13,648 matches
-
în supraveghere, pentru ca în anul 1942 să fie arestat împreună cu alți camarazi, învinuit că a colaborat cu acei camarazi la care s-au găsit două pistoale inutilizabile. Gheorghe Mântulescu va fi judecat de Curtea Marțială Galați, învinuit de complot și condamnat la moarte, pedeapsă comutată în 25 de ani de muncă silnică. Așa începe negrul său calvar. Stoic, cu fruntea sus privind la cer, liniștit și tăcut, el își va duce osânda până la capăt fără a-și reproșa ceva și fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și nu s-a înstrăinat de lumea și linia legionară. În anul 1948 a fost din nou întemnițat în cadrul vechii condamnări de 10 ani Temniță Grea. L-am întâlnit și după anul 1964, când s-au făcut marile eliberări ale condamnaților politici. El s-a stabilit cu familia în orașul Moinești, Bacău, unde, după anul 1989, l-am vizitat de mai multe ori. Întâlnirea noastră a fost la fel de binevenită și ne-am depănat amintiri în același spirit de frați și camarazi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
iubirii adevărate nutrite de Va Va Voom Girl, era tot mai gras și se îndopa cu rață moo shu, cotlet de porc cu sos dulce-acrișor, creveți chop suey și biftec de vită kowloon - o mulțime de ultime meniuri ale unui condamnat la moarte. Și, când mai rămase doar o zi până la marea lui ocazie de a pune mâna pe grămada de bani, înțelese că trebuia să rețină două lucruri înainte de a-și vârî capul în ștreang: întreaga poveste cu Coleman și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
țesătorii și metalurgiștii din bazare; o treime din femeile care-și spală rufele frecându-le de pietrele de pe marginea râului; o treime din cele șase sute de mâini care muncesc la fabrica de țesături a unui oarecare John, o treime din condamnații care împletesc covoare în închisoarea orașului; o treime din fermierii care-și aduc produsele la piață; o treime din hamalii care dorm pe peronul gării între schimburi; o treime din băieții care joacă crichet învinețindu-și fluierele picioarelor și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îmi ești în cale Plopii tremură la pîndă, Prin odaia-ți de felină într-adins au vrut să vină Două trupuri să se vîndă. De-i impozit de-asuprire: Condamnați-ne, iubire! Beau și nu-mi mai vin în fire Condamnați-ne, iubire! De-i impozit de-asuprire: Două trupuri să se vîndă. într-adins au vrut să vină Prin odaia-ți de felină. Plopii tremură la pîndă Numai tu îmi ești în cale, Ochii tăi mă dor, mă ard Doru-mi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
o fată deșteaptă, care cândva mă slujise ca bibliotecară. Nu semăna deloc cu tatăl ei, căci era cumsecade și rezervată. Deși nu doream să continui prietenia noastră, am simțit că merită să trăiască. Eunucii lui Su Shun au fost cu toții condamnați la moarte prin biciuire. Ei erau țapii ispășitori, desigur, însă era nevoie de teroare pentru a face o declarație. Cât despre Su Shun însuși, autoritatea judecătorească a recomandat moartea prin dezmembrare. Însă eu am dorit să fie comutată. Decretul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
testamentul Majestății Sale este încălcat?“ Yung Lu a menținut revolta sub control. Am cerut ca prinții Kung și Yung Lu să păzească execuția lui Su Shun. Am subliniat că trebuia să fim extrem de atenți, deoarece în trecut stegarii manciurieni salvaseră condamnații la moarte ca pretext pentru o nouă revoltă. Prințul Kung a acordat o atenție scăzută îngrijorărilor mele. În ochii săi, Su Shun era deja mort. Crezând că are sprijinul deplin al poporului, prințul Kung a propus să se schimbe locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
numele de O Clipită - își îndeplinea treaba cu mare rapiditate. Habar nu aveam că era o tradiție să mituiești călăul. Pentru a obține un profit, membrii acestei meserii înspăimântătoare lucrau împreună, de la călău până la cel care ascuțea toporul. Când un condamnat era adus la închisoare, el era tratat mizerabil dacă familia sa nu mituia corespunzător pe cine trebuia. De exemplu, se puteau face răni invizibile, nedetectabile, la oase și încheieturi, lăsându-l pe prizonier handicapat pe viață. Dacă prizonierul era condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Dacă gâdele era mulțumit de mită, cuțitul său mergea drept la inimă, punând capăt suferinței înainte chiar de a începe. Am aflat că atunci când era vorba de decapitare existau mai multe modalități prin care călăul își putea îndeplini misiunea. Familia condamnatului și călăul se așezau și negociau. Dacă gâdele era nemulțumit, tăia capul și îl lăsa să se rostogolească. Cu ajutorul ucenicilor săi care se ascundeau în mulțime, capul „dispărea“. Până când familia nu dădea banii, capul nu era „găsit“. După aceea, familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
chiar în gâtul lui Su Shun. Majoritatea oamenilor care își așteaptă moartea nu sunt în stare să stea pe picioarele lor când sunt aduși la mine. Nouă din zece nu reușesc să îngenuncheze drept. Așa că ajutorul meu va ține umerii condamnatului în sus, apucându-l de coadă. Eu voi sta în spatele lui Su Shun, un pic spre stânga, ca să nu mă vadă. De fapt, voi începe să-l observ din clipa în care va fi escortat spre eșafod. Îi voi studia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ales pe cheliile școlarilor tembeli, imbecili, cretini, tâmpiți sau idioți. Până să se Îmbărbăteze el, ușa se deschise brusc și apăru Jivinoiu (copiii Îi spuneau așa Directorului din pricina prea des pronunțatului cuvânt „jivină” cu care erau chemați la ispășire cei condamnați la vârtejuri pe tărtăcuță cu creta, guma de șters ori, În cazuri mai grave, cu faimosul inel de chei). „Ce oră ai tu, mă?” „Franceza.” „Și ce cauți aici?”„Am venit să vă spun că tovarășu’ profesor doarme și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Securitate ca să vadă ce făcea și cum acționa vigilentul Împotriva elementelor dușmănoase, i-a tras și el o mamă de bătaie - ca să nu se mai joace așa ușor cu vorbele -, după care l-au trimis la județ, l-au judecat, condamnat, azvârlit la muncă prin Deltă ca să taie stuf pentru fabricile de hârtie ale țării. Cu o zi Înainte să izbucnească furtuna iscată de maior, Mișu cel gângav și fără de simțul gustului făcuse un lucru care ne mișcase pe toți. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
teamă că o s-o strâng de gât, iar de pușcărie nu mi-e dor. Mă termină, domnule, ce nu Înțelegeți?” Până la urmă, Directorul i-a luat clasa cu pricina lui Dordonea și i-a dat alta În loc. În rest, fostul condamnat politic reabilitat - pe atunci - numai pe jumătate se dovedea un om să-l pui la rană. Stăteam toți patru pe niște baloți de paie În camionul lui Oaie. Ne zgâlțâia de ne amețise și aveam grijă, când vorbeam, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
poate spune... Lucrurile, Însă, nu s-au sfârșit cu Încarcerarea făptașului și rușinarea lui de către opinia publică. După ce poporul revoluționar i-a zvârlit de la putere pentru totdeauna pe opresorii comuniști, noua putere a grațiat, de-a valma, o grămadă de condamnați. Printre ei, desigur, se numără și cel despre care a fost vorba mai sus. Acum susține cu tărie că Întregul proces a fost o Înscenare a autorităților de atunci, care nu-i putuseră ierta că, În tinerețe, se lăsase dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de misticism și urmase doi ani de Teologie Înainte să se hotărască pentru o carieră didactică uluitoare, căreia i se dedicase cu pasiune și care Îi adusese rezultate strălucite, trezind invidia neînzestraților săi colegi de cancelarie. Aceștia din urmă, insinuează condamnatul penal, ar fi fost rotițe importante În angrenajul complicat și infernal al Înscenării. Însă, zice el cu prefăcută umilință, i-a iertat pe toți, așa cum șade bine unui bun credincios. Tot de când s-a Întors, bate de zor potecile bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În condiții normale, de război, ar fi fost Împușcați scurt, fără multă vorbă și fără milă; așa, Însă, aveau numai de petrecut zece sau cinsprezece ani Într-o pușcărie militară unde urma să fie sodomizați Încă din prima noapte de condamnații mai vechi, care abia așteptau să le sosească oarece prospătură. Le ceruse apoi și le notase Într-un carnețel numele și adresele părinților, pentru ca bunii cetățeni cu progenituri nevrednice să afle unde și când aveau să se desfășoare procesele. Soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
plecase din sat și În locul ei se Întorsese vestea că născuse un copil din flori despre care se bănuia, cu temei, c-ar fi fost făcut cu sabotorul economiei naționale. Deși copilul apăruse pe lume cu destule săptămâni Înainte de execuție, condamnatul auzise bubuitul armelor fără să fi aflat că era tată. Ectoraș, care ani buni nu știuse că neîmpăcatul său rival fusese Împăcat cu de-a sila și pentru totdeauna, Își tot Închipuise - după ce Îi ajunsese la urechi Îngrozitoarea Întâmplare - cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a temei iconografice care printr-o subtilă interpretare făcea promisiunea mântuirii de asupritori. Meșterul de la Voroneț consacră tot peretele de apus, temei: Judecății de apoi, aici fiind o uriașă compoziție, unică în arta orientului creștin. Dușmanii Moldovei - turcii - sunt în mijlocul condamnaților veșnic. Pentru a fi înțeleasă în toată profunzimea și semnificația ei, vechea pictură bisericească trebuie privită integral, atât sub aspect religios, cât și artistic. Pictura veche moldovenească tălmăcește comorile de gândire și simțire ale credincioșilor din acea vreme, concepția lor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sunt pictați arbori exotici. De sub crucea de pe dealul Golgotei, sub Iisus Hristos Judecător, pornește un râu de foc care coboară spre stânga unde este fiara apocaliptică cu gura deschisă. În partea stângă, în dreapta scaunului de judecată sunt 3 grupe de condamnați: iudei, turci, tătari amestecați cu armeni, conduși de Moise la judecată. Dacă fețele drepților sunt oarecum senine, ale păcătoșilor sunt înspăimântate și deznădăjduite. Toți se îndreaptă nelinițtiți spre judecată. În partea stângă a ansamblului urmează părțile obișnuite: învierea morților vestită
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
las ca să treacă anul acesta fără să amintesc în scrierea mea și despre un adevărat patriot român, care până în ultima clipă a vieții lui, gândul i-a fost nu la el, ci la poporul său. A fost unul din acei condamnați ai soartei, care a crezut că face bine poporului, construind case gratis pentru toți oamenii țării, să le țină copiii gratuit la creșe, cămine, școli, facultăți, să le dea tuturor un loc de muncă, un țel în viață, o speranță
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
sala de mese era denumită Salonul de Mese. Salon de Mese pe naiba! Mai curând cocioaba de mese, m-am gândit. Nu, mai bine, baraca de mese. Nu, stați puțin, coliba de mese. Nu, și mai bine, cantina din clădirea condamnaților, m-am gândit cuprinsă de o furie crescândă. M-am uitat din nou în ochii lui Chris. Mai aveam o întrebare. —Ăăăă, Chris, tu îi cunoști pe toți oamenii din clădirea asta? — Da. — Deci ăștia sunteți toți? Nu mai există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
clasa de secretare-șefe n-aveau în cap decât pe mami și pe tati și povești de doi bani. Oricum, spânzurații nu suferă, zise tânăra cea masivă. Sir Frank zice că un călău bun poate să scoată un bărbat din celula condamnaților, să-l ducă sub trapă, să-i pună lațul de gât și să tragă de manetă în doar douăzeci de secunde. — De ce să limităm un asemenea privilegiu doar la bărbați? întrebă Wilt răutăcios. Clasa se uită la el, aruncându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
adică o schimbare de sex instantanee, a fost, ca să folosesc o expresie modernă, o experiență trăsnet. — Eu mă gândeam acum la bietul Mayfield, zise șeful Catedrei de Geografie. Din câte am înțeles, e încă internat la spitalul de boli mintale. — Condamnat? întrebă cu speranță în glas dr. Board. — Deprimat. Și suferind de epuizare. — Nici nu-i de mirare. Oricine e în stare să uzeze de... să abuzeze de limbaj în halul ăla și-o caută cu lumânarea. Auzi, „a structura ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de această dată era una dintre acele „pietre călătoare“ din deșert, roci grele care, în mod misterios, se deplasau pe acea întindere, lăsând în urma lor o brazdă lată, fără ca nimeni să știe cu adevărat dacă le târau forțele magnetice, spiritele condamnaților pe vecie sau un simplu capriciu a lui Alah. Caporalul Abdel Osman deschise ochii și imediat își blestemă soarta. Soarele se înălțase de două sulițe pe cer și încălzea pământul sau, mai bine zis, nisipul alb și tare, aproape pietrificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și se desfăceau alianțe, apăreau și dispăreau partide, se formau centrele de putere care aveau să decidă și deja decideau care-i voința poporului și blestemul lui perpetuat și amplificat; se puneau bazele marilor averi și ale marilor enclave de condamnați pe viață la sărăcie lucie, popoare de copii ai morții, vegheate de cascade de rânjete electorale, spre care se îndreaptă și stă ațintită atenția noastră - să le fie țărâna în ciorba copiilor și a nepoților și a strănepoților lor. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]