KorAP: Find »[drukola/base=confesional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...274 >

6,847 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

catolică, forme de control asupra mesajului și răspândirii lui prin presă, constituirea unei doctrine a Bisericii catolice asupra mijloacelor de comunicare. Prin raportarea la România și la situația particulară a unei minorități catolice într-o țară majoritar ortodoxă sub aspect confesional, autorul își înscrie demersul în orizontul istoriei relațiilor internaționale, descriind mecanismele intervenției Bisericii de la Roma în finanțarea, controlul și unificarea presei catolice din România, dar și analizând mobilurile profunde ale unei astfel de acțiuni. După cum, mai ales la nivelul capitolului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în istoriografia română, cu dorința, clar exprimată, nu doar de a adăugi cunoașterea istorică prin menționarea și descrierea tipăriturilor catolice din România primei jumătăți a secolului al XX-lea, ci și de a înțelege evoluția unei comunități minoritare din perspectivă confesională, modul în care sub presiunea contextului legat de faptele politice din spațiul românesc, dar și acțiunea unificatoare a Vaticanului își definește identitatea, dar și maniera de manifestare publică. Analizând presa catolică, autorul își propune să prezinte structura acestei instituții, organizarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unei comunități (cea catolică din România Vechiului Regat) și a unei societăți, cea interbelică cu precădere. Este motivul pe care o recomandăm tuturor celor interesați de istoria Românilor în prima jumătate a secolului XX, în multitudinea aspectelor ei sociale, politice, confesionale și culturale. Gheorghe IACOB Introducere " Dintre minunatele descoperiri ale tehnicii pe care geniul uman le-a extras, mai ales în zilele noastre, cu ajutorul lui Dumnezeu, din lucrurile create, Biserica le primește și le urmărește cu o solicitudine deosebită pe acelea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și pentru încercările de unificare a catolicismului din țara noastră. În cadrul acestor tentative, un element constant a fost dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia acestuia. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni asupra evenimentelor sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. În paginile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ungaria sau Polonia. Proiectele unui cotidian catolic în România surprinde multiplele încercări de înființare a unui ziar catolic în capitala țării, care să fie reprezentativ pentru toți catolicii din România și care să trateze și teme social-politice, depășind astfel granițele confesionale (prezentăm ca un studiu de caz un proiect al AGR-ului). Nici intervenția sau susținerea directă a Vaticanului nu a reușit să unifice diversele forțe catolice din România, să le facă să conlucreze și să realizeze acest deziderat al presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sa privitoare la toate "problemele contemporane", să poată să o apere și să răspundă numeroaselor acuze care i se aduc. Populația catolică de pe toate continentele și din toate statele lumii (cu regimuri politice diferite, cu statutul de majoritate sau minoritate confesională) era informată cu privire la acțiunile și la poziția Bisericii în societate. Credincioșii erau educați în spiritul credinței catolice, a mesajului creștin și a valorilor sale. Prezența Pontifului și a centrului administrativ creat în jurul său a reprezentat pentru Biserica Catolică un factor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presupune existența unui "public" educat, știutor de carte. La cei care nu au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin clerul și instituțiile create special în acest scop: ordinele misionare, asociațiile de tineri și cele de caritate, învățământul confesional; toate aceste organizații preluau învățătura creștină și mesajele sale de la autoritatea bisericească și o transmiteau mai departe. Un aspect important a fost și cel al difuzării acestor informații în limbile naționale. În acest scop s-a format un cler și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Isabel, în timp ce tradiționaliștii s-au grupat în jurul fratelui regelui, Carlos. Reformele ce au urmărit să-i sustragă Bisericii dreptul la educație și să-i vândă bunurile (1834-1835) au inflamat situația. În acest context s-a dezvoltat un fel de presă confesională strâns legată de cauzele politice și s-au vehiculat idei privitoare la modul în care catolicii trebuiau să acționeze în mediul public prin intermediul presei. Anticlericalismul statului liberal a determinat adeziunea multor catolici la partea carlistă și astfel cele două grupări

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în cadrul comunităților catolice din întreaga lume; era ca o nouă formă de "evanghelizare", dar și ca o manieră de contracarare a atacurilor întreptate împotriva sa indiferent din ce colț al lumii, sub ce regim politic, sau ce situație etnică sau confesională exista. Existența numeroaselor documente păstrate au demonstrat preocuparea Bisericii de a răspunde noilor realități. Ea a fost conectată la actualitatea cotidiană, la tot ceea ce se petrecea în lume. Le-a prezentat credincioșilor prin scrierile și mesajele sale poziția și atitudinile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avea 336 de ziare în toată Spania, cu un tiraj de 580.884 de exemplare 174. La alegerile din 1879, ierarhia ecleziastică înclina către participarea la sistem și chiar în acel an, Alejandro Pidal y Mar a creat un partid confesional catolic, numit La Unión Católica. Luptele cauzate de orientările politice diferite au provocat discuții publice acide între El Siglo Futuro și La Fe, concretizate prin ruptura din 1888 și crearea Partidului Integrist, al cărui ziar avea să fie El Siglo

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
crearea unor ranguri ecleziastice românești. Sfântul Scaun a instituit o ierarhie proprie teritoriului statului român independent (cu perspectiva dezvoltării sale ulterioare conform principiului autoterminării popoarelor, aplicat în cazul românilor după 1918). Principatele Române s-au aflat, din punct de vedere confesional, la intersecția ortodoxismului cu catolicismul. România avea o populație majoritar ortodoxă, cu o ierarhie puternică în stat, însă subordonată încă Patriarhiei de la Constantinopol și supusă influenței ortodoxiei rusești și panslavismului. Statul român a ținut totuși cont de faptul că o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unui tratat în perioada 1853-1918 nu au dus la semnarea unui acord. Situația s-a schimbat abia în contextul reîntregirii României, când una din cele mai sensibile chestiuni ce urma a fi soluționată de stat și de biserică era problema confesională 275. Această temă era considerată "o chestiune mare și delicată, de a cărei rezolvare atârnă, în parte, liniștea și viitorul țării"276. S-a propus ca statul să țină cont de evoluția cultelor de-a lungul secolelor, sau să analizeze

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
chestiune mare și delicată, de a cărei rezolvare atârnă, în parte, liniștea și viitorul țării"276. S-a propus ca statul să țină cont de evoluția cultelor de-a lungul secolelor, sau să analizeze regimul acestora din alte țări. Subiectul confesional nu era o doar problemă religioasă, ci și una națională, de stat: "Religia poporului român în raport cu religia celorlalte popoare din cuprinsul României, nu este o problemă de ordin pur bisericesc sau administrativ, pe care să o poată rezolva un singur

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
națiunii române"287. Încheierea Concordatului dintre România și Vatican a constituit un moment de referință în evoluția relațiilor diplomatice dintre cele două state. Guvernele românești din perioada 1920-1927 au intuit necesitatea încheierii Concordatului ca o premiză a procesului de integrare confesională a credincioșilor catolici minoritari și de rezolvare a problemei cultelor din România Mare. Sfântul Scaun vedea, la rândul său, în acest tratat un instrument util pentru păstrarea și consolidarea drepturilor și libertăților Bisericii Catolice într-un ambient ortodox destul de ostil

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de către Vatican în perioada interbelică evidențiază faptul că politicienii români nu au abandonat interesul național. Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă a statului român față de minoritățile confesionale, precum și grija păstrării unor relații cât mai strânse cu centrul catolicismului. Semnarea și ratificarea Concordatului cu Vaticanul au reprezentat acte politice cu o dublă semnificație: reglementarea raportului dintre statul român și Biserica Catolică din România (cu respectarea reciprocă a drepturilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
geografică în care a existat o tradiție a presei catolice a fost în special Transilvania (deși circulau unele publicații de tradiție și în Bucovina), din cauza contextului istorico-politic ce a dus la contopirea luptei pentru unitate națională cu cea pentru libertatea confesională a românilor aflați în afara granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce a dus la contopirea luptei pentru unitate națională cu cea pentru libertatea confesională a românilor aflați în afara granițelor țării până în anul 1918302. Marea Unire a schimbat realitățile politico-teritoriale iar populația maghiară din Transilvania a devenit o minoritate etnică și confesională 303. Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la Cernăuți în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicație cu care atât latinii, cât și uniții puteau să se identifice și să se integreze alături de ceilalți ca element creator și participant la modelarea vieții sociale și științifice a României"365. Prin această revistă s-a încercat depășirea graniței confesionale, iar prin intermediul ei atât latinii, cât și uniții au încercat să se implice activ în dezvoltarea și modernizarea României, mai ales din punct de vedere cultural. Prin protopopul Ioan Bălan (una din personalitățile cele mai influente la Revista Catolică) uniții

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
linia trasată încă de la început, fără modificări semnificative. Sfârșitul a venit pe fondul general al dispariției presei catolice din România, odată cu instaurarea regimului comunist. Treptat presa catolică s-a dezvoltat, specializat și diversificat însă nu a reușit să depășească bariera confesională și să se adreseze unui public mai diversificat, nu doar catolicilor din România. Revista Raiul copiilor, apărută în 1939 (până în 1945) la București se adresa copiilor catolici din întreaga țară413. Încă din 1944 publicațiile catolice au apărut mai greu în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
totuși în condiții grafice bune414. Autoritățile politice comuniste instalate la putere au îngreunat apariția publicațiilor catolice iar în final le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană În spațiul românesc, romano-catolicii au reprezentat o minoritate confesională formată din diverse etnii: română, maghiară, germană etc. Problema confesională, considerată după Marea Unire "o chestiune mare și delicată de a cărei rezolvare atârna, în parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect complex și important, unic de la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
putere au îngreunat apariția publicațiilor catolice iar în final le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană În spațiul românesc, romano-catolicii au reprezentat o minoritate confesională formată din diverse etnii: română, maghiară, germană etc. Problema confesională, considerată după Marea Unire "o chestiune mare și delicată de a cărei rezolvare atârna, în parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect complex și important, unic de la înființarea României ca stat417; asta deoarece ea a fost strâns

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a constituit o preocupare constantă a statului român, urmărindu-se respectarea principiilor de egală îndreptățire și liberă protecție, acordată cultelor 419; asta a făcut posibilă existența pe teritoriul României a numeroase publicații religioase care s-au adresat unei anumite minorități confesionale sau etnice și care erau tipărite în limba maternă a respectivelor minorități 420. Apariția unei publicații în limba germană 421 nu a reprezentat o noutate, datorită numărului însemnat de germani aflați pe teritoriile românești. Au existat mai multe reviste și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
însemnat de germani aflați pe teritoriile românești. Au existat mai multe reviste și ziare tipărite în această limbă deși, nu toate aveau caracter religios 422. Limba germană era predată fie ca limbă maternă, fie ca limbă străină în majoritatea școlilor confesionale care aparțineau Bisericii Catolice sau Bisericii Evanghelice Confesiunea de la Augsburg. Bukarester Katholisches Sonntagsblatt O revistă catolică în limba germană a fost Bukarester katholisches sonntagsblatt, publicată la București între anii 1913-1942423. Gazeta a apărut în urma discuțiilor și a consultărilor dintre monseniorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
terenul național numai de ce este românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în condițiile în care conjuctura din țara noastră a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]