1,915 matches
-
au mișcările și acțiunile senzorio-motorii, integrarea kinestezică care anterior apăreau ca proprii reflectării imanente. Deci reflectarea obiectelor se face prin și cu ajutorul mișcărilor. Helmholtz a mai reușit să facă o descoperire interesantă atunci când a evidențiat rolul experienței anterioare, realizată în timpul contemplării vizuale a obiectelor. Aceasta devine la un moment dat atât de puternic influentă încât reflectării conștiente îi este peste putință s-o stăvilească. Prin generalizarea unei serii de rezultate acumulate pe această linie, Helmholtz a elaborat o teorie a reflectării
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să se transforme în abdicare? Și pentru că o politică detestabilă, vizionară și oarbă a aruncat Franța acolo unde știți, guvernele care au moștenit această situație nefericită se vor condamna la a nu mai avea nici o politică europeană? Oare, absorbiți de contemplarea acestei răni care va sîngera totdeauna, vor permite orice în jurul lor; vor lăsa lucrurile în voia lor; vor lăsa pe alții în locul nostru să se stabilească în Tunisia, pe alții în locul nostru să păzească gura Fluviului Roșu și să îndeplinească
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate, una dintre problemele care se pun este, evident, cea a modelului care orientează creșterea și dă măsura împlinirii ei. în Grecia veche se vorbea despre theios aner sau despre înțelept, despre omul asemănător zeilor în ce privește contemplarea adevărului și independența față de contingent Omul comun nu își gîndea totuși împlinirea după acest model maximal, ci mai degrabă ca pe o realizare naturală a măsurii puse în ființa lui care, asemenea plantei, are o anumită lege de dezvoltare. Răsturnînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atunci ansamblul devine un organism. S-ar putea spune că prin cădere omul și lumea lui se condamnă la o funcționare de tip individual-general. Ieșirea din Paradis înseamnă ieșirea din teritoriul universalului, unde îndeletnicirea firească a omului originar consta în contemplarea Unului. în regim mundan, această contemplație devine trudnică, supranaturală, nu ne mai stă la îndemînă, trebuie cucerită. Finitudinea, diferențierea potențial conflictuală, legile de tip concurență, ale naturii și ale societății, sînt cele care ne stabilesc din afară portretul. Lupta ascetului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard cu aceeași intensitate în contemplarea Focului divin. Dar fiecare dintre aceste ființe e unică, participă cu o ardoare specifică la Focul polar, constituie un organism singular în care intelectul, sufletul și corpul eteric sînt în mod specific și minunat de precis potrivite între ele de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o posibilitate pe care ființele aleseseră liber să o actualizeze într-o măsură sau alta. Recurgînd la o etimologie care deriva cuvîntul suflet (psyché) din psychros (rece), Origen considera că fiecare ființă avea în sine posibilitatea de a arde în contemplarea Unului, dar avea și posibilitatea de a se răci, de a neglija această contemplație, de a se plictisi ori sătura de ea. Amorțirea, coagularea mai mare ori mai mică provocată în ființe de intelectul lor răcit, care devenise astfel doar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
eseul Moise de a contempla lumina divină (Ieșirea, 33, 18) : fii prudent, îi spune Dumnezeu lui Moise, și păzește-ți sufletul să nu privească [prea] intens lumina ca nu cumva să te afunzi în ea strădania să se îndrepte spre contemplare, dar în așa fel încît să scape de afundare, căci aceasta din urmă ar nimici ființa omenească. Iar terenul cel mai bogat și mai direct accesibil pe care gîndirea paradoxală se aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că argumentul anselmian este important în măsura în care are o validitate logică și citarea părții formale a tratatului este suficientă pentru înțelegerea sensului argumentului 57. Revenind la argumentul lui Anselm, acesta, recomandându-se drept persoana ce caută să-și înalțe mintea spre contemplarea lui Dumnezeu și spre înțelegerea a ceea ce crede, este preocupat să conceapă la cererea unor frați din abație un "model de meditație asupra rațiunii credinței" și un argument constrângător, a cărui putere să nu mai poată fi infirmată de obiecții
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări triste din viața lor; Ochi umezi, voalați - om cu aptitudini și predispoziții poetice, artistice, gata de visare romantică, contemplare, precum și însușiri de talent; Ochi ascunși, găunoși - caracater iscoditor, dar și de trădător și spion, cu nenumărate slăbiciuni umane; Ochi profunzi, adânci - trădează invidia ascunsă, însă în unele cazuri depășește răutatea și poate face bine; Ochi pătrunzători - conștiința valorii de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fel ca și prin "ideile" pe care le transmite; de fapt, aceste idei se prezintă cu ajutorul unui mod de a spune care trimite la un mod de a fi, la participarea imaginară la o experiență trăită. Textul nu este destinat contemplării, el este o enunțare destinată unui co-enunțiator care trebuie mobilizat, determinat să adere "fizic" la un anumit univers de sens. Puterea de convingere a unui discurs se datorează în parte faptului că el determină cititorul să se identifice cu mișcarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe stadiile schimbării ale lui Prochaska și DiClemente (1983, pp. 390-395, 1992, pp. 184-218). Pentru Werch și DiClemente există un continuum de stadii, pornind de la non-utilizarea drogurilor până la consumul continuu: - precontemplarea, când nu se ia în considerare utilizarea de droguri; - contemplarea, când se gândește în mod serios inițierea consumului; - pregătirea, când se ia în considerare utilizarea drogurilor într-un viitor imediat; - acțiunea, când se inițiază consumul de droguri; - menținerea, când este continuat consumul. Modelul etapelor motivaționale-multicomponente combină stadiile de însușire a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
implicate în tratament Stadiul schimbării Prochaska și DiClemente (1982) Consumatorul Persoanele implicate în tratament Pre-contemplare Nu se gândește să renunțe la consum în viitorul apropiat. Dezvoltă o relație de încredere cu consumatorul, îi prezintă acestuia consecințele directe ale comportamentului lui. Contemplare Este îngrijorat de consecințele consumului și ia în calcul renunțarea la substanțe. Evocă motive pentru schimbare și consolidează aceste motive. Pregătire Este determinat să facă o schimbare în viitorul apropiat (30 de zile). Îl sprijină în demersul său și îl
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
A doua explicație este incomparabil mai largă și mai adâncă și e de natură teologică propriu-zisă. Este explicația afinităților cu doctrina creștina a clementelor superioare din civilizațiile păgâne prin ideea revelației naturale. Revelația naturală e descoperirea ideii de Creator din contemplarea și studiul naturii sau ai creaturii. Pentru noi, care considerăm această idee la lumina supranaturală a credinței creștine, lucrul pare limpede și ușor. Pentru lumea păgână însă el e atât de dificil încât numai câteva genii s-au putut ridica
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
influența mozaismului și care descifrează din doctrina metafizică a marelui filosof grec însăși ideea Treimii, pe care o găsește însă articulată stângaci, se raliază deopotrivă explicației teologice când zice că Platon se poate să fi ajuns la această idee prin contemplarea naturii. Eusebiu de Cezareea îl numește pe același Platon profet ca și Moise și descoperă în filosofia lui elementele doctrinei treimice, cum avea să facă și Augustin. Cu toate acestea, pentru Eusebiu, Platon, pe care îl socotește inspirat de Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumosului natural și artistic în ideea lui transcendentă, psihologia o vede în emoția estetică. Atât natura cât și arta ne procură emoții estetice de o egală calitate, între esteticienii psihologi, Volkelt e reprezentativ, ca unul care caută un fundament comun contemplării estetice atât a naturii cât și a artei(Tudor Vianu: op. cit. p. 124). Ce obiectează estetica modernă acestei concepții tradiționale? Mai întâi, ca știință experimentală, cum năzuiește să devină, ea elimină considerațiile metafizice asupra frumosului, fiindcă ele nu intră în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e mai strălucitor și mai misterios ca oricând. Nici un fel de artă n-a fost și nu va fi în stare să redea ceva din sublimitatea acestui spectacol. Și cu toate acestea, câte suflete nu încremenesc în vraja negrăită a contemplării lui! Am putea să înmulțim oricât aceste exemple. Dar e suficient pentru a demonstra absurditatea esteticii moderne, care ofensează cu asemenea idei magnifica frumusețe a naturii. E foarte adevărat că natura poate fi considerată cu un ochi educat artistic. Acesta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
este simplu, ci acoperit ca de un văl, ne este cu neputință să ajungem la cele inteligibile, fără ajutorul celor corporale. Așadar, după cum prin cuvintele, pe care le rostim, auzim cu urechile corpului și înțelegem cele duhovnicești, tot astfel prin contemplarea cu ochii trupului ajungem la contemplarea duhovnicească”(Sf. Ioan Damaschin: Cultul Sfintelor Icoane, tr. D.Fecioru. p. 111 ). Precum poezia biblică și Scriptura în totalitatea ei e revelația lui Dumnezeu, tot așa pictura bisericească e revelația cerului în suflet. „Intru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un văl, ne este cu neputință să ajungem la cele inteligibile, fără ajutorul celor corporale. Așadar, după cum prin cuvintele, pe care le rostim, auzim cu urechile corpului și înțelegem cele duhovnicești, tot astfel prin contemplarea cu ochii trupului ajungem la contemplarea duhovnicească”(Sf. Ioan Damaschin: Cultul Sfintelor Icoane, tr. D.Fecioru. p. 111 ). Precum poezia biblică și Scriptura în totalitatea ei e revelația lui Dumnezeu, tot așa pictura bisericească e revelația cerului în suflet. „Intru în biserică, înăbușit de gânduri ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artei nu e identic cu obiectul sublim al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă din lumea certitudinilor divine. Contemplarea vastității unei mări înfuriate e sublimă, contemplarea patosului dezlănțuit al unui amor primăvăratic e sublimă, contemplarea unei simfonii, care seamănă cu susurul imens al flăcărilor unui incendiu, e de asemenea sublimă; dar poate înlocui acest sublim estetic, al strălucitoarelor aparențe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al contemplației religioase. Ele aparțin la două ordine de existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă din lumea certitudinilor divine. Contemplarea vastității unei mări înfuriate e sublimă, contemplarea patosului dezlănțuit al unui amor primăvăratic e sublimă, contemplarea unei simfonii, care seamănă cu susurul imens al flăcărilor unui incendiu, e de asemenea sublimă; dar poate înlocui acest sublim estetic, al strălucitoarelor aparențe, sublimul real și supranatural al dumnezeirii, manifestat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
existență deosebite: arta se integrează ordinii naturale, mistica ordinii supranaturale. Una e din lumea aparențelor frumoase, cum zice Delacroix, cealaltă din lumea certitudinilor divine. Contemplarea vastității unei mări înfuriate e sublimă, contemplarea patosului dezlănțuit al unui amor primăvăratic e sublimă, contemplarea unei simfonii, care seamănă cu susurul imens al flăcărilor unui incendiu, e de asemenea sublimă; dar poate înlocui acest sublim estetic, al strălucitoarelor aparențe, sublimul real și supranatural al dumnezeirii, manifestat în religie? Iată cum se clarifică și cum se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
anumite comportamente; Ochi mereu râzători, senini - suflete caritabile, de îndrăgostiți, care trec foarte ușor, cu voie bună, peste unele necazuri și întâmplări triste din viața lor; Ochi umezi, voalați - om cu aptitudini și predispoziții poetice, artistice, gata de visare romantică, contemplare, precum și însușiri de talent; Ochi ascunși, găunoși - caracater iscoditor, dar și de trădător și spion, cu nenumărate slăbiciuni umane; Ochi profunzi, adânci - trădează invidia ascunsă, însă în unele cazuri depășește răutatea și poate face bine; Ochi pătrunzători - conștiința valorii de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Irina complotul pus la cale de către fiul ei, încercând astfel să "negocieze" o posibilă "eliberare" a tinerei împărătițe. Așadar, Breb se folosește aici de EPISTEME pentru un scop egoist, acela de a-și "recupera" obiectul pasiunii. În al treilea rând, contemplarea chipului ("icoanei") ființei iubite îl apropie uneori pe Kesarion de câmpul DOGMA: "Tovarășa lui Doamna Maria sta în podoabele-i de aur ca o imagine sfântă, dintre acelea pe care aveau nărav să le lovească isaurienii, desfăcându-le în două
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
numai în anumite condiții, prin aplicarea exactă a metodei inductive. În genere, stă numai în puterea lui (dătătorul și creatorul formelor) și poate a îngerilor și a altor inteligențe de a cunoaște formele printr-o afirmație imediată și din prima contemplare"35. Dacă am interpreta citatul separat am putea considera că Bacon este un agnostic, dar el nu face altceva decât să sublinieze limitările minții omenești și nevoia stringentă a unei metode. Ideea că Divinitatea este singura care poate cunoaște prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]