1,866 matches
-
fonem se numește "cronem" (din grecește χρονος "chronos": timp) și se poate referi atît la durata vocalelor cât și la a consoanelor. Limba română are foarte puține astfel de situații în care lungimea unui sunet este importantă, ca în cazul consoanei "n" din cuvintele "înot" și "înnod"; pentru alte limbi însă diferențele de acest tip pot fi numeroase și esențiale. De exemplu cuvintele englezești "slip" (a aluneca) și "sleep" (a dormi) diferă în primul rînd prin lungimea vocalei (care antrenează și
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
alte limbi însă diferențele de acest tip pot fi numeroase și esențiale. De exemplu cuvintele englezești "slip" (a aluneca) și "sleep" (a dormi) diferă în primul rînd prin lungimea vocalei (care antrenează și o schimbare în calitatea acesteia). Similar, lungimea consoanelor (timpul de emitere sau de așteptare pînă la emiterea consoanei) este importantă în unele limbi precum italiana sau japoneza. Mai mult, unele limbi diferențiază chiar trei niveluri în lungimea vocalelor sau consoanelor; astfel estona distinge vocale scurte, semi-lungi și superlungi
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
și esențiale. De exemplu cuvintele englezești "slip" (a aluneca) și "sleep" (a dormi) diferă în primul rînd prin lungimea vocalei (care antrenează și o schimbare în calitatea acesteia). Similar, lungimea consoanelor (timpul de emitere sau de așteptare pînă la emiterea consoanei) este importantă în unele limbi precum italiana sau japoneza. Mai mult, unele limbi diferențiază chiar trei niveluri în lungimea vocalelor sau consoanelor; astfel estona distinge vocale scurte, semi-lungi și superlungi și de asemenea are consoane cu trei lungimi posibile în funcție de
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
și o schimbare în calitatea acesteia). Similar, lungimea consoanelor (timpul de emitere sau de așteptare pînă la emiterea consoanei) este importantă în unele limbi precum italiana sau japoneza. Mai mult, unele limbi diferențiază chiar trei niveluri în lungimea vocalelor sau consoanelor; astfel estona distinge vocale scurte, semi-lungi și superlungi și de asemenea are consoane cu trei lungimi posibile în funcție de care se modifică sensul cuvintelor. Unele limbi, ca de exemplu limbile cunoscute sub numele colectiv limba chineză, dispun de foneme exprimate prin
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
de așteptare pînă la emiterea consoanei) este importantă în unele limbi precum italiana sau japoneza. Mai mult, unele limbi diferențiază chiar trei niveluri în lungimea vocalelor sau consoanelor; astfel estona distinge vocale scurte, semi-lungi și superlungi și de asemenea are consoane cu trei lungimi posibile în funcție de care se modifică sensul cuvintelor. Unele limbi, ca de exemplu limbile cunoscute sub numele colectiv limba chineză, dispun de foneme exprimate prin intonația dată individual fiecărei silabe. Toate limbile folosesc un sistem sau altul de
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
populația indigenă "(y)ezo" (numită și "emiși" sau "(y)ebisu") din nordul insulei Honshū, cu limbile altaice, cu cele austroneziene, sau paleosiberiene. În limba ainu, "ainu" înseamnă "om". Limba ainu are 5 vocale (/i/, /e/, /a/, /o/, /u/) și 12 consoane: Structura silabică în dialectul Hokkaidō este CV(C)- C=consoană; V=vocală; în dialectul din Sahalin este CV(V)(C), cu vocale identice. Accentul este final. Din punct de vedere sintactic este o limbă SOV (subiect-obiect-verb), ca și limba japoneză
Limba ainu () [Corola-website/Science/314039_a_315368]
-
din nordul insulei Honshū, cu limbile altaice, cu cele austroneziene, sau paleosiberiene. În limba ainu, "ainu" înseamnă "om". Limba ainu are 5 vocale (/i/, /e/, /a/, /o/, /u/) și 12 consoane: Structura silabică în dialectul Hokkaidō este CV(C)- C=consoană; V=vocală; în dialectul din Sahalin este CV(V)(C), cu vocale identice. Accentul este final. Din punct de vedere sintactic este o limbă SOV (subiect-obiect-verb), ca și limba japoneză. Folosește multe prefixe și sufixe, încât uneori un cuvânt este
Limba ainu () [Corola-website/Science/314039_a_315368]
-
din perioada mijlocie a Epocii bronzului (2.000 - 1.500 î.Hr.).Pe atunci a apărut alfabetul fenician, strămoșul celor mai multe sisteme de scriere cunoscute astăzi.Fenicienii au fost cel de-al doilea popor care a adoptat alfabetul , având numai 22 de consoane, dar nici o vocală. Operele culturale au fost păstrate sub forma unor mituri, epopeei, imnuri, cantece de iubire, elegii, rugaciuni, bocete, satire, proverbe, fabule și ghicitori, precum și texte despre educația antică și povestiri și dialoburi ale căror scop era transmiterea cunoașterii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Formele nominale sunt: pentru substantivele masculine: -l și -le, pentru cele feminine -a la singular și pentru masculin -i și feminin -le la plural. Cu toate acestea, precum se vorbește în Daco-Română, -l-ul articlolului definit la masculin singular cade, rămânând consoana de legătură -u-; spre exemplu: (Daco-Română) lupul > (Istro-Română) lupu, (Daco-Română) ursul > (Istro-Română) ursu, (Daco-Română) mielul > (Istro-Română) mľelu. -le de închide este folosit pentru toate substantivele masculine la singular ce se termină în -e; spre exemplu fråtele ("fratele"), sorele ("soarele"), cărele
Gramatica limbii istroromâne () [Corola-website/Science/314425_a_315754]
-
se aplică dialectului Cușco ; există diferențe mari pentru alte varietăți de quechua. Quechua folosește doar trei vocale: și , asemănător cu limba aimara. Vorbitorii monolingvi pronunța aceste vocale și respectiv , desi vocalele spaniole și pot fi folosite. Cand vocalele apar lângă consoanele uvulare , si , sunt pronunțate , și . Niciuna dintre oclusive și fricative nu sunt sonore; sonorizarea nu este fonemica în vocabularul nativ quechua al varietății moderne Cușco. Aproximativ 30% din vocabularul prezent în quechua modernă este preluat din limba spaniolă și este
Limbi quechua () [Corola-website/Science/314423_a_315752]
-
anterior spre lateral și posterior, următorii dinți: 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari și 3 molari. Molarii și premolarii sunt numiți per ansamblu măsele. Ultimul molar este numit colocvial măsea de minte. Funcțional, dinții au rol atât în pronunția unor consoane cât și în masticație, fiind adaptați perfect pentru tăierea, zdrobirea și măcinarea alimentelor. La majoritatea vertebratelor dinții se înnoiesc de mai multe ori de-a lungul vieții. La oameni, în schimb, în ciuda existenței unui țesut numit lamina dentară, care este
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
diversele tipuri de pseudocorecție în ebraică, în canaaneana, ugaritica, arameica, araba, și până și în inscripțiile din Arabia de Sud și în limba gî'îz. Unul este legat de ortografia neuzuală cu s sin /s sameh, altul de teoria disimulării consoanelor duble. Cartea lui Y. Blau, A Grammer of Biblical Hebrew - este dedicată dascălului său, prof. Polotzki. Ea este concepută după metoda Porta Linguarum Orientalium, și conține fonetica, morfologia și un sinopsis al sintaxei, fiind bazat în întregime pe fragmente din
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
scris. Părțile componente ale unei categoriilor morfosintactice, compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. a mijloacelor de îmbogățire Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de a vocabularului și a personaj). categoriilor semantice Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. studiate, a ortografiei și Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, punctuației trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
a) recitarea a 1 - 2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; ... b) citirea unui monolog/ text dialogat; ... c) interviu pe o temă la alegerea candidatului; ... Aptitudinile investigate sunt: comunicarea; pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; argumentarea în susținerea unor idei; expresivitatea. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie și un profesor de limba și literatura română NOTĂ: 1. Rezultatul fiecărei probe se apreciază cu "admis" sau "respins". 2
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
verificarea aptitudinilor specifice prin una din următoarele forme: a) recitarea a 1 - 2 strofe dintr-o poezie la alegerea candidaților; ... b) citirea unui monolog/text dialogat; ... Aptitudinile investigate sunt: comunicarea; pronunția cuvintelor, în general, și a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; argumentarea în susținerea unor idei; expresivitatea. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de pedagogie și un profesor de limba și literatura română. 2. PROBA DE INVESTIGARE A CAPACITĂȚII DE A COMUNICA - INTERVIUL Proba constă
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
germană sau engleză, iar pe malul stâng, rusesc și sovietic timp de 154 de ani, sunt mai mult de origine răsăriteană provenind din limbile rusă sau ucraineană. Cea mai proeminentă diferență între graiul moldovenesc și limba literară constă în palatalizarea consoanelor "ș", "ț" sau "j" în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba „ausbau” forme precum "„mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară”", "„soldați
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
de ani, sunt mai mult de origine răsăriteană provenind din limbile rusă sau ucraineană. Cea mai proeminentă diferență între graiul moldovenesc și limba literară constă în palatalizarea consoanelor "ș", "ț" sau "j" în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba „ausbau” forme precum "„mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară”", "„soldați”", "„și”", "„zeamă”" iar în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
ce" arată și obiceiul subdialectal, dar nu regulat, de a reduce "e"-ul surd la "i". În mai multe cuvinte de sorginte latină, în care [d] a devenit [z], se păstrează în graiul oral, însă nu și în limba scrisă, consoana oclusivă din grupul [dz], de exemplu "dzece, dzeși, dzăși" (zece), Dumnedzău (Dumnezeu/Dumnezău), "vedz" (vezi), "verdz" (verzi) (fonetism împărtășit și de limba aromână și parțial de graiul maramureșean). În plus, în uzul colocvial se află, printre altele, și variantele vechi
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
dialectul cu șuierături ("sziszegő dialektus") sau dialectul de Nord ("északi csángó dialektus") în lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai greu de înțeles și
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
lingvistica maghiară, deși este vorbit și de un mic grup al ceangăilor de Sud. Termenul "dialectul ceangău cu "s"" provine din faptul că dialectul vechi conține o consoană "s" care în limba maghiară nu mai există și se diferă de consoana "sz" (care se folosește și în acest dialect) și stă de obicei în locul unui "ș" (s) unguresc. Dialectul vechi ceangău este cel mai greu de înțeles și pentru maghiarii vorbitori de limbă română (de exemplu pentru transilvăneni), deoarece, pe lângă preluările
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
lung, înseamnă „cuptor”, „sobă”, dar "offen", cu "o" scurt, înseamnă „deschis”. După cum se observă din aceste exemple, în limba germană și substantivele comune sunt scrise cu inițială majusculă. Pentru a distinge între vocale lungi și vocale scurte, ortografia germană folosește consoane simple sau duble. După vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t", "d", "l", "m", "n", "s", "z" etc.). Pentru
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
După cum se observă din aceste exemple, în limba germană și substantivele comune sunt scrise cu inițială majusculă. Pentru a distinge între vocale lungi și vocale scurte, ortografia germană folosește consoane simple sau duble. După vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t", "d", "l", "m", "n", "s", "z" etc.). Pentru a se reda sunetul "s" după o vocală lungă sau după
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
distinge între vocale lungi și vocale scurte, ortografia germană folosește consoane simple sau duble. După vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t", "d", "l", "m", "n", "s", "z" etc.). Pentru a se reda sunetul "s" după o vocală lungă sau după diftong, în scrierea germană se folosește în multe cazuri, încă din evul mediu, și litera specială " ß", numită pe
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
procent de 91,51% din populația Finlandei are limba maternă finlandeza, un rest de 5.5% având Suedeza, iar restul Sami sau alte limbi ca limbă maternă. Sunetele limbii finlandeze sunt: Vocale: [a o u e i æ ø y] Consoane: [p t k d m n ŋ s h l r j v] și stopul glotal. De curând au fost împrumutate din alte limbi încă câteva consoane, pe care însă nu toți vorbitorii pot să le pronunțe: b g f
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
Sunetele limbii finlandeze sunt: Vocale: [a o u e i æ ø y] Consoane: [p t k d m n ŋ s h l r j v] și stopul glotal. De curând au fost împrumutate din alte limbi încă câteva consoane, pe care însă nu toți vorbitorii pot să le pronunțe: b g f š și ž. Vocalele pot fi scurte sau lungi, diferența de durată putând fi singura care deosebește două cuvinte, de exemplu "tuli" "foc" și "tuuli" "vânt". Consoanele
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]