3,427 matches
-
vadă pe Domnii lor ocârmuindu-le sub controlul veșnic al Rusiei. S-a văzut în zilele din urmă, în Iași, la ușa Consulatului, o publicație care dovedește că acest control este mărturisit fără teamă în public, ca un drept câștigat: Consulatul împărătesc al Rusiei aduce la cunoștința obștească că oricine, de orice protecție ar fi, ar voi să deie plângeri d-lui consul general, la București, nu poate adresa plângerile direct acestui din urmă, dar trebuie să le remită pecetluite Consulatului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Consulatul împărătesc al Rusiei aduce la cunoștința obștească că oricine, de orice protecție ar fi, ar voi să deie plângeri d-lui consul general, la București, nu poate adresa plângerile direct acestui din urmă, dar trebuie să le remită pecetluite Consulatului din Iași, de unde vor fi expediate pe cale oficială. Aceste plângeri trebuie alcătuite în limba rusească sau franceză, singurele ce se pot întrebuința față de d. consul general... În primăvara anului următor, 1836, relațiile dintre Rukman și Vodă Ghica luaseră un caracter
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lucrurilor în această țară văd în acest incident neprevăzut o urmare a sistemului de desconsiderare a Domnului, ce s-a adoptat spre a face guvernul lui imposibil. Acuma există certitudinea că membrii opoziției din Obșteasca Adunare își iau instrucțiile de la Consulatul general al Rusiei... Iată cum explică Cochelet, într-un raport către Thiers, ostilitatea vădită a Rusiei împotriva lui Alexandru Ghica: ... Întâiul scop al Rusiei asupra Principatelor s-a dezvăluit, deci, prin numirea Domnilor, arătând ceea ce aștepta de la ei, ceea ce n-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
administrație a lui Kiseleff și din lipsa lăsată de el în casele publice, și că acuzația era cu atât mai puțin întemeiată cu cât, chiar atunci, Obșteasca Adunare constatase existența unui mic excedent al veniturilor asupra cheltuielilor. Apoi, de la început, consulatul împărătesc impusese lui Ghica niște mari vistieri care erau creaturi ale rușilor: ... Se pare că astăzi i se reproșează această alegere ce i s-a prescris, precum i se impune, în fiecare zi, cutare sau cutare individ, pentru cutare sau
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să ție într-o mână pedeapsa și în cealaltă ghelirul ! Și pentru a se aduna aceste 2.400.000 lei, se puse, de Sfatul Administrativ, fără a trece această măsură prin Adunare, o contribuție extraordinară de o zecime asupra capitației. Consulatul rusesc nu făcu nici o observație asupra acestei violări patente a unuia din principiile de căpetenie ale Regulamentului. În iunie 1839, Rukman părăsi Bucureștiul, unde fu înlocuit prin Titov, în locul căruia, după un an, veni Dașcov. Relațiile Domnului cu Adunarea deveniră
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
an, veni Dașcov. Relațiile Domnului cu Adunarea deveniră din ce în ce mai încordate, din cauza măsurilor propuse de cel dintâi pentru îmbunătățirea soartei țărănimii și stăvilirea abuzurilor săvârșite de proprietari și de arendași, la care Adunarea, alcătuită numai din proprietari, se împotrivea cu cerbicie. Consulatul general al Rusiei nu pierdea această ocazie pentru a ațâța pe cât putea pe Domn împotriva Adunării, împingea pe membrii acesteia să se arate neplăcuți lui Ghica. Fără îndoială că în îndemnurile Rusiei trebuie să căutăm motivul propunerii lui Emanoil Băleanu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
boierilor ocupând demnitățile cele mai înalte; astfel, se înlătură dispozițiile regulamentare care hotărăsc ca Domnia să nu poată aparține decât acelor boieri, ai căror moși au fost nobili... Ipoteza că Băleanu, făcând aceasta propunere, era o unealtă, probabil inconștientă, a Consulatului General rusesc, este confirmată prin faptul că împăratul Neculai se grăbi să aprobe hotărârea Adunării și să dea lui Kiseleff autorizația formală de a primi onorurile ce i se conferiseră de către Obșteasca Adunare din București. Ceva mai mult, vedem chiar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
capul acelora care lucrau la răsturnarea Domnului era Gheorghe Bibescu; el nu se sfiise a sfătui pe Ghica să abdice „din cauzapierderii afecțiunii poporului român și a lipsei de încredere în el”. În noua adunare, opozanții erau în majoritate și Consulatul General rusesc îi sprijinea pe față. ... În mijlocul acestei stări de lucruri este un spectacol într-adevăr curios, Domnule Ministru, de a privi astăzi cum Obșteasca Adunare a Țării Românești, pe care evenimentele din 1837 o făcuse să se teamă de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de atunci mântuirea ei în exagerarea devotamentului ce-1 afecta pentru Rusia; cum anul trecut ea a întrebuințat pe generalul Kiseleff ca o armă cu care să poată lovi în Ghica Vodă, cum a urmat să se servească de sprijinul Consulatului General al Rusiei ca de o pârghie cu care să zguduie autoritatea legiuită a domnitorului... În februarie 1842, sosea la București vestea că la Brăila se întâmplaseră în ajun noi dezordini, pricinuite de bulgari, cu prilejul cărora căzuseră mai mulți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ca noul nostru Domn să devină patriot, dacă deodată, d. Dașcov va începe să-i predice, în numele stăpânului său, interesele naționalității române, dar aceasta este singura și ultima noastră nădejde... Domnul compuse ministerul său exclusiv numai din oameni agreați de Consulatul rusesc... Numirile facute în justiție nu par a fi fost fericite: ...Domnul... a desăvârșit o lucrare așteptată aici cu nerăbdare: numirile de judecători la diferitele divanuri... Fără a mai vorbi de modul în care tot ce se numește Ghica și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Nișamul împodobit cu pietre scumpe, adus de la Constantinopol, nu este zi care să nu reveleze câte vreo prodigalitate către d. consul al Rusiei sau persoanelor familiei sale. Credincios, de altminteri, obiceiurilor sale fără jenă (cavalières) pentru tot ce nu este Consulatul Rusiei, principele Bibescu care nu prevenise corpul consular de plecarea lui (la Constantinopol), nu 1-a prevenit nici despre întoarcerea sa... Amănuntele de mai sus asupra începuturilor domniei lui Bibescu, adăugite la cele cuprinse în capitolul precedent, ajung, mi se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și pradă crâșmele, fără ca ofițerii lor să caute a-i împiedica, de a comite aceste spolieri, ... Aici se opresc rapoartele consulare franceze, publicate de Academia Română în colecția Hurmuzachi și, după cât știu, nu s-au mai primit copii de pe acele ale consulatului general din București, posterioare datei de 8 iulie 1851, iar pe acele ale Consulatului din Iași, de la 1848 încoace. Din ele, de altminteri, n-am putut afla decât amănunte asupra unor fapte de aceeași natură ca acele expuse în capitolele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aceste spolieri, ... Aici se opresc rapoartele consulare franceze, publicate de Academia Română în colecția Hurmuzachi și, după cât știu, nu s-au mai primit copii de pe acele ale consulatului general din București, posterioare datei de 8 iulie 1851, iar pe acele ale Consulatului din Iași, de la 1848 încoace. Din ele, de altminteri, n-am putut afla decât amănunte asupra unor fapte de aceeași natură ca acele expuse în capitolele din urmă. Și acum iată ce reiese din rapoartele concordante, adresate Ministerului Afacerilor Străine
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Atena, am fost în audiență la ministrul de externe Iacovou să-l întreb ce perspective sunt pentru 1991 în relațiile noastre bilaterale. Iacovu mi-a spus Am avut o consultare cu ministrul grec, care mi-a recomandat să deschidem un consulat la Sofia. Deși era evident jenat, ministrul a dat vina pe MAE grec, cu scuze penibile. Gestul nostru ar fi, după opinia mea, nu numai gratuit, ci ar avea nuanțe deficitare pentru demnitatea ministerului nostru de externe. Domnul Năstase a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
activitatea șefului de misiune a fost adesea diversificată și intensă, astfel: luni primirea doctorului Mihai Popa din Limasol și participarea la Concertul aniversar al Radioteleviziunii cipriote; marți vizita de prezentare a ambasadorului Australiei și semnarea în cartea de condoleanțe de la Consulatul General al Norvegiei, în legătură cu decesul regelui Olav al V-lea; miercuri, marcam aniversarea a 15 ani a fiilor noștri Ionuț și Cătălin; joi primesc pe Agammemnon Stavrou pentru transmiterea unui mesaj confidențial al AKEL către președintele Ion Iliescu; vineri, primesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
grecesc având la bord, în cală, ultima noastră achiziție: autoturismul Volvo, cu care urma să parcurgem drumul de la Atena la București. Eram pentru prima oară pe un traseu pe care îl visam demult. În prima zi, am străbătut distanța până la Consulatul român din orașul Salonic, unde mă aștepta un bun coleg, consulul general, și unde am înnoptat până a doua zi, când aveam să traversăm Bulgaria și să intram în țară pe la Giurgiu. Așa cum plănuisem, eram acasă cu toată familia noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
În plus, cu deplină îndreptățire, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra unei consecințe posibile a acestui act de politică externă: intensificarea mișcării comuniste pe teritoriul țării noastre. El aprecia că "ar fi o gravă eroare, a admite prea repede înființarea de consulate atunci când suntem atât de rău înarmați împotriva propagandei comuniste". Același pericol, al extinderii propagandei comuniste este semnalat de georgiști și în septembrie 1934, în timpul negocierilor pentru aderarea U.R.S.S. la Liga Națiunilor. Afirmând că, prin intrarea în acest organism, sovieticii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o înlocuisem de câteva săptămâni cu cea de vânător de munte, căpătată de la englezi prin ofițerii unguri. Pentru a le fi de oarecare ajutor, m-am oferit, bineînțeles, în afara formalităților ce trebuiau îndeplinite în timpul călătoriei, cu autoritățile căilor ferate și consulatele din Austria și Ungaria și mai ales la intrarea în România, să am grijă de copii. Abia când totul s-a pus în mișcare, mi-am dat seama că acești copii de 5-7 ani se comportau ca niște maturi, cărau
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fost atașați unui tren de marfă sovietic care era încărcat cu tot materialul unei uzine germane sau austriece pe care ei îl demontaseră și-l transportau în Uniunea Sovietică 28. Am ajuns astfel la Budapesta unde trebuia să mă prezint consulatului român pentru a îndeplini formele de intrare în România. Cu toate că am găsit un consul foarte amabil și înțelegător 29, a fost obligat la rândul lui să facă un control foarte sever pentru identificarea tuturor. Și nu era ușor, eram doar
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
școli confesionale maghiare, zidul de netrecut al închisorii de minori (pe atunci) și, între ele, palatul cu un etaj al contesei Nemes, unde - la parter - spre stradă, în dreapta intrării, ne-am instalat noi. Deasupra noastră, pe toată fațada, se afla Consulatul francez, cu balcon și, drapel roșu-alb-albastru. Curtea dreptunghiulară, pietruită, cu mici smocuri de iarbă țâșnind ici și colo printre pietre, cu lungimea spre interior, avea în fund o poartă neagră, mare, de fier, deasupra căreia se întindea apartamentul contesei, corespunzător
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
drapel roșu-alb-albastru. Curtea dreptunghiulară, pietruită, cu mici smocuri de iarbă țâșnind ici și colo printre pietre, cu lungimea spre interior, avea în fund o poartă neagră, mare, de fier, deasupra căreia se întindea apartamentul contesei, corespunzător celui unde se adăpostea consulatul. De o parte și de alta a curții, la parter, ca și la etaj, alte apartamente, iar dincolo de greaua poartă din fund, care extrem de rar se deschidea spre a-mi permite o aruncătură de ochi într-acolo, o grădină nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
simplu - i-a răspuns contele d’Espinchal -, doamna era singura femeie din tot balul pe care n-o cu noșteam, chiar mă gândisem că trebuie să fi venit foarte de curând din provincie.“ Când m-am înapoiat la Paris, sub Consulat, l-am revăzut pe contele d’Espinchal: „Ei bine - i-am spus -, mă tem că sunteți dezorientat rău de tot; nu mai cunoaș teți pe nimeni din lojile Operei și ale Comediei Franceze.“ Drept orice alt răspuns, a ridicat ochii
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mintale. Nemaiputând să vorbească, ea indica prin gesturi ajutoarele care credea că îi mai pot fi date. Îmi strângea mâna în semn de recunoștință. În felul acesta s-a stins. SAINTE-BEUVE 1804-1869 DOAMNA RÉCAMIER În momentul când apărea, scânteietoare, sub Consulat, o vedem imediat înconjurată, admirată și iubită cu pasiune. Lucien, fratele Consulului, este primul personaj istoric care o iubește ăpentru că nu pot să-l pun la socoteală pe Barrère, care o cunoscuse copilă, demult). Lucien iubește, nu este respins
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să se așeze, ea s-a găsit așezată alături de Cambacérès, căruia Bonaparte i-a spus, glumind: „Ei bine, consule Cambacérès, mereu alături de cea mai frumoasă!“ Tatăl Doamnei Récamier, Domnul Bernard, lucra la poștă și era regalist; a fost compromis sub Consulat, arestat și încarcerat. Ea a aflat asta imediat, având ca invitată la cină pe Doamna Bacciochi, sora lui Bonaparte. Aceasta a promis să facă totul pentru a-l face pe consul să se intereseze de acest caz. După dineu, Doamna
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
campaniilor napoleoniene ăUlm, Austerlitz, Wagram); în 1809, în urma unui conflict cu Napoleon, demisionează. În 1818 devine rege al Suediei sub numele de Carol al XIV-lea; dinastia întemeiată de el domnește și astăzi. Textul lui Sainte-Beuve îl menționează în perioada Consulatului ă1799-1804), în cadrul căruia Bonaparte este prim-consul. BLANQUI, LOUIS AUGUSTE ăPuget-Théniers, 1805 -Paris, 1881). Revoluționar socialist utopist; a participat la revoluția din 1830, după care a devenit șef al opoziției republicane și apoi socialiste; a fost unul dintre conducătorii manifestațiilor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]