20,823 matches
-
pentru combaterea șomajului. Asta ne va permite și să identificăm coalițiile formate. 9.2.2.1. Susținătorii acțiunilor politice în favoarea locurilor de muncă Membrii care s-au exprimat în favoarea acțiunilor politice pentru locuri de muncă sînt în număr de trei. Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a acordat o mare importanță discursului despre pactul european pentru locuri de muncă. Desigur, acest pact nu trebuia să se substituie liniilor directoare actuale. Era privit ca o completare 581. Mai întîi, CES a acordat un
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
mai amintea și eforturile comune din lumea muncii pentru realizarea stabilității. Mărturie stăteau numeroase acorduri salariale. Totuși se nota că angajatorii nu au răspuns la acest efort sporindu-și investițiile pentru a crea mai multe locuri de muncă. În afară de asta, confederația a subliniat lipsa resurselor financiare adecvate pentru combaterea șomajului. În completare, CES și-a expus punctul de vedere asupra problemelor instituționale. Pe de o parte, confederația insista pe necesitatea de a se coordona acțiunile BCE, ale partenerilor sociali, ale Consiliului
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
efort sporindu-și investițiile pentru a crea mai multe locuri de muncă. În afară de asta, confederația a subliniat lipsa resurselor financiare adecvate pentru combaterea șomajului. În completare, CES și-a expus punctul de vedere asupra problemelor instituționale. Pe de o parte, confederația insista pe necesitatea de a se coordona acțiunile BCE, ale partenerilor sociali, ale Consiliului de Miniștri și ale Comitetului Economic și Financiar. Pe de altă parte, a propus o coordonare economică "autentică" a "marilor orientări în politicile economice". În fine
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
reprezentării în UE. În plus, vom prezenta prelungirile analizei în raport cu chestiunea transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom concepe diferite scenarii. 10.1. PSE stricto sensu 10.1.1. Natura specifică a PSE Este PSE o grupare? O confederație de partide naționale? O organizație extraparlamentară la nivel european? O instituție slab integrativă? 10.1.1.1. O grupare? PSE a fost calificat, în literatura de specialitate, drept o grupare 669. Gruparea social-democrată dispune de statute și obiective (ideologia, încercarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
un indiciu că social-democrații sînt capabili să lucreze împreună pentru a se pune de acord asupra unui program formal. Reiese că europartidul social-democrat nu mai este acea grupare analizată în 1979 de Claeys și Loeb-Mayer. 10.1.1.2. O confederație de partide naționale? În 1984, Daniel-Louis Seiler afirma că UPSCE este o confederație de partide naționale: "Pentru a nu stîrni susceptibilitățile naționale, disidențele social-democrate britanice, daneză și luxemburgheză rămîn în afara Uniunii, iar PASOK, deși prezent la al XI-lea Congres
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de acord asupra unui program formal. Reiese că europartidul social-democrat nu mai este acea grupare analizată în 1979 de Claeys și Loeb-Mayer. 10.1.1.2. O confederație de partide naționale? În 1984, Daniel-Louis Seiler afirma că UPSCE este o confederație de partide naționale: "Pentru a nu stîrni susceptibilitățile naționale, disidențele social-democrate britanice, daneză și luxemburgheză rămîn în afara Uniunii, iar PASOK, deși prezent la al XI-lea Congres, nu beneficiază de statutul de aliat în grupul socialist"670. Timpul va contrazice
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
că partidele membre originare din aceeași țară nu fac obligatoriu campanie sub același stindard transnațional. Pe scurt, primul argument al lui Seiler și-a pierdut forța în cursul timpului, celălalt este încă important, dar mai slab. În plus, conceptul de confederație de partide naționale nu este precizat de Daniel-Louis Seiler. Analiza sa rezultă din examinarea alegerilor din 1979. UPSCE a dat imaginea unui partid european foarte divizat și incapabil să ofere un manifest alegătorilor europeni. Dar și-a revenit la alegerile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politicilor, fenomene destul de neașteptate acționează și organizează dezbaterea între diferiții membri (partea a II-a). În paralel cu logica confederală, vedem pronunțată și o logică federativă într-un cadru conceput pentru cooperare. Reiese că UPSCE și apoi PSE nu sînt confederații de partide naționale. 10.1.1.3. O organizație extraparlamentară la nivel european? PSE a mai fost definit și ca organizație extraparlamentară la nivel european. Pentru Simon Hix, asta înseamnă că PSE își reunește membrii ca să decidă politici comune în privința
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de muncă la nivel european, soldate, în cel mai bun caz, cu promovarea politicilor active. 10.2. Partidele europene 10.2.1. Natura europartidelor Puteau oare raporturile între PSCE să se reducă la simple "relații diplomatice internaționale"? Este PSE o confederație de partide, după definiția lui Johansson? Corespunde unui europartid? Sau unei federații europene de partide? Sau chiar unui partid în sens convențional? 10.2.1.1. Simple relații diplomatice internaționale? Pentru Ernst Haas, activitățile extraparlamentare ale partidelor europene nu sînt
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Activitățile europartidului social-democrat în faza de contact nu erau simple relații diplomatice internaționale. Sigur că nu erau în măsură să influențeze procesul politic european, dar PSCE începeau deja să se europenizeze și să se familiarizeze. 10.2.1.2. O confederație de partide? În contrast cu această analiză a activității partidelor europene, alți cercetători au propus noțiunea de confederație de partide. Printre aceștia, Karl-Magnus Johansson afirmă că, pe de o parte, actorii partinici naționali nu sînt subsumați într-o entitate comună 689. Pe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
erau în măsură să influențeze procesul politic european, dar PSCE începeau deja să se europenizeze și să se familiarizeze. 10.2.1.2. O confederație de partide? În contrast cu această analiză a activității partidelor europene, alți cercetători au propus noțiunea de confederație de partide. Printre aceștia, Karl-Magnus Johansson afirmă că, pe de o parte, actorii partinici naționali nu sînt subsumați într-o entitate comună 689. Pe de alta, el consideră că niște "partide europene autentic integrate" ar necesita un transfer de suveranitate
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în jurul unei identități colective, în ciuda deficiențelor sale. Desigur, euro-partidul social-democrat nu se află în stadiul integrării componentelor sale, dar trebuie să amintim că este într-o fază de cooperare vizibil consolidată de la începuturile UPSCE. Rezultă că PSE nu este o confederație de partide în sensul dat de Johansson. 10.2.1.3. Un protopartid? După Panayotis Soldatos, ar fi potrivită denumirea de protopartide 690. Sînt propuși șapte indicatori. Unii s-au confirmat, cum ar fi relația slabă cu electoratul și recrutarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
intereselor economico-sociale reprezentate de proprietatea privată. În același timp, de un deosebit interes apare și "opusculul" său Asupra unității Italiei, ce se prezintă ca o completare la proiectul său de Constituție. Prin aceasta, Rosmini intenționează să dea viață la o Confederație italiană în măsură să realizeze unitatea și independența italiană. După opinia sa, însă, în 1848 el nu vede realizabil un stat unitar și centralizat, nefiind condiții politice, îndeosebi la nivel instituțional. El consideră totuși că ar fi mai necesară respectarea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ce s-a întîmplat cu un alt Henric, adică marele rege al Franței. Papa nu cerea altceva decît ca francezii să aibă un rege catolic și nu avea nimic personal împotriva lui Henric, nu avea pretenții politice în această privință. Confederații catolici din Franța nu se încadrau în acești termeni. În scrisoarea pe care i-au adresat-o ambasadorului Papei, Gaetano, îl incitau pe Papă să numească el un rege al Franței, iar Sorbona susținea acest lucru: Sorbona, spune scrisoarea, hujus
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mod obișnuit cooperativele de o aceeași culoare sunt afiliate la o asociație națională care le reprezintă, le coordonează și le sprijină. Experiența țărilor vest europene demonstrează acest lucru. Astfel în Italia există trei asociații naționale de reprezentanță și coordonare: 1. Confederația Cooperatistă Italiană de inspirație catolică democratică; 2. Liga Națională Cooperatistă de orientare social comunistă; 3. Asociația Generală a Cooperativelor italiene de orientare republicană și socialdemocrată. Este important de menționat că există situații în care cooperative care nu manifestă vreo orientare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
numărului cooperativelor cât și a numărului de asociați. În anul 1919 s-a produs o primă scindare a mișcării cooperatiste din Italia. Astfel cooperativele de orientare catolică, numite și "cooperative albe" s-au desprins din Liga Națională a Cooperativelor formând Confederația Națională a Cooperativelor (Confcooperative). În ligă au rămas așa numitele "cooperative roșii" de orientare socialistă și comunistă. C. A treia perioadă, care se întinde între 1921 și 1945, se caracterizează printr-un declin al mișcării datorat politicii de centralizare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comunistă. C. A treia perioadă, care se întinde între 1921 și 1945, se caracterizează printr-un declin al mișcării datorat politicii de centralizare a regimului fascist. Acesta avea să desființeze în 1925 mai întâi Liga Națională a Cooperativelor apoi și Confederația Națională. Constituirea unei entități naționale cooperatiste aflată sub autoritatea partidului fascist avea să stopeze dezvoltarea mișcării cooperatiste și să genereze un declin rapid al acesteia. D. În perioada a patra inițiată în anul 1945 s-a înregistrat o relansare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din Constituție prin care se recunoaște funcția socială a cooperației și caracterul său mutualist și nespeculativ. Cu toate acestea, nici în această perioadă nu s-a manifestat o dezvoltare unitară a cooperației italiene, datorită scindării mișcării în trei orientări politice: Confederația Cooperativelor Italiene de orientare democrat creștină (cooperativele albe); Liga Națională a Cooperativelor și Mutualităților constituită de către un comitet format din reprezentanți ai partidelor republican (de orientare liberală), socialist și comunist în 1945; Asociația Generală a Cooperativelor Italiene constituită în anul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
dezvoltare a cooperației agricole care să permită atingerea unor praguri de eficiență economică prin intermediul fuziunilor, restructurărilor și alianțelor cu întreprinderi publice sau private. Acestea sunt ANCA Lega (Asociația Națională a Cooperativelor Agricole Italiene afiliată la Liga Națională a Cooperativelor) și Confederația Cooperativelor Italiene (Confcooperative). Ambele prevăd adoptarea unui model consorțional, respectiv consorții de al treilea grad, care integrează toate fazele; de la producție, la transformare și până la comercializare. În sectoarele care nu se pretează la aplicarea modelului consorțional se prevede realizarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prevăzute organizațiile care pot dobândi calitatea de membru , organizațiile care sunt admise ca membre în mod excepțional și organizațiile care sunt admise ca membri asociați fără drept de vot. Astfel, în prima categorie întră: uniunile naționale sau federațiile societăților cooperatiste, confederațiile naționale ale uniunilor de cooperative, organizațiile cooperatiste naționale cu scop de afaceri formate din proprietari individuali, organizațiile cooperatiste internaționale. În categoria organizațiilor care pot dobândi calitatea de membre în mod excepțional amintim: uniunile sau federațiile regionale ale cooperativelor, societățile cooperatiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de menținut sau lipsită de încredere ar fi. Europa a trebuit să învețe să facă față acestor amenințări. Există, din punct de vedere conceptual, diferite noțiuni cu privire la viitorul pan-european: - ideea sovietică cu privire la o Casă Europeană comună; - propunerea franceză a Confederației Europene; - conceptul german despre o nouă ordine europeană pașnică; - ideea americană despre o Europă întreagă și liberă, dezvoltată apoi în ideea unei Comunități Euro-Atlantice etc. Toate aceste concepte au, în ciuda diferențelor, numeroase puncte comune. Această bază comună este bine de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cugetător cartezian"), pentru că "un om european nu există și nu a existat" vreodată; și, în cel mai neaoș stil năist, Sebastian îi opune cartezianului Benda contraargumentul suprem: viața, viața "tumultoasă și prost crescută", nu are nimic de-a face cu "confederația ideală" a Europei despre care e vorbit Benda. Tot sarcastic comentează Sebastian și declarația din vara anului 1933 a Pencluburilor, că vor apăra, "chiar în caz de război", valorile europene de libertate, solidaritate, toleranță etc.; congresiștii erau după un dejun
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
iar patru membri ai Colegiului C.N.S.A.S. au cerut reluarea votului. agenda evenimentelor 1. 04-7. 04. 2006 SÂMBĂTĂ l Militarii Forțelor Aeriene Române preiau comanda Aeroportului Internațional Kabul. DUMINICĂ l Vizita în Egipt a președintelui grec, Karolos Papoulias. LUNI l Confederația Sindicatelor sud-coreene organizează demonstrații pentru blocarea negocierilor cu S.U.A. (Seul) l Dezbatere televizată între premierul Silvio Berlusconi și liderul opoziției, Romano Prodi (Roma). MARȚI l Reuniunea miniștrilor Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (Paris) l Parlamentarii din Polonia votează moțiunea
Agenda2006-13-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284906_a_286235]
-
la rândul său, să pună în aplicare angajamentul de a evacua teritoriile germane, potrivit prevederilor tratatului. La deteriorarea rapidă a relațiilor francoprusiene a contribuit și decepția cercurilor conducătoare prusiene provocată de opoziția lui Napoleon față de tentativa lor de a crea Confederația Germaniei de Nord, cu scopul de a putea controla cel 171 Cf., ibidem, p. 73. 172 Cf., scrisoarea lui Grenville, adresată lui F.J. Jackson, la 18 octombrie 1800, în Public Record Office, fond Foreign Office, 353, 80, p. 68-69. 173
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
etic sau disciplinar, pe perioada menținerii sancțiunii; ... – medicul care a fost condamnat penal, indiferent de faptă, pe perioada de interzicere a drepturilor menționate în hotărârea judecătorească; ... – medicul care îndeplinește funcția de președinte, vicepreședinte, secretar și/sau trezorier al organizațiilor, federațiilor și confederațiilor sindicale; ... – medicul care îndeplinește funcția de conducere a organizațiilor patronale cu profil medical care au mai mult de 5 membri; ... – medicul care este angajat sau membru numit remunerat sau neremunerat al consiliului de administrație la bănci sau alte instituții de
DECIZIE nr. 18 din 4 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301175]