2,136 matches
-
scufundat al sufletului. Ca și în alte cazuri discutate până acum, întunecarea perspectivei mundane corespunde închiderii orizontului exteriorității. Privirea se întoarce în sine, coboară în adâncul în care "ochiul luminii" poate scruta evanescentele alcătuiri. Ceea ce scapă privirii obișnuite cu spectacolul contingenței se oferă unei alte priviri, pătrunzătoare în neobișnuitul lucrurilor ce tremură în străfundul neluminat al lumii. Nu e percepția care creează în vizibil câmpul obiectelor pe care le ridică la nivelul ochilor, ci o privire trans-perceptivă, coborâtoare ea însăși - în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și filosofia practică). 135. Cea mai importantă lucrare a lui R. Rorty este Philosophy and the Mirror of Nature, Princeton University Press, Princeton, 1979. O alta, citată frecvent, este Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (trad. rom.: Contingență, ironie și solidaritate, traducere de C.S. Stefanof, All, București, 1998). Din păcate, în afara unor informații obținute prin internet, nu ne-am putut informa suficient cu privire la ideile lui Rorty și nu am putut procura lucrările sus-menționate. 136. Studiul lui M. Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
necesară, eternă și infinită. Așadar există o difernță esențială de puncte de vedere, pentru că Descartes, în ordinea rațiunii, dovedește existența lui Dumnezeu după ce avea să stabilească cogito-ul (în timp ce la Pascal identificarea subiectului cu gîndirea se face doar pentru a stabili contingența eului). Aceasta i s-ar putea reproșa în măsura în care această ordine indică faptul că necesitatea divină se intemeiază pe realitatea existențială sau esențială a subiectului gînditor și că gîndirea, înainte de a fi gîndirea lui Dumnezeu, este gîndire pur și simplu, sau
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
perspectiva cartesiană se îndepărtează de analogia ființei fără poate a renunța la analogie înțeleasă ca pornind de la infinit. Aceasta ar explica faptul că inferența Cogito-ului se derulează pe fondul ideii de infinit, tot așa cum dovada existenței lui Dumnezeu plecînd de la contingența eului gînditor, presupune pentru a se efectua, ideea de infinit ca fiind causa sui. Figura subiectivității ca trecere presupune deci o analogie într-un sens ce lămurește un text din Al-II-lea Set de Răspunsuri: .) Cuvîntul “substanță” intervine în momentul trecerii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Onirismul romantic suportă un proces de contaminare cu cel suprarealist. Glisarea în vis are, de multe ori, o funcție compensatoare. Sensul este acela al dislocării din real și al călătoriei imaginative într-un univers liniștitor, golit de elementele ostile ale contingenței: „Prin lumi de nouri vom călători,/ Văzduh mai nou din noi va înflori./ La căpătâiul cerului o stea/ Înmugurită pentru noi va sta / Din raze limpezi să ne facă drum/ În lumea unde negurile iernii/ Clădesc albastre mănăstiri de scrum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
scop subliniază rolul motivațional al obiectivelor. Teoriile echității, bazate pe conceptul de balanță, pun în evidență căutarea unui echilibru echitabil între munca depusă și recompensa primită. În sfârșit, teoriile cu privire la întărire aplică situațiilor de muncă o schemă skinneriană bazată pe contingența recompensă-răspuns". (Doron, Parot, 2006, p. 514) Vedem că motivația în muncă este o chestiune vastă. Teoriile încearcă să surprindă și să cuprindă orice aspect existent care poate determina o persoană să muncească. Fiind și pe un post special așa cum am
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
valorizarea grupurilor intermediare. În Apelul "către oamenii liberi și puternici" din 18 ianuarie 1919, el denunța "vechile liberalisme sectare care, datorită forței organismului de Stat centralizat, rezistă noilor curente eliberatoare". Regionalismul creștin-democrat trebuie nuanțat în funcție de cronologie, de țări și de contingența istorică, de oameni (al căror zel regionalist nu se manifestă cu aceeași intensitate, datorită personalităților diferite). Dacă vrem să ne ocupăm de marile curente, trebuie să amintim preferința pentru descentralizarea administrativă. Este adevărat că federalismul catolic a eșuat cu neo-guelfism-ul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
autorului pentru investigarea lumii ideilor și conceptelor, după ce dăduse semne în lucrările anterioare de strictă specialitate, cu tot mai vizibile "alunecări" către zona tentantă a artei și artisticului. De altfel, Mihai Pricop consideră că intervenția chirurgicală are de la bun început contingențe cu opera de artă, din ea decurgând conotații în plan moral și etic, iar elementul estetic, chiar situat într-un plan secundar, își păstrează rangul de constituent al actului operator. Cele zece eseuri înmănunchiate în primul volum investighează, cu simplitate
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
la compunerea piesei - text mixt în versuri și proză - Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa, intrată curând în repertoriul pentru carnaval al școlarilor de la Blaj. Ca în mai toate ilustrările acestei specii, autorul utilizează toposul exordial al lipsei de contingență între „măreția” teribilă a subiectului ales și slabele puteri ale cronicarului. Poate fi remarcată, pe lângă această secvență a „captării bunăvoinței”, și utilizarea temei „lumea înșelătoare”, acompaniată de mai toate motivele adiacente. Ar fi de observat că, deși adept al atitudinii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
a cărei pătrundere i-ar obliga pe oameni să adopte un anumit cadru categorial"40. Cu toate acestea, deși limbajul reprezintă o creație a oamenilor, el este posibil doar în cadrul comunității umane întrucât schemele conceptuale ale unui grup "poartă stigmatul contingenței în aceeași măsură ca și determinările genetice programate ale diferitelor specii de plante și animale"41. Diferența om-animal trebuie gândită și din perspectiva memoriei, care la animale este strict programată genetic, fiind specializată pentru a îndeplini cerințele specifice ale speciei
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Myth of Aunt Jemina: Representations of Race and Region, London, Routledge, 1994. Rodriguez-Perez, Yolanda, The Dutch Revolt through Spanish Eyes. Self and Other in historical and literary texts of Golden Age Spain (c. 1548-1673), Bern, Peter Lang, 2008. Rorty, Richard, Contingență, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Ștefanov, București, Editura ALL, 1998. Rosello, Mireille, Declining the Stereotype: Ethnicity and Representation in French Culture, London, University Press of New England, 1998. Rudică, Tiberiu, Costea, Daniela, Aspecte psihologice în mituri, legende și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Penguin Books, 1995. 37 Susan Savage-Rumbaugh, Stuart G. Shanker, Talbot J. Taylor, op. cit., p. 78. 38 Aristotel, Despre suflet, II, 8-9, 420b 25 421a 11, traducere din greacă și note de Alexander Baumgarten, București, Editura Humanitas, 2005. 39 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Ștefanov, București, Editura ALL, 1998. 40 Ibidem, p. 12. 41 Ibidem. 42 Piotr Sadowski, op. cit., p. 106. 43 Ibidem, p. 106. 44 Ernst Cassirer, op. cit., p. 61. 45 "Există dovezi abundente că diferite
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dobândește mai mare cinstire; la ei orice mărire de la învățătură pornește”. În tot ce întreprinde M. acționează ca un om al epocii barocului. Lecturile sale, sistematice, profunde sunt precumpănitor baroce. Bunăoară, scrierile lui istorice și cele care au o anumită contingență cu istoria, mai toate din perioada rusească a activității sale, adică Chresmologhionul (atribuit și lui Paisie Ligaridis), Vasiliologhionul, Genealogia țarilor ruși și încă vreo câteva. Îi mai sunt puse în seamă alcătuirea unui mic encomion, Alegerea ca țar a țarului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
poate și datorită unei riguroase conceptualizări a banalului cotidian, un fel de „program” al generației optzeciste. Această poezie manifestă într-adevăr o anume agresivitate programatică în felul în care „atacă” verbal realitatea imediată, „hiper-fizică”, încercând să-i exaspereze încărcătura de contingență brutală, irespirabilă: „Să privim realitatea în față/ în fața ei grasă de femeie de casă, fără pretenții/ prost îmbrăcată, mamă a zece copii (n-a avortat/ niciodată), pregătind de mâncare pentru o cantină/ întreagă, o armată de geniu, subpământean, aerian/ și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
undeva unde își pot practica religia și aplica Tora fără constrângere sau teamă; să-și abandoneze casa, fiii și tot avutul, căci religia pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu are o valoare uriașă, iar obligațiile lor trec înaintea tuturor contingențelor demne de dispreț în ochii oamenilor luminați, căci aceste contingențe sunt trecătoare, în timp ce frica de Dumnezeu este veșnică"34. Astfel, Maimonide distinge între discurs și act, între ceea ce se face în public și ceea ce se face în privat. Esențială este
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
constrângere sau teamă; să-și abandoneze casa, fiii și tot avutul, căci religia pe care ne-a lăsat-o Dumnezeu are o valoare uriașă, iar obligațiile lor trec înaintea tuturor contingențelor demne de dispreț în ochii oamenilor luminați, căci aceste contingențe sunt trecătoare, în timp ce frica de Dumnezeu este veșnică"34. Astfel, Maimonide distinge între discurs și act, între ceea ce se face în public și ceea ce se face în privat. Esențială este păstrarea vieții, pentru a împlini Legea, iar din această perspectivă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de normele sociale în vigoare care determină, în funcție de țări și de epoci, să-ți supraveghezi singur copilul sau să-l încredințezi unei structuri individuale sau colective. Se știe, de exemplu, că procentul de participare la viața activă se supune accentuat contingențelor culturale așa cum dovedesc datele despre viața activă a femeilor, ce converg pentru a arăta că în Europa de sud, acest procent este cronic inferior mediei și că în Europa de nord, îi este cronic superior. Dacă, din punct de vedere
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cât și structurali. Totuși, ea are meritul de a atrage atenția puterilor publice asupra efectelor induse ale politicilor financiare și asupra angajamentelor în materie de pensii. Să nu uităm nici că efectivele de generații prezente și viitoare se supun tuturor contingențelor demografice de natalitate, de mobilitate, de fertilitate, de speranță de viață la naștere ca și mișcărilor migratorii. Regăsim indirect problematica finanțării pensiilor și cea a echilibrului finanțelor publice. Să notăm în încheierea acestui punct că raportul Pébereau despre situația bugetară
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
deceniu, iar simțul lor civic nu trebuie subestimat. Sutele de mii de români ce lucreaz... în str...în...țațe v...d lumea occidental... la ea acas... și aduc cu ei înapoi repere și moduri de evaluare ce influențeaz... societatea. Avem contingențe crescânde de tineri școliți la universit...ți str...ine str...lucite care pot face mult pentru România, cu condiția s... fie prețuiți de ai lor și așezați acolo unde pot servi cel mai bine. Elitele politice și intelectuale autohtone sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
inclus, de altfel, în Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană, din 1969), prin cultivarea iconoclastiei, a dispoziției sarcastice, a revoltei antifilistine și a democratizării limbajului poetic. E „disident“ totuși față de suprarealismul care a dominat avangarda istorică, fără contingențe, așadar, cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca ș.c.l., el fiind mai degrabă, și cu ostentație, un „realist“: apelează la limbajul străzii, la oralități, la dezinvoltura și truculența plebee. Și fiindcă am vorbit de continuatori literari (nu de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
impresia că toate realitățile mele, felul meu de a trăi, concepțiile, relațiile cu oamenii și în general totul nu ar fi decât simple convențiuni care maschează realitatea, adevărata Realitate. Pe aceasta o intuiesc numai, știu că există, presimt că are contingențe profunde cu mine, cu adevăratul Eu, care zace undeva în străfunduri... și tot mai puternic, tot mai irezistibil mă simt atras către această Realitate și știu bine că ziua în care o voi regăsi (ca pe o idee platoniciană) va
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
istoric și infinit superioară celei dintâi, stârnind interesul unor oameni de teatru notorii, cum erau profesorul meu de la IATC - Brădățeanu, sau regizorul Ion Olteanu, la care mă trimisese Petru Co marnescu. Singurul lucru care-i lipsea cu desăvârșire era orice contingență cu situația politică românească, fiind tot unul din „castelele mele din Spania“... Lui Mihai însă „îi puțea“ tot ce venea de la mine, atât de mare era neîncrederea lui față de posibilitățile mele creatoare... Mihai lui Pierre Dragă Pierre, Din cauză de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
jalnică și de zadarnică a fost toată agitația, toată zarva noastră din moment ce, în fond, nu putem nimic și că totul - tot ce ne privește - se decide și se realizează pe planuri nebănuite, cu care nu avem aproape nici un fel de contingențe... 30 martie 1953 Am colindat pe bicicletă străzile copilăriei mele... Toate aceste case, toate aceste locuri, care mi se păreau odi nioară atât de impunătoare, atât de pline de importanță, mă surprind prin micimea și prin lipsa lor de semnificație
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de altfel nu aveau nici părinții, căci prietenul meu din urmă îmi impusese păstrarea unui secret ezoteric, eram cu totul rupt de lumea din afară, cu atât mai mult cu cât și noile mele preocupări profesionale nu prea mai aveau contingențe cu lumea mea de odinioară. Nu, de fapt Mihai ne m’en voulait pas, dar era profund neliniștit, iar pe deasupra se mai simțea și singur... Odată cu despărțirea noastră, vechiul grup de amici comuni se destrămase și el. Nici el și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Mihai a declinat aceste propuneri. Ancheta de la Moravuri a durat neobișnuit de mult, dat fiind că lotul înjghebat cu această ocazie era și el deosebit de mare... Fuseseră adunați laolaltă, în mod arbitrar, peste patruzeci de inculpați ce nu aveau altă contingență între ei în afară de faptul că se găsise câte un om de legătură de la unul la celălalt. Adunați însă astfel și în număr atât de mare, ei făceau impresia unei adevărate mafii criminale, a unui real pericol social, acționând la unison
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]