3,668 matches
-
prefigurează romantismul prin "afirmarea tranșantă" a "libertății subiective" și a "unilateralității", a voinței personale și "a deciziei actuale" luate în mod responsabil, în acord cu valorile individuale pe care le promovează cu fermitate și vehemență autorul opțiunii -, precum și prin natura conflictuală a unor asemenea experiențe (mereu în conflict cu lumea și cu ei înșiși, romanticii se simt parcă atrași de experiențele-limită și nu rareori le provoacă). În schimb, tendința "umanistă" despre care vorbește Spranger constituie un alt nume, deja consacrat ca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de incompatibile, iar modul lor de gândire este atât de opus, încât spiritul uman înainte de a renunța la una, spre a se adresa exclusiv celeilalte a trebuit să se slujească de concepte intermediare, capabile să faciliteze trecerea dincolo de caracterul lor conflictual". Astfel, potrivit lui Comte, metafizica apare ca o "provizorie", dar necesară "etapă de tranziție" între stadiul teologic și cel pozitiv (ibid., p. 279). Și Dilthey consideră metafizica "un stadiu necesar în evoluția spirituală a popoarelor europene" (Einleitung..., p. 129). 62 Georg
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
poate considera că instrumentele juridice la care poate apela creditorul pentru realizarea drepturilor sale sunt sancțiuni. În ceea ce ne privește considerăm că, mai degrabă, este vorba despre instrumente oferite creditorului obligației neexecutate, pentru a soluționa situația creată, care poate fi conflictuală sau nu și că utilizarea termenului de "sancțiune" servește unui interes didactic și de comoditate a limbajului. Relevantă sub acest aspect apare situația executării forțate a obligației, situație în care nu are loc nici îmbogățirea creditorului nici pedepsirea debitorului, acesta
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Capitolul 4 Elementele cadrului geostrategic Componentele cadrului fizic și uman reprezintă țesutul de conținut care organizează spațiul politicogeografic și reglează parametrii raporturilor funcționale ce se stabilesc la nivelul acestuia. Frontierele interstatale, sistemele administrativ-teritoriale, relațiile dintre state, stările conflictuale, raporturile de putere la nivel regional și global sunt tot atâtea mărimi rezultate din acțiunea conjugată a elementelor structurale ale sistemului natural și antropic. Toate aceste mărimi dau măsura organizării spațiului de relații global care, de cca. un secol, fac
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
aria metropolitană din Dubai (E.A.U.), parțial date în folosință din anul 2010, iar până în 2025 se estimează finalizarea unei legături feroviare și rutiere între Maroc și Spania printr-un tunel submarin pe sub strâmtoarea Gibraltar. Dat fiind însă contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura feroviară a fost sau este temporar dezafectată ori inutilizabilă. Din cauza stărilor conflictuale interne din Liban, căile ferate au fost practic inutilizabile între 1980-1990 (în timpul războiului civil), precum și din 2006 (odată cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și rutiere între Maroc și Spania printr-un tunel submarin pe sub strâmtoarea Gibraltar. Dat fiind însă contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura feroviară a fost sau este temporar dezafectată ori inutilizabilă. Din cauza stărilor conflictuale interne din Liban, căile ferate au fost practic inutilizabile între 1980-1990 (în timpul războiului civil), precum și din 2006 (odată cu redeclanșarea ostilităților cu Israelul). Calea ferată din fâșia Gaza ce asigură relația feroviară dintre Egipt și Israel a fost abandonată și nefolosită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
maritime, dar nivelul regional ridicat de conflictualitate face ca ele să fie slab echipate cu infrastructură portuară, așa cum se întâmplă în Somalia (4 porturi pe o lungime a țărmului de 3.025 km.). Pe de altă parte, din cauza contextul geopolitic conflictual din multe regiuni ale spațiului arabofon, o parte din infrastructura portuară a fost sau este temporar inutilizată ori utilizată la parametri reduși. Într-o astfel de situație s-au aflat porturile din Eritrea după 1993 (Massawa, Aseb), din Somalia după
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Și Israelul deține două terminale petroliere, unul la Elat (în Golful Aqaba) și unul la Haifa (pe țărmul Mediteranei) ce reprezintă capetele conductei transisraeliene construită ca alternativă de rezervă pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin raportarea numărului de porturi maritime și fluviale la suprafața hinterlandului intern deservit de acestea, respectiv suprafața ce revine pentru fiecare port de pe teritoriu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și Libiei (1988-2004), când activitatea acestora cu exteriorul aproape s-a anulat, deși dispun de potențialul necesar deservirii teritoriului și asigurării la un nivel adecvat a legăturilor externe, fapt dovedit după normalizarea relațiilor lor internaționale. Pe aceleași considerente de ordin conflictual se explică și gradul foarte redus de utilizare pe relația cu exteriorul, a aeroporturilor din statele arealului arabofon sudic: Sudan, Ciad, Mauritania și Somalia, grevate de o instabilitate internă cronicizată. D. Nivelul de risc al aeroporturilor din spațiul arabofon Gradul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
spațială a oleoductelor, pe atât sunt de diferite și vechimea lor și gradul lor de utilizare. Primele conducte petroliere au fost construite imediat după începerea exploatării pe scară industrială a hidrocarburilor în peninsula arabă și în Irak, dar datorită complicațiilor conflictuale araboisraeliene ce au urmat întemeierii statului Israel, aceste petroducte au cunoscut un regim de funcționare parțial și cu sincope. Astfel, în anii ’40 a fost construit oleoductul menit să transporte hidrocarburile din nordul Irakului (Kirkuk) până în portul mediteraneean Haifa, traversând
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și vecinii săi din sud - Siria și Irak, ce reclamă faptul că ajung să beneficieze de prea puțină apă pe valea fluviului. În prezent, Siria a rămas unul din puținele state arabe vecine, cu care Israelul se află în stare conflictuală. Pe acest fond, problema apei a devenit o pârghie suplimentară în confruntarea geopolitică din regiune. Astfel, în cadrul negocierilor turco-israeliene pentru construirea oleoductului submarin între cele două state menit a izola teritoriul sirian și libanez, partea israeliană a propus încă din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cu dinamică ascendentă a valorii potențialului militar se caracterizează printr o evoluție continuu crescătoare a valorilor indicelui M pe tot parcursul perioadei postbelice, ca urmare a menținerii ambițiilor și opțiunilor constante pe linia creșterii capacităților de apărare, pe fondul stărilor conflictuale cvasipermanente din interiorul lumii arabe. Această dinamică progresivă a fost susținută în bună măsură de creșterea economică pusă pe seama exploatării resurselor petro gazeifere și reinvestirii ulterioare a petrodolarilor obținuți, fapt ce a permis alocarea unor sume mari de la buget pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
și în condițiile apariției câtorva noi actori pe scena raporturilor de interese în regiune. Practic, abia acum lumea arabă își ia în serios valențele geopolitice derivate din așezarea sa în perimetrul Rimland-ului circumeurasiatic, în aria căruia au fost externalizate stările conflictuale ale războiului rece. Este una din realitățile regionale care a venit să confirme o dată în plus tezele afirmate de teoriile geopoliticii clasice ale lui Sir Halford Mackinder (teoria zonei-pivot eurasiatice), Alfred Thayer Mahan (teoria puterii maritime) și Nicholas J. Spykman
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
perimetrul semicercului exterior (aria exterior-periferică). În lumina teoriei recente a lui Thomas Barnett, statele arabe în totalitatea lor s-ar încadra pe centura “brâului vulnerabilităților” ce face joncțiunea între “miezul funcțional” al lumii stabile euro-atlantice și “prăpastia” Sudului afro asiatic conflictual, pauper și nesigur. În acest context, noii actanți postbelici - S.U.A. și U.R.S.S./Federația Rusă, au încercat în permanență să-și extindă controlul asupra cât mai multor areale din porțiunea arabă a Rimland-ului pericontinental, în scopul “încercuirii” masei continentale (de către
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
politicieni este o prostie; este chiar prostia în exercițiul mediei intelectuale!) nu au fost învățate, fiind lăsate deoparte pentru altfel de vremuri... Acest refuz al lui Foucault de a nu fi un element partinic al unui sistem social-politic autosuficient și conflictual în structura lui organizatorică îl aproprie de austriacul Eric Voegelin (1901-1985), intelectual reprimat îndeajuns de mult! Unii l-au plasat "la dreapta". Între Foucault și Voegelin vom găsi mai multe asemănări structurale decât între Foucault și Sartre. Etichetele nu ne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a Coranului a fost instituit, în cele două lumi, un regim maniheist de comportare la nivel social și mental, unde Binele și Răul s-au aflat în poziții opuse. Binele Creștinului este Răul Musulmanului și vice-versa! Un fel de regie conflictuală a Binelui și a Răului, pusă în practică de teologii musulmani și de către cei creștini pe baza interpretării versetelor acestor mari cărți (Biblia, Coranul). Concepția religioasă și dialectica modernă sunt două antinomii în căutarea Adevărului, care încă fascinează creierele lumii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acestor mari cărți (Biblia, Coranul). Concepția religioasă și dialectica modernă sunt două antinomii în căutarea Adevărului, care încă fascinează creierele lumii moderne. Vechiul Testament introduce în cultura universală, dar îndeosebi în tradiția de gândire a Occidentului, gândirea dialectică 57 prin structura conflictuală a narativității sale (adică seria de nedreptăți suferite de evrei în raport cu celelalte popoare). Această gândire "care se opune", "care rezistă" formată prin Biblie, prin cultura iudaică și greacă a fost perfecționată de tradiția scolastică medievală și de filosofia modernă (prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și descalifică două sau mai multe instanțe de putere-cunoaștere sub masca "dreptății" și a "adevărului". Măștile moderne sunt doar forme de expresie, dar nu conținuturi! Dialectica (teză-antiteză) are un drept câștigat la o moarte sigură în gândirea omului european. Gândirea conflictuală noi-ceilalți a fost repusă în societate prin fenomene istorice complexe: 1) antisemitismul european de după 1800; 2) procesul de formare a statelor naționale și fragmentarea gândirii europene în "gândiri locale"; 3) politica lui Hitler și Holocaustul. Gândirea "locală" e doar un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru Evul Mediu era logică formală; 3) pentru Hegel e motor al istoriei; 4) pentru Marx, o metodă generală de analiză a argumentelor contradictorii cu scopul aflării adevărului. Pentru autorul de față dialectica nu e decât o mecanică sterilă și conflictuală între indivizii moderni pe principiul reprezentării guvernare-opoziție. Raporturile de reprezentare guvernare- opoziție în cadrul societăților moderne nu sunt altceva decât motoare ale conflictelor social-politice. Democrația directă la nivel social și politic se impune ca o necesitate umană și statală, dincolo de pasivismul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
revoluții social-politice, avem lovituri de stat și regimuri dictatoriale, avem războaie civile, devenite niște... "greșeli" ale politicienilor și ale intelocraților care-i susțin. Principiul reprezentării este o problematică deschisă, iar el nu a funcționat constructiv, ci mai degrabă dialectic și conflictual pe tot parcursul istoriei moderne. Vom înțelege de ce "lovitura de stat este automanifestarea statului însuși"127. De fapt, lovitura de stat, revoltele anti-stat și revoluțiile nu sunt altceva decât manifestarea cetățenilor nu atât împotriva statului și a ideii de stat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
produce rezistență. Nu controlul politic asupra societății este problema de fond, ci situația sau procesul prin care acest control politic creează relații inegale, arbitrare între cele două tipuri de putere: putere a civililor și putere a mecanismelor statului politic. Situația conflictuală când două sau mai multe autorități civice, politice își erodează una alteia autoritatea pentru a deveni mai puternice, o regăsim în aceste relații arbitrare. Aici este adevărata problemă a funcționării puterii și a libertății în societățile noastre, totodată, o problemă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politică, toată această competiție pentru o putere mai mare și pentru privilegii, toată această intrigă și dialectică politică (guvernare-opoziție) este de tăiat. Este capul regelui, adică lupta singulară ce creează suveranități mari și mici, creează raporturi inegale și, implicit, situații conflictuale. Capul regelui este un nou principiu de guvernare, dincolo de nefastul principiu al reprezentării. Cine ne reprezintă? Cum suntem reprezentați? Puterea a însoțit permanent iluzia puterii, printr-un joc dialectic al opozițiilor și al luptelor între diverse facțiuni umane. Acest joc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
bine de 200 de ani, i se va taia capul prin aceste rânduri/gânduri pentru o nouă filosofie și practică a puterii politice. Să tăiem capul regelui! mai înseamnă să tăiem capul dialecticii moderne, să ne debarasăm de o gândire conflictuală, instituită în societate și în politică prin intermediul dialecticii. Egalitatea modernă nu anulează libertatea, ci dimpotrivă, sunt complementare. Ar fi bine să ne debarasăm de iluzia că promovarea unei egalități sociale anulează libertatea și meritele celor cu o gândire liberă, creativă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și scrierilor percepute drept "literare". Între știință (fizică-matematică), istorie (investigații asupra unor trecuturi) și literatură (estetica, formele și "frumusețea" folosirii cuvintelor, a ideilor și raționamentelor) nu există nicio incompatibilitate. A le plasa pe "poziții opuse" e o atitudine de gândire conflictuală, pseudo-pozitivistă. În primul rând, istoria scrisă ține de ideea povestirii, a descrierii și a prezentării unor evidențe inconfundabile a faptelor cu adevărat esențiale prezente într-un anumit sector social sau de cunoaștere. Pentru Foucault, pe lângă faptele rezultate din acțiuni umane
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modernă. Se pot oferi numeroase exemple despre cum ideile, fără un acord vizibil cu realitatea faptelor, au stat la baza tuturor conflictelor din istorie printr-o relație istoricistă: fapte-contestarea lor prin idei-conflicte-noi realități. De altfel, Hegel intuia corect acest motor conflictual al istoriei, atunci când spunea că divergențele între idei și dintre sisteme doctrinare stau la originea conflictelor. În epoca modernă, disputele cu arme sunt o continuare a disputelor de idei din cadrul societăților. Ideile și conceptele sunt catalizatori ai conflictelor moderne. Un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]