gimnazial, și anume: sistemul public și sistemul catolic, Însă ambele sunt finanțate din bugetul național. Orice sistem de Învățământ trebuie să pună
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sau Germania, precum și În cele În curs de dezvoltare. Se consideră că numai concurența poate conduce la o rezolvare a acestor probleme, prin existența concurențială a cel puțin două sisteme de Învățământ: public și privat. În Franța și Italia există concurențial, după nivelul gimnazial, și anume: sistemul public și sistemul catolic, Însă ambele sunt finanțate din bugetul național. Orice sistem de Învățământ trebuie să pună accent pe responsabilitatea cunoașterii. „Cunoașterea Înseamnă putere” spunea Francis Bacon. Se pare că abia acum i
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
clarifică responsabilitățile. În al doilea rând, complementar tendinței de Întărire a profesurilor, universitățile occidentale optează pentru utilizarea tot mai intensă a masteranzilor, doctoranzilor cu frecvență sau a colaboratorilor externi În regim part-time (plata cu ora). Într-un mediu tot mai concurențial În care funcționează universitățile această politică produce: a) substanțiale economii de resurse, care pot fi redistribuite spre domeniile prioritare b) evitarea presiunii asupra profesurilor, care poate surveni, la un moment dat, dacă statele de funcțiuni sunt acoperite În Întregime cu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
se află sub incidența a numeroși factori care se împart, în general, în două mari categorii: factori endogeni și factori exogeni ai pieței. Grupa factorilor endogeni de formare a prețului se referă la acele procese care sunt specifice mecanismului pieței concurențiale. Unii dintre acești factori acționează dinspre cererea consumatorilor (utilitatea atribuită bunurilor economice de cumpărător, nevoile consumatorilor și structura cererii, ambele formate pe baza unor comportamente sociale, culturale etc.), alții își exercită influența dinspre oferta producătorilor (nivelul costurilor unitare, structurile ofertei
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de diferențiere a bunurilor care satisfac o anumită nevoie, facilități sau restricții la intrarea în ramură, gradul de mobilitate a factorilor de producție, gradul de libertate a determinării prețului, raportul dintre cerere și ofertă etc. footnote> se diferențiază și mecanismele concurențiale de la o etapă la alta, de la o țară la alta. Teoretic, există două tipuri de concurență, exprimând diferențe atât în ceea ce privește gradul de rivalitate a participanților la schimb, cât și condițiile de confruntare pe piață: concurența perfectă și concurența imperfectă. Concurența
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
află în dezechilibru autoîntreținut când sub incidența unor factori perturbatori echilibrul inițial se rupe, iar dezechilibrul format, cu factorii care-l generează, se reproduce în limite relativ constante, starea de dezechilibru apărând ca normală<footnote Ibidem. footnote>. Deci, capacitatea pieței concurențiale de a se reechilibra sau nu depinde de relația care există între elasticitatea cererii și elasticitatea ofertei (ambele în raport de preț). Apar astfel trei situații: 1) când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în funcție de preț (Ecx
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
frumusețea subiectului și nici pentru realismul acestuia. Acest studiu se face pentru lumina pe care o aruncă asupra organizării, folosirii eficiente a resurselor unei economii.” Capitolul 3 Formarea prețului pe o piață cu concurență imperfectă „Pentru economia modernă piețele perfect concurențiale reprezintă idealul: foarte mult dorite, dar greu de găsit [...]. Multe piețe sunt dominate, adeseori, de grupuri restrânse formate din două-trei firme mari. Bine ați venit în lumea reală, lumea concurenței imperfecte!”<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, Economie politică
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
monopolul este mai curând imperfect<footnote Monopolul imperfect apare în situația în care pe lângă producătorul care domină respectiva piață, sunt și alte firme de o forță economică redusă. footnote> decât perfect. Așa cum am arătat mai sus, într-o piață perfect concurențială toate întreprinderile sunt de talie mică sau mijlocie, ele neputând produce decât o anumită fracțiune din producția totală a unei mărfi. În consecință, gradul de concentrare a producției este nesemnificativ, fiind aproape egal cu zero. În cazul unui monopol, în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
cheltuielilor totale ale cumpărătorului, pe măsură ce cresc achizițiile sale<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 390. footnote>. Producătorul, singurul cumpărător pe piața locală luată în considerare, își vinde producția (Q) la un preț fix (p) pe o piață concurențială (națională sau internațională). În cazul acesta, venitul total (VT) și profitul total (π) se calculează după relațiile: Pentru ca profitul să fie maxim, trebuie ca monopsonul să cumpere o cantitate de produse atât de mare încât venitul marginal (Vmg) să fie
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
oligopolistă se caracterizează, în primul rând, prin aceea că firmele adoptă un comportament strategic, realitate care îi face pe mulți autori să considere că punctul referitor la „prețul în cazul pieței oligopoliste” ar trebui mai degrabă intitulat „strategii de luptă concurențială sau de înțelegere.”<footnote Gilbert Abraham-Frois, op. cit., 1994, p. 267. footnote> Prin comportamentul strategic al firmei oligopoliste înțelegem faptul că fiecare acțiune a acestei firme este gândită prin prisma consecințelor ei asupra celorlalte firme oligopoliste și a reacțiilor acestora. Cu
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
rând, intrarea și menținerea în ramură este posibilă doar pentru firmele care îndeplinesc condiții de natură financiară, economică și tehnică<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 403. footnote>. Desigur, orice industrie din țările cu economie de piață concurențială de tip capitalist<footnote Diana Tănase, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference on Business Administration and Economics „People - Ideas - Experience”, Reșița, 22-25 octombrie 2012, articol publicat în Analele Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, Fascicola II, 2012, pp. 149-155
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
fost abrogată prin Hotărârea din 1 decembrie 1986, al cărei cadru de funcționare a pieței s-a bazat pe instaurarea principiului libertății generale a prețurilor. În acest context, de la sfârșitul anului 1986, prețurile se formează în mod liber, prin jocul concurențial al celor două forțe ale pieței: cererea și oferta. Dar, cu toate acestea, agenții economici își desfășoară activitatea în condițiile unui cod concurențial a cărui respectare cade în sarcina Ministerului Economiei, Finanțelor și Privatizării și a unui organism specializat: Consiliul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
a prețurilor. În acest context, de la sfârșitul anului 1986, prețurile se formează în mod liber, prin jocul concurențial al celor două forțe ale pieței: cererea și oferta. Dar, cu toate acestea, agenții economici își desfășoară activitatea în condițiile unui cod concurențial a cărui respectare cade în sarcina Ministerului Economiei, Finanțelor și Privatizării și a unui organism specializat: Consiliul de Concurență, care are un statut aparte, ce îi oferă „independență, reprezentativitate și imparțialitate”<footnote Connaître, Appliquer, Respecter les Règles de la Concurrence, Un
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
cu modificările și completările ulterioare („Legea Concurenței”), dar și prin legislația secundară adoptată de Consiliul Concurenței, precum și prin Legea nr. 11/1991, privind combaterea concurenței neloiale. Legea concurenței „are drept scop protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor” (art. 1). Printre altele, legea<footnote Art. 5. (1) Capitolul II: Practici anticoncurențiale din Legea nr. 21 din 10 aprilie 1996, textul actului republicat în Monitorul Oficial al României nr. 742/16 august 2005. footnote
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vânzări și achiziții, ori pe alte criterii; d) aplicarea, în privința partenerilor comerciali, a unor condiții inegale la prestații echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj în poziția concurențială; e) condiționarea încheierii unor contracte de acceptare de parteneri a unor clauze stipulând prestații suplimentare care, nici prin natura lor și nici conform uzanțelor comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte; f) participarea, în mod concertat, cu oferte trucate
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
importurilor va fi mai stabil și previzibil, în acest sens fiind desființate toate privilegiile, reducerile sau exceptările de la taxe vamale etc.; -eliminarea unor practici anterioare ale intervenției administrative în formarea unor prețuri ale bunurilor și serviciilor comerciale produse pe piața concurențială, prețurile la care se schimbă aceste bunuri și servicii fiind determinate în mod normal prin mecanismul cererii și ofertei pe piața liberă. După cum aprecia, în anul 2007, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, „trecerea la deplina liberalizare a prețurilor, în 1997
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
al valorii și competenței personale. Câți din membrii Uniunii Scriitorilor din Basarabia sunt cu adevărat personalități care să acopere prin talent și muncă noțiunea de scriitor, atribuită cu multă generozitate tuturor celor care au ortografiat corect câteva pagini? În societatea concurențială în care intrăm sau vom intra, vor rezista doar cei ce dețin un grad mai avansat de profesionalism, o pregătire mai bună. Alte criterii de evaluare a muncii decât calitatea n-ar trebui să existe. Gloria, de fapt falsa glorie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
altitudine și ambiguitate creatoare a jurnalului. Abia În clipa În care creează personaje valabile, jurnalul intim poate emite pretenția de a fi ceva mai mult decât un repertoar, o cronică exterioară a Întâmplărilor și viselor autorului. Dată fiind natura lor concurențială, autoportretul și narațiunea confesivă intră foarte repede Într-un conflict ireductibil. Tipologic vorbind, jurnalul intim este un gen confesiv al cărui traseu poate fi descris ca linear, discontinuu și acut subiectiv. În ciuda presupusei lipse de obiectivitate, autoportretul se dovedește, la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
anumite opere fie pentru că le consideră demne de polemică, fie pentru că acestea din urmă au, pur și simplu, o valoare îndeobște și unanim acceptată. Ceea ce, să recunoaștem, poate la fel de bine să mascheze o strategie de impunere, pe o piață editorială concurențială, prin efectul imediat asupra conștiinței receptorului. Totuși, pe termen lung, nu rezistă decât acele opere în care din adaptarea și adoptarea stilurilor/ vocilor autorilor parodiați se modelează un stil inovator și o voce puternică. Se ivesc, grație parodiei, noile formule
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
bazat pe succes. Flexibilitatea este atunci corelată cu paradigma alegerii unei alternative conceptuale, metodologice, doar dacă educatorul posedă cultura și competențele bazate pe acceptarea acestui principiu, contrar rigidității, sărăciei, dezinteresului pentru eficiența educației, pentru responsabilitatea formării educatului pentru viitorul competitiv, concurențial, creativ. Această alternanță metodologică nu mai poate întârzia în a fi prevăzută explicit și în formarea, dezvoltarea profesională a educatorului, pentru împlinire sau verificare a competențelor de bază specifice, ca expresie a unității în diversitate (În SUA sunt deosebit de multe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acesta, o recunoaștere a locului pe care Salonul l-a câștigat în inima românilor de pretutindeni. Pentru că el, Salonul, a transmis mai departe ideea lui, a creat punți înspre și dinspre toate aceste spații locuite de români, a creat cadrul concurențial benefic editărilor, deter minâ nd apariția de noi edituri la Chișinău, Cernăuți, Novi Sad sau Iași, noi publicații românești, reviste literare. Dacă face m o retrospectivă a numai două premii (din cele aproximativ 20) ale Salonului - „Cartea anului” și „Opera
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
carierei manageriale din România; - stimularea instituțiilor de Învățământ superior În vederea dezvoltării unor programe de formare inițială și continuă a managerilor, la nivelul studiilor postuniversitare, masterale, doctorate etc; - dezvoltarea unei „piețe educaționale a programelor de formare managerială” bazate pe un sistem concurențial loial, prin intermediul căreia să beneficieze de o ofertă diversificată din partea furnizorilor de formare; - dezvoltarea unor structuri instituționale moderne În scopul optimizării activităților de formare a managerilor din Învățământul preprimar; - corelarea structurilor și a momentelor din cariera managerială cu standardele
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
a unor conținuturi și metode; - dezvoltarea unei structuri instituționale centrale de acreditare a programelor de formare în scopul optimizării activităților de formare continuă a personalului din învățământ; - dezvoltarea unei piețe educaționale a programelor de formare continuă, bazate pe un sistem concurențial; - promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate perfecționării personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar. În iunie 2001 a fost înființat Centru Național de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar, structură centrală prin care se dorește asigurarea unității, coerenței și
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]