1,685 matches
-
dătător de formă. 2.1.9.5. al-Bad‘: SOI „Făcătorul”; ASM „Făcătorul desăvârșit sal cerurilor și al pământuluiț”; GG „Ziditorul” (2, 117)/„Plăsmuitorul” (6, 101); Marr „Conditor”; RB și DM „Créateur”; YA și Arb „Creator”. Apare de două ori în Coran, în expresia Bad‘ al-samaw"ti wa al-’arð (2, 117/111; 6, 101). Rădăcina BD‘ are și semnificația de acțiune inedită: All"h este bad‘ deoarece creează fără model prealabil. Traducerea nu e nevoită să caute un sinonim pentru „creator
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
d: „El este Cel care face prima oara șcreațiaț și Cel care o face din nou.” (ASM) Ideea că Dumnezeu, care a creat fapturile, le va readuce la viață în Ziua de Apoi este prezentă și în alte locuri din Coran: ’inna-hu yabda’u al-ƒalqa Öumma yu‘duhu (10, 4): „El este Cel care face prima oara făptura, apoi o face din nou.” (ASM) Al doilea termen al acestei expresii este considerat de majoritatea comentatorilor sinonim cu al-B"‘iÖ. Semnificații de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
GG „judecător” (7, 89)/ „Deschizătorul” (34, 26); Marr „iudicans”, RB „Celui qui tranche”, DM „juge” (7, 87)/„Celui qui décide (34, 26); YA „the One to decide”; Arb „the Deliverer”. Și primul, și al doilea apar o singură dată în Coran în următoarele contexte: ...Rabba-n" fta≤ bayna-n" wa-bayna qawmi-n" bi al-≤aqq wa-’anta ƒayr al-f"ti≤n (7, 89/87): „Doamne! Judeca între noi și între neamul nostru intru dreptate, căci Tu ești cel mai bun dintre judecători!” (ASM) Qul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
primirea adevărului (74, 31) sau pentru căința (13, 27). Bineînțeles că numai „Călăuzitorul” a fost reținut printre „numele frumoase” ale lui Dumnezeu. Semnificație de bază: călăuzitor (pe calea mântuirii). 2.1.12.2. al-Mubn, desi apare foarte des în Coran, nu îi este aplicat lui Dumnezeu decât o singură dată, la v. 24, 25, în care se spune că cei necredincioși își vor lua plata și vor ști că Dumnezeu este al-′aqq al-Mubn: SOI „adevărul răzvedit”; ASM „Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dă în cel mai înalt grad dovadă de ra≤mă. Lexicograful arab Õa‘lab consideră însă că ra≤m"n nu vine din aceeași rădăcina că ra≤m, ci de la un cuvant ebraic arabizat, necunoscut arabilor înaintea apariției lui în Coran; el argumentează că, dacă ar fi derivat de la ra≤mă, ar fi putut fi și el, asemenea lui ra≤m, construit cu un complement și, de asemenea, daca ra≤m"n ar trebui înțeles că un intensiv de tip fă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
n is not applied to any but Allah, but Ra≤m is a general term.” Într-adevăr, o diferență importantă între cele două nume ar mai fi că primul este referit numai la divinitate, în vreme ce al doilea este aplicat în Coran și profetului (în 9, 128). De asemenea, exegeza coranica este aproape unanimă în a-i atribui lui ra≤m"n o „extindere” mai largă: All"h este ra≤m"n pentru toți oamenii (îi creează, se face cunoscut tuturor, le
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al-Ghafór al-Wadód (85, 14): „El este Iertătorul, Iubitorul.” (GG) Gimaret îi consacră o rubrică aparte: „Ami des croyants” (1988, pp 423-426), întrucat toți comentatorii înțeleg că numai credincioșii au parte de wudd din partea lui Dumnezeu. E firesc să gândească astfel: Coranul conține nenumărate versete care vorbesc de mânia divină față de necredincioși și de pedepsele înfricoșătoare care îi așteaptă. Wadód derivă de la wudd, care este sinonim cu ≤ubb, „iubire”. Unii văd în el un intensiv: de exemplu Zamm"m îi dă că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
meilleur des dispensateurs de tous leș biens”; YA „He Who Gives (all) Sustenance”/„the best Sustainer (of our needs)”; Arb „the All-Provider”/„the best of providers”. Numele al-Razz"q, prezent în toate listele, apare o singură dată ca atare în Coran în versetul: ’inna All"ha huwa al-Razz"q 9ó al-quwwat al-Matn (51, 58): „Dumnezeu este Împărțitorul de bunuri. El este Stăpânul de nezdruncinat al puterii.” (GG) Iar de cinci ori se întâlnește expresia sinonima ‚ayr al-r"ziqna: Wa
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
l’Absoluteur”, „celui qui toujours pardonne” (20, 84); DM „celui qui pardonne” (gh"fir, ghafór), „celui qui pardonne sans cesse” (ghaff"r); YA „forgiveth”, „Oft-forgiving” (ghafór, ghaff"r); Arb „Forgiver”, „the All-forgiving”. Dintre aceste nume, cel mai des apare în Coran Ghafór (de 91 de ori, dintre care în 72 de locuri în asociere cu ra≤m). (Al-)Ghaff"r e întâlnit în cinci locuri: singur, la finalul versetului 71, 10/9 precum și la 20, 82/84 (al-Ghaff"ru li-man
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SOI „iertător” (4, 148), „iartă” (4, 46), „uitător” (22, 59), „dăruitor” (58, 3); ASM „Îngăduitor”/„Îndurător”; GG „Îngăduitor”; Marr „indulgens”, „indultor”; RB „effaceur”, „pardonneur”; DM „efface (leș péchés)”; YA „doth blot (our sins)”; Arb „All-pardoning”. Apare de cinci ori în Coran, de patru ori fiind asociat cu ghafór (4, 43/46.99/100; 22, 60/59; 58, 2/3) și o dată cu qadr (4, 149/148): ’ În tubdó ƒayran ’aw tuƒfó-hu ’aw ta‘fó ‘an só’ fă-’inna All"ha k
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
referă la om, t"ba este urmat de prepoziția ’îl", iar atunci când se referă la All"h, de ‘al". „Întoarcerea” lui All"h către om e limpede că înseamnă iertare, cu atat mai mult cu cât, în patru locuri din Coran (3, 128; 9, 106; 33, 24 și 73), t"ba ‘al" este pus în opoziție cu ‘a::aba, „a pedepsi”. În anumite versete, aceasta iertare dumnezeiasca apare ca răspuns la „întoarcerea” omului la Dumnezeu. Acesta este sensul expresiei de la v.
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Blând.” (GG) ...All"h ya‘lamu m" f qulóbi-kum wa-k"na All"h ‘alm ≤alm. (33, 51; cf. 22, 59/58): „...Dumnezeu cunoaște ceea ce este în inimile voastre. Dumnezeu este Știutor, Blând.” (GG) Apare de unsprezece ori în Coran, dintre care de șase ori în asociere cu ghafór și de trei ori, cu ‘alm. Interpretarea cea mai frecventă care se dă acestui nume este că All"h nu se grăbește să pedepsească, este încet la mânie. Aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
română: problematică, posibilități și imposibilitățitc "2.3. Traducerea numelor divine în limba română \: problematică, posibilități și imposibilități" 2.3.1. Traducerile existente După cum s-a putut constată din cele de mai sus, am avut în vedere doar traducerile integrale ale Coranului existente până acum în limba română. Prima, cea a lui Silviu Octavian Isopescul (1912), a fost până de curând singură. Manifestând preocupare pentru fidelitate și adecvare stilistica, realizată prin apropierea de stilul traducerilor biblice din perioada în care a lucrat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fost până de curând singură. Manifestând preocupare pentru fidelitate și adecvare stilistica, realizată prin apropierea de stilul traducerilor biblice din perioada în care a lucrat traducătorul, astăzi e resimțită că prea arhaizanta. Apoi, în 1997, a apărut o a doua: Coranul cel Sfânt, Traducerea sensurilor și comentarii, publicată de Asociația Studenților Musulmani din România. După cum o arată și titlul și cum era de așteptat de la convingerile traducătorilor, lucrarea nu este propriu-zis o traducere, ci își propune doar să redea cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
textul este însoțit de ample introduceri și comentarii ce se constituie într-o adevărată cateheza. Traducerea realizată de George Grigore (2000) este rodul practic al preocupărilor îndelungate ale traducătorului, care a mai publicat în 1997 o carte despre problematică traducerii Coranului în limba română 163, carte foarte utilă celui care incearca traducerea sau evaluarea traducerii unui pasaj coranic. Autorul evocă în ea problemele complexe ale oricărei traduceri literare și mai ales ale traducerii unui text sacru într-o limbă ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vom schița o tipologie a lor. Un lucru e limpede de la bun început: e imposibil că cineva care nu are acces la textul original, ci doar la traduceri, oricât de fidele, să-și dea seama de inventarul numelor divine din Coran. Cauzele sunt multiple, în număr egal cu dificultățile inconturnabile. a. Cu foarte puține excepții (cum ar fi numele referitoare la unicitatea lui Dumnezeu sau cele metaforice care conțin metafore universale), sferele semantice ale cuvintelor nu se suprapun de la o cultură
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
bogată, se poate păstra termenul „Dumnezeu” doar pentru ’Elohm și traduce această formulă „Doamne, Stăpânul meu/nostru”188. Semnificațiile celorlalte nume divine „Epitetele” lui ’Pl și „atributele” lui YHWH din Biblie au aceeași funcție că și numele divine din Coran și se organizează în câmpuri semantice mai mult sau mai putin asemănătoare. (Asemănările și deosebirile vor fi cercetate în capitolul următor.) De aceea le considerăm „nume divine”. Cercetătorii 189 fac de obicei distincția între funcția lor că „nume” (când sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nume” (când sunt de sine stătătoare sau alternează în paralelisme poetice cu numele generice sau cu numele revelat) și „atribute”, „epitete”. Pentru studiul de față, care este unul comparativ, vom aplica însă aceleași criterii că pentru identificarea numelor divine din Coran, cu o singură excepție: întrucât nu există în tradiția iudeo-creștină liste de nume divine că în cea islamică, nu vom construi astfel de nume de la verbe la mod personal care il au ca subiect pe Dumnezeu, așa cum au făcut autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de la verbe la mod personal care il au ca subiect pe Dumnezeu, așa cum au făcut autorii islamici de liste construind nume că al-Mu≤y, al Mumț, ci vom urmări doar forme atestate echivalente celor care constituie nume divine în Coran. Vom constata însă că ponderea expresiilor metaforice referitoare la divinitate este mult mai mare în Biblie. 3.1.3. Existent, Prezent 3.1.3.1. ’Ehyeh ’ăšer ’ehyeh; ’Ehyeh: „Eu sunt Cela ce sunt”; „cela ce iaste” (SC); „Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
zidul dușmăniei dintre ele și omorând pe cruce ură (cf. Ef 2,14-16). 3.2. Numele divine în Scripturile Noului Testamenttc "3.2. Numele divine în Scripturile Noului Testament" Pentru a facilita comparația numelor divine din Biblie cu cele din Coran, consideram potrivit să deosebim numele hristice și cele care îl desemnează pe Duhul Sfânt, pe de o parte, de numele date divinității în general și în particular celui care a ajuns să fie desemnat în mod preponderent că „Tatăl”, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Totodată vom sublinia și consecințele pe care aceste asemănări și deosebiri se cuvine să le aibă asupra traducerii respectivelor nume în limba română. 4.1. Nume echivalente sau cvasi-echivalentetc "4.1. Nume echivalente sau cvasi‑echivalente" Există nume divine în Coran și în Biblie ce pot fi considerate adevărate sinonime interlingvistice, precum și altele care, chiar dacă nu sunt perfect echivalente, prezintă deosebiri neesențiale. 4.1.1. All"h (2.1.1.) și ’Pl, ’Eloah, ’Elohm (3.1.1.), respectiv, șhoț theós
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care, chiar dacă nu sunt perfect echivalente, prezintă deosebiri neesențiale. 4.1.1. All"h (2.1.1.) și ’Pl, ’Eloah, ’Elohm (3.1.1.), respectiv, șhoț theós (3.2.1.1.1.). Cu o singură excepție (traducerea ASM a Coranului), toți le traduc cu „Dumnezeu”, numele generic al divinității din limba română. 4.1.2. al-′ayy (2.1.2.2. și 3.1.3.2.) și ’Pl ƒ"y/’Elohm ƒ"y/’Elohm ƒ"yym/ ’Elaha
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho hýpsistos (3.2.1.1.9.). Aceste nume, împrumutând metaforă universală a înălțimii, exprimă transcendență și superioritatea absolută a divinității. Tradiția traducerilor biblice de la noi a consacrat soluția „Cel Preaînalt”. Este soluția adoptată peste tot de traducerea ASM a Coranului și de celelalte traduceri românești pentru al-Muta‘"l. Aceeași idee este redata metaforic în Biblie de expresiile ’Pl haššamayim (Gen 24,7), „Dumnezeul cerului”, ho basileùs to¤ ourano¤, „Împăratul cerului” (3.1.6.4.), sau de ho patgr ho ouránios
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
împreună, și atunci e nevoie de două sinonime (de obicei: „tare, puternic”). 4.1.12. al-Malik (2.1.7.1.) și Mélek (3.1.8.2.), respectiv basileús (3.2.1.6.1 și 3.2.2.8.1.). Și Coranul, si Biblia folosesc pentru Dumnezeu metaforă regalității pentru a exprima stăpânirea lui absolută și universală. Traducerea cu „Rege” este în consonanta cu universul mental al ambelor popoare în sânul cărora au luat ființă cele două cărți sacre. Varianta „Împărat” din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ri’ (2.1.9.3.)/al-Bad‘ (2.1.9.5.)/al-F"”ir (2.1.9.6.) și BÄrQ’ (3.1.10.1.)/‘Oœeh (3.1.10.4.), respectiv ktístQs (3.2.1.7.1.). Este frapanta bogată sinonimie pe care Coranul o desfășoară când e vorba de numele divine cu sensul de creator unic. Dintre ele, doar al-‚all"q nu-i poate fi aplicat decât lui Dumnezeu, asemenea biblicului BÄrQ’. Toate aceste nume sunt cel mai adesea traduse în limba
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]