2,716 matches
-
alăture la toate celelalte procedee jignitoare folosite față de mica Serbie. Reprezentantul diplomatic al acestei țări vecine era tratat ca un inferior pe care doar șefii de secție din minister binevoiau să-l primească. Singur și printre colegi, el nu primea Cordonul coroanei de fier, ci decorația cea puțin cotată ordinul Franz Iosif tratament care, în cercurile oficiale și mondene din Viena, foarte sensibile la aceste manifestări exterioare acordarea de tinichele ducea la plasarea ministrului sîrb în categoria anonimilor necunoscuți. De altfel
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
se revendica mereu de sîngele său francez. Ducele de Luynes mi-a povestit că atunci cînd ducele de Orléans îl delegase la funeraliile prințesei Clémentine, Ferdinand l-a condus în camera sa și, desfăcînd perla de la plastron, îi arătase marele cordon al Legiunii de onoare pus direct pe piele: "Să-i spuneți nepotului meu că pentru această zi de doliu în inima mea port Franța" gest teatral bine găsit, dar de sinceritate îndoielnică. Oare ce spunea atunci cînd voia să seducă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
spus în șoaptă Lloyd George vecinului său, "sau n-am să cred c-am avut parte de război și de victorie...". Pe lîngă discuțiile nesfîrșite și inechitabile asupra reparațiilor datorate de Germania, guvernul francez era preocupat de evenimentele din Rusia. "Cordonul sanitar", cum îl denumise Clémenceau, încă nu era ceea ce a devenit mai tîrziu, corespunzînd, de fapt, realităților geografice și etnice prin care Europa se oprea la Est, la frontierele Poloniei și ale României. Atît timp cît țarii Rusiei trăiseră, nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la București, am fost abordat în același timp și de ministrul francez, domnul G. Puaux (mai tîrziu Rezident general în Maroc și apoi ambasador), și de colegul său polonez, contele Szembeck, cu privire la utilitatea încercării de a face un pas dincolo de "Cordonul sanitar" (denumire folosită înaintea celei de "Cortină de Fier"). Cel dintîi reflex al meu a fost negativ și, cu aprobarea Suveranului și a Președintelui Iorga, am spus că o asemenea tentativă grabnică, fără vreun motiv valabil pentru opinia publică, românească
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de idolatria unei mulțimi care l-a folosit drept purtător de vise neîmplinite, vehicul electoral, mascotă pusă mereu pe glume. Acum cîțiva ani, după prima victorie cu Balbi, din Texas, Dorin a mers de la aeroportul Otopeni la Ploiești printr-un cordon viu. Primarii din comune, încinși cu brîu tricolor, stăteau drepți la marginea șoselei, iar lîngă ei se aflau zeci de tineri în costume naționale, care urmau să dea onorul alaiului de jeepuri. Dorin se afla într-unul dintre acestea. În
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Clarke (prima sinapsă a căii senzitive proprioceptive inconștiente și originea căii spinocerebeloase). fibre mielinizate de calibru mare (dar mai redus ca al precedentelor) provenind de la receptori Meissner (tact), Paccini (presiune) care se divid În: a. ram care urcă direct În cordonul posterior de aceiași parte constituind fascicolele Goll și Burdach ( Fig.1.5.) b. un ram care se termină În micii intemeuroni ai cornului posterior În stratul II al lui Rexed (substanța gelatinoasă a lui Rolando). fibre de diametru mic, puțin
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sunt nociceptori specifici, unele grupe răspuzând și la stimuli nealgogeni. Neuronii din straturile 1,2,5 Rexed din substanța cenușie medulară Își trimit axonii lor spre centrii nervoși superiori. Cei mai mulți axoni se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
conductoare ale senzațiilor termoalgezice. De la cornul posterior, fibrele deutoneuronului Încrucișează linia mediană mai sus cu două segmente (vertebrale) față de locul de origine, fiecare fibră trimițând În afară, după Încrucișare, fibre de origine inferioară care se dispun În regiunea anterolaterală a cordonului lateral reprezentând fascicolul Încrucișat al lui Dejerine. Acest contingent extralemniscal, lateral și superficial la nivelul bulbului (În afara benzii lui Reil mediane În regiunea bulbo-pontină) se dispune În cursul traseului ascendent În: fascicol mare de fibre care se termină În substanța
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a locului de origine a durerii, ca și cum ar fi prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin ipsilaterale cu reprezentare inegală a diferitelor zone corporale (homunculus senzitiv om miniatural, deformat ca proporții și răsturnat). Aria S2 are o somatotopie mai
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
hormoni, sau la utilizarea formei de nominativ-acuzativ a adjectivului nehotărât unii: se formează unii hormoni. Genitiv-dativul marcat prin articol nehotărât poate alterna (în context) cu o grupare prepozițională cvasiechivalentă, din care articolul lipsește: prăbușirea unor porțiuni din faleză, formarea de cordoane de nisip (S. Popescu, Geografie: 12-13). 3 Evoluții similare ale articolului nehotărât sunt atestate în diverse idiomuri romanice (italiană, friulană, spaniolă, portugheză, sardă) și nonromanice (de ex., olandeză); vezi discuția și bibliografia teoretică, la Stan 2006a, 2006b. Pentru teoria categorizării
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
mintală, ce corespunde unui IQ cuprins între 55 și 70. Se caracterizează prin dificultăți de învățare și gândire inferioară. Cauzele debilității mintale cu cauză mintală: în timpul sarcinii: boli, traumatisme, substanțe interzise, temperaturi de peste 40oC; la naștere: traumatisme, hipoxia, asfixia cu cordonul ombilical; în copilărie: meningită, encefalită, intoxicații cu plumb, îndepărtare de mamă, carențe educaționale. * Imbecilitate, ce corespunde unui IQ cuprins între 25 și 50. Indivizii își însușesc cu dificultate operațiile elementare, însă pot învăța să scrie și să citească cuvinte scurte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la București, spectacolul de revistă Din una-n alta, compus în colaborare cu A. de Herz. Mai multe tălmăciri i s-au jucat pe scene din capitală sau din alte orașe: G. B. Shaw, Eroul și soldatul (1922), Tristan Bernard, Cordon bleu (1924), Molière, Burghezul gentilom (1931), Victorien Sardou și Émile Moreau, Madame Sans-Gêne (1938), Victorien Sardou, Fedora (1944). A prelucrat, de asemenea, Castiliana de Lope de Vega, într-o traducere făcută inițial de Al. Popescu-Telega (1942). A semnat și D.C.H.
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
să asiste la măcel, dar nu știu În ce măsură este adevărat. Eram Închis, dar așa aflasem, că venise și Drăghici. Și după aceea au tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din celule, trecuți prin cordon de ciomăgari... Și acum Îi văd, În maiou și cu ciomagul În mână... Și se trecea prin cordon și fiecare lovea unde nimerea... Și n-au făcut asta numai cu camera frontieriștilor, ci au Început să ia pe rând și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Drăghici. Și după aceea au tras, au fost răniți, și după aceea a urmat măcelul. Au fost scoși din celule, trecuți prin cordon de ciomăgari... Și acum Îi văd, În maiou și cu ciomagul În mână... Și se trecea prin cordon și fiecare lovea unde nimerea... Și n-au făcut asta numai cu camera frontieriștilor, ci au Început să ia pe rând și alte camere, unde știau că au nesupuși, unde știau că se organiza câte ceva. Și a venit și rândul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
abator În care sacrificau animalele și atunci când le tăiai se Împrăștia sângele peste tot. Și, după aia, o parte au fost puși În lanțuri... Dumneavoastră unde ați ajuns? Eu am ajuns În baie. Aia era direcția. Ajungeai până la parter... prin cordonul de ciomăgari. Ș-am ajuns, dar nu știu cum am ajuns nevătămat... Am primit un băț sau două, dar am ajuns În baie și de acolo mi s-a rupt filmul, n-am mai știut. Și când m-am trezit, eram În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că un soldat În termen poate Împușca un deținut politic și pentru asta primește o tresă și 15 zile permisie acasă. Și-au fost tentative să ne Împuște. Ne chemau spre ei ca să zică că ai vrut să ieși din cordon... De obicei, erau doi-trei soldați cu noi și aveau și un câine-lup, foarte rău, pe care Îl țineau În lesă, dar pe care l-au slobozit odată Împotriva noastră. Era o cățea-lup a plutonierului ăsta, „Lindicul principesei”. Atunci tot așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mâncarea. Altădată, când a fost prima colonie Stoenești, lucram Într-o localitate dintre Stoenești și Salcia, numită Grădina, la reabilitarea unui drum... Și o femeie cu-n băiețel trecea cu o căruță Încărcată cu lebeniță și, când a ajuns pe la mijlocul cordonului, cum lucram noi cu pază și toți erau cu puștile pe lângă noi, a dat bici la cai și toate lubenițele au căzut... De fapt, ea le-a aruncat acolo... Ați spus că la un moment dat ați devenit inapt de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dulgheri, de tâmplari, care făceau barăci. Acolo am lucrat vreo două sau vreo trei luni de zile... băteam cuie, tencuiam stuful, adică se amenajau viitoarele case pentru deținuți. Și alea erau În zonă unde nu era gard sau nu era cordon militar. Ne păzeau totuși, dar erau puțini, erau numai doi-trei cu brigada. Mi-aduc aminte că unul dintre băieți o fost trimes de acolo să vină la colonie, că i-a trebuit la un inginer teodolitu’, ca să facă niște determinări
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Delta Dunării, o rămas rădăcinile de stuf uscate, cum le-o tot arat... Și era câte unu’... când vedea câte o rădăcină că se vede, de la distanță fugea la ea, de gândeai că-i mană cerească. Fugea, că În cordon o avut voie să fugă, numai În afară nu avea voie... Și se ducea după rădăcina aia de stuf ș-o mânca, și zice către mine: „Auzi, dom’le, ia gustă și matale să vezi ce bună e!”. Dar eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rezolva cu șeful de escortă... Și de multe ori mai bun era șeful de escortă ca ai noștri... E, da’ dacă nu făceai trei metri două sute și brigadierul nu era deștept, te oprea În poartă la colonie... Se făcea un cordon de militari, trei, patru, zece sau câți erau, venea doctoru’ și ăla care bătea. Și-ți dădea zece, cinșpe, douăzeci, douășcinci la fund cu un fier de șase... Cam așa ceva, sau poate mai gros... (arată spre bolta de la vie - n.n.
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la conferință nu-l văzusem. Uralele izbucnesc: „Trăiască Fleva! Ura!“ O luăm pe strada Carol, cotim la stânga pe strada Căldărari și ajungem în Piața Ghica 31, în fața Primăriei. Intrarea Primăriei, unde era biroul electoral, era barată de amândouă părțile prin cordoane de pompieri cu căștile pe cap și cu puștile în mână. Comanda o avea un foarte simpatic și cunoscut ofițer, căpitanul Mărculescu. Bărbat frumos, înalt, purtând mustața blondă în chip de cuceritor. În capul manifestației, suntem noi studenții: Nenoveanu, Scorțeanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
14 decembrie în PIAȚA UNIRII , împotriva politicii nebunului și a nebunei sale. La aceeași pagină -Toată Piața a fost ocupată ,lumea a venit . Ei,(tribunii) răspândeau și manifeste făcute cu guma . Studenții au fost obligați să stea în grupuri dincolo de cordon etc (O repetiție de teatru ludic? Mai îngăduitor, un clișeu cu 23 august, ziua dezrobirii noastre de sub jugul etc, un puseu de idilism !) . Pag . 128 - Am trecut prin Piață și la ora 16 și seara . N-a fost nici un miting
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și unu..., Sudura), Sașa Pană (Cordonul sanitar), Remus Luca (Măriuca învață carte), Eusebiu Camilar (Execuția), Mihail Sadoveanu, Ion Călugăru. O zonă de normalitate și culoare aduce proza lui Marin Preda, prin cele câteva nuvele și fragmente de roman (Moromeții). Aceasta se distinge printr-o tonalitate nouă
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
Davila interpretat de..., îngr. și pref. Suzana-Carmen Dumitrescu, București, 1982; Vartic, Modelul, 299-301; Modola, Dramaturgia, 42-54, 307-308; Cioculescu, Itinerar, V, 494-500; Alexandru Davila, DRI, II, 20-52; Alexandru Davila și teatrul, îngr. și pref. Marin Manu Bădescu, București, 1996; Florin Faifer, Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997, 55-80; Dicț. esențial, 238-240; Ghițulescu, Istoria, 30-34; Dicț. analitic, IV, 413-416. F.F.
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
opri, ca din Întîmplare, imersiunea În referință, identificarea și așa-numita „judecată estetică” spontană și aconceptuală. Mobilul evoluției narative este adesea - ca În Twin Peaks - indiscernabilitatea trecutului de prezent. Trecutul tulbure contaminează prezentul, iar viețile personajelor, blocate pe traseul acestui cordon ombilical cu inserția ascunsă Într-un rezervor de tragedie, respiră neputința. Răul ubicuu este În același timp evanescent, implacabil. Discursul indirect liber este singurul acces al personajului În afara vocii auctoriale omnisciente, dar el apare structurat la fel ca cel raportat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]