108,186 matches
-
care presupune anumite stiluri de conducere; decizia și participarea la luarea deciziei motivarea comunicarea gestionarea conflictelor și stresului schimbarea organizațională planificarea strategică Conducerea organizațiilor sau managementul presupune exercitarea autorității, a controlului, luarea deciziei, motivarea, planificarea strategică, schimbarea organizațională. Practic, managerul, conducătorul organizației este responsabil de toate procesele pe care le vom analiza în acest capitol. Câteva dintre elementele procesului de conducere sunt însă esențiale pentru stilurile de conducere; de aceea, voi începe prin a explica ce este autoritatea și care sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
conducere, adică modalitățile prin care managerii abordează problemele în organizații. Zlate, de exemplu, prezintă definiții ale unor specialiști care consideră că stilul de conducere poate fi definit, pe de-o parte, în manieră behavioristă drept „multitudinea de caracteristici ale comportamentului conducătorului” (2004b, p. 95) și fiind vorba de comportament poate fi schimbat, îmbunătățit; pe de altă parte, Zlate arată că alți autori, începând cu Fielder, disociază comportamentul unui conducător de stilul lui de conducere care se referă la caracteristicile acțiunilor sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de-o parte, în manieră behavioristă drept „multitudinea de caracteristici ale comportamentului conducătorului” (2004b, p. 95) și fiind vorba de comportament poate fi schimbat, îmbunătățit; pe de altă parte, Zlate arată că alți autori, începând cu Fielder, disociază comportamentul unui conducător de stilul lui de conducere care se referă la caracteristicile acțiunilor sale și care nu poate fi schimbat, fiind o „variabilă pur interioară legată de trăsăturile bazale ale personalității” (2004b, p. 96). Lussier & Achua (2004) consideră că modelele și stilurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
acest caz, și a consecințelor supramotivației asupra performanțelor sunt cele mai importante. Baza acestei dezbateri este: primește compania suficient în schimbul cheiltuielilor pentru directorii săi? Ce este un CEO (chief executive officer) sau un manager? Putem afirma că un manager este conducătorul unei companii, liderul care „arată direcția, calea” și este urmat de angajați. Atunci, ce este un bun manager? Întrucât afacerea presupune profit, un bun manager trebuie să fie cel care știe calea cea bună; calea spre „mai ieftin, mai rapid
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
număr de elemente identice (cel puțin aparent) pentru toți indivizii unei societăți care să facă posibilă legătura dintre ei. Cel mai important element socializant este limbajul. Se adaugă mediul comun, precum și alte împrejurări, dintre care merită a fi menționată figura conducătorului. Importantă în aceste sens îmi pare a fi și Școala, ca instituție, care trebuie să aducă acele elemente de identitate și unitate necesare unei națiuni, formând baza de cunoștințe comune. Fusta scurtă evidențiază criza unor valori morale. Pare de neimaginat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
asupra noastră, dar asta se întâmplă numai pentru câteva clipe, trecând rapid dincolo de noi, înspre destin și resemnarea în fața lui. Această atitudine este vizibilă și la nivel individual. Uitați-vă, spre exemplu, la un accident auto: cel mai adesea ambii conducători coboară nervoși din mașină, și încep să țipe unul la altul acuzându-se reciproc. Rar recunoaște cineva că a greșit. De altfel, apetitul pentru ceartă este semnul unei neasumări a vinei. Ne credem un popor de inocenți și de victime
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
unor echipamente cu însemnele și culorile țărilor lor. Formarea unei imagini prin sport (pe de o parte a națiunii respective prin identificarea cu sportivii, iar pe de altă parte a elitei conducătoare) reprezintă un aspect important al puterii unui stat. Conducători ai fostelor state socialiste au căutat să obțină diferite distincții și nominalizări care să le susțină politica. Astfel, oferind distincția Ordinul Olimpic președinților Ceușescu și Honecker, cea mai mare distincție, fără a dori, CIO a contribuit la îmbunătățirea imaginii politice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
state socialiste au căutat să obțină diferite distincții și nominalizări care să le susțină politica. Astfel, oferind distincția Ordinul Olimpic președinților Ceușescu și Honecker, cea mai mare distincție, fără a dori, CIO a contribuit la îmbunătățirea imaginii politice a acestor conducători. Pe bună dreptate, Samaranch a declarat că România merită acest premiu ca urmare a participării la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, în ciuda boicotului statelor socialiste. Același lucru s-a întâmplat și în cazul Germaniei de Est, care și-a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
miză politică în relațiile internaționale 67 impact puternic la nivel diplomatic.”32 Sportul a reușit, cu ajutorul meselor de tenis, să restabilească relațiile dintre cele două țări. Realizând importanța și potențialul competițiilor sportive internaționale (în speciale a Jocurilor Olimpice) URSS (a cărei conducători comuniști preluaseră puterea în 1948 și căutau recunoașterea politică internațională) debutează strălucit la Jocurile Olimpice la ediția de la Helsinki, desfășurată în anul 1952, lipsind foarte puțin ca ei să cucerească primul loc în clasamentul „neoficial” pe puncte între națiuni. Ulterior, s-
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
franceze, cercuri muncitorești și studențești engleze au efectuat presiuni pentru a 38 Brucan, S. - Îndreptar. Dicționar de Politologie, Editura Nemira, București, 1993, p. 13. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 74 opri plecarea sportivilor britanici; în Iugoslavia, conducători ai sportului au afirmat necesitatea amânării Jocurilor Olimpice până la schimbarea regimului politic din Germania.”39 Tot ca protest, de data aceasta împotriva discriminării rasiale practicată în unele țări (Africa de Sud), adresat lumii prin intermediul sportului, poate fi considerat și „gestul simbolic al puterii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de a se afirma. În Carta Olimpică este utilizată noțiunea de „țară” sau „națiune” și nu cea de „stat” ceea ce conduce în realitate la recunoașterea unui stat, devenind astfel o curea de transmisie a politicii sportive a partidului sau a conducătorului aflat la putere în țara respectivă. Se cunosc cazuri în care dintre membrii CNO-urilor făceau parte oameni de stat: regele Hasan al II-lea în Maroc, Manfred Ewald în R.D.G., Nicu Ceușeascu în România etc., care au făcut propagandă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de găzduire al Jocurilor Olimpice abia în 1916, ediția a VI-a, nedesfășurate însă din cauza războiului. Avery Brundage, cetățean american, a fost președinte al CIO între anii 1952-1972. Desfășurându și mandatul în perioada războiului rece, a fost considerat ca fiind un conducător reacționar dictatorial, dur cu idei preconcepute. Aceasta calificare are la bază câteva din deciziile adoptate de el: nu recunoaște Comitetul Olimpic al Vietnamului; înregistrează în timp record CNO-ul Germaniei de Vest și impune Jocurilor Olimpice din 1956 până în 1964 formula
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și le îndeplinesc directivele.”45 Autoritatea politică a lui Hitler a fost exercitată și în sport; astfel la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, desfășurate în prezența Führerului, „echipa de fotbal a Marii Britanii a fost sfătuită să-l salute pe marele conducător al Germaniei cu salutul fascist. În acele vremuri de mari frământări social-politice și Jocurile Olimpice erau supuse „vremurilor”.”46 La nivelul CIO autoritatea a devenit una cu conotații politice prin interzicerea participării la JO a Africii de Sud din 1960 până în 1992 datorită
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pe vocația divină a guvernanților sau pe inspirația divină; legitimitatea civilă exprimă o apreciere valorică privind întemeierea și justificarea exercitării puterii politice; legitimitatea, accepțiune întâlnită în gândirea politică modernă și contemporană, bazată pe încrederea în instituțiile puterii politice. Autoritatea unui conducător politic apare ca și competență profesională și interpersonală sau ca și drept de comandă oferit de poziția de lider în funcție de tipul de grup, de sarcinile pe care trebuie să le realizeze, dar și de situația în care se găsește el
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
au propus o serie de schimbări benefice pentru instituție, reabilitând imaginea publică a acesteia. c) autoritatea charismatică este tipul caracteristic regimurilor dictatoriale sau totalitare. Dacă cele două forme de mai sus sunt impersonale, autoritatea charismatică derivă din calitățile personale ale conducătorului ce inspiră angajament și insuflă ascultare. V. Măgureanu consideră că în problematica sistemului politic trebuie evaluat și rolul unor elemente fundamentale care pot contura sau anihila dimensiunea de autoritate a faptelor puterii. Este vorba despre regimul politic, consensul, prestigiul și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mondial atotputernic, fiecare stat își folosește propria sa politică pentru a apăra și a promova ceea ce el consideră a fi propriile sale interese. Puterea sa comparată cu cea a competitorilor săi poate fi mai mare sau mai mică și dacă conducătorii său sunt înțelepți ei vor urmări numai acele interese pe care ei au puterea de a le realiza cu succes.”59 Conform acestei opinii orice țară are dreptul de a uza de putere pentru a-și promova interesele doar în măsura în care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de vedere economic pentru România. Astfel, România a devenit „spărgătoarea de boicot”. Românii au intrat în Jocurile Olimpice cu capetele foarte sus. [...] Al doilea motiv al președintelui României ca să trimită atleții la Los Angeles îl constituia fiul său, Nicu. Nicu era conducătorul delegației la Jocurile Olimpice din ’84. tatăl său îl trimisese pentru a fi prezentat lumii în mod special, ca un prieten și aliat. Ceaușescu îl pregătea pe prințul negru pentru a fi succesorul său.”60 În politica actuală a relațiilor internaționale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pentru promovarea unor mize politice: Au existat preocupări ale statelor ca prin intermediul unor succese sportive să obțină o mai mare legitimitate și reprezentativitate pe scară mondială. Formarea unei imagini prin sport a reprezentat un aspect important al puterii unui stat. Conducători ai fostelor state socialiste au căutat să obțină diferite distincții și nominalizări care să le susțină politica. S-au extins și în domeniul sportului relațiile dintre marile puteri mondiale. CIO, prin Carta Olimpică, a utilizat noțiunea de „țară” sau „națiune
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
marile puteri mondiale. CIO, prin Carta Olimpică, a utilizat noțiunea de „țară” sau „națiune” și nu cea de „stat”, ceea ce a condus în realitate la recunoașterea unui stat, sportul devenind astfel o curea de transmisie a politicii partidului sau a conducătorului aflat la putere în țara respectivă. Pe de altă parte, popoarele care au dorit să se constituie în state suverane sau cele mici au adoptat o Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 183 politică de deschidere către
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
vorbind amândoi deodată și crezând, fiecare că el are dreptate. Se făcu o liniște de mormânt.Nimeni nu mai râdea, nimeni nu mai vorbea, se oprise și muzica.Se auzeau numai cei doi copii care țipau și povesteau. Cei doi conducători de oști, Decebal și Traian, se fulgerară cu privirea.Se ridicară brusc În picioare și-și spuseră vorbe tăioase: -V am primit În casa mea și v-am omenit ca pe niște oaspeți de seamă! zise Decebal. -Nu voi mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
a resturilor menajere la marginea râurilor și chiar în ele sau pe domeniul public. Primăria colectează deșeurile odată pe săptămână din fiecare sat, iar obiectele electrice sunt și ele colectate la intervale de timp mai mari. O altă preocupare a conducătorilor comunei este gospodărirea rațională a resurselor comunei. Ținând cont de prioritățile de viitor ale comunei, Consiliul local, consultându-se și cu o parte dintre cetățeni, a întocmit „Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2007 - 2013”, care s-ar rezuma în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Războiul Japoniei este o faptă nesocotită, un act de disperare. Să mor din cauza unui act de disperare... nu, mulțumesc! Mai bine mor de mâna mea. (rând liberă Oamenii își compun o mină serioasă când spun o minciună. Vai de seriozitatea conducătorilor noștri de azi! Pfu! (rând liberă Aș vrea să-mi petrec timpul cu oameni care nu caută să fie respectați. Numai că astfel de oameni cumsecade n-o să-și piardă timpul cu mine. (rând liberă Când mă pretindeam precoce, lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
și comunicații atât de intense, așa se explică de ce noi solicităm în mod constant sugestiile fiecăruia și de ce pretindem sistemului de învățământ un număr crescut de licențiați cât mai inteligenți și bine pregătiți, deoarece acești oameni reprezintă sângele industriei nipone. Conducătorii dumneavoastră cu deschidere socială, adesea plini de bune intenții, cred că datoria lor este să protejeze salariații din cadrul firmelor în care lucrează. Spre deosebire de ei, noi suntem mai realiști și considerăm că datoria noastră este să facem salariații să apere firmele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
culturii organizaționale din perspectiva normelor de drept. Factorii endogeni sunt mai numeroși și au un impact mai puternic. În primul rând, conducerea influențează direct cultura unei companii. Inițial, o cultură este generată de un lider, fondatorul. Apoi, fiecare generație de conducători îi modifică trăsăturile inițiale, o reproiectează și o consolidează în timp. Personalitatea conducătorilor, nivelul de pregătire managerială și de specialitate, leadership-ul sunt tot atâtea elemente care își pun amprenta asupra culturii. Istoricul sau originile unei companii, care înglobează tradiția, legendele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
au un impact mai puternic. În primul rând, conducerea influențează direct cultura unei companii. Inițial, o cultură este generată de un lider, fondatorul. Apoi, fiecare generație de conducători îi modifică trăsăturile inițiale, o reproiectează și o consolidează în timp. Personalitatea conducătorilor, nivelul de pregătire managerială și de specialitate, leadership-ul sunt tot atâtea elemente care își pun amprenta asupra culturii. Istoricul sau originile unei companii, care înglobează tradiția, legendele și simbolurile, modifică o cultură, o fac unică. Fondatorul joacă un rol foarte
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]