11,077 matches
-
relații interne, realizate Între băncile comerciale din cadrul aceluiași sistem bancar, prin intermediul sistemului de compensare interbancară, sau pe baza relațiilor de corespondent; • operațiuni externe sau relații externe, realizate Între băncile comerciale care aparțin unor sisteme bancare diferite, În baza relațiilor de corespondent (bănci corespondente) sau de parteneriat cu instituții financiarbancare din străinătate. Principalele tipuri de operațiuni interbancare sunt: • decontările interbancare; • creditele și Împrumuturile interbancare; • depozitele interbancare; • Împrumuturile de refinanțare; • operațiunile de pensiune interbancare; • valorile de recuperat și sumele datorate; • creanțele restante și
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
plății; − centrala băncii comerciale a beneficiarului Încasează, prin compensare, suma În cauză și o decontează către unitatea bancară În care are contul beneficiarul; − beneficiarul Încasează sumele, de la subunitatea bancară În care are deschis contul. b) Decontările directe prin conturi de corespondent presupun relații bilaterale Între băncile comerciale, care Își acordă reciproc statutul de bancă corespondentă. Relațiile de corespondență Între băncile comerciale prezintă următoarele caracteristici principale: • au la bază cunoașterea și Încrederea dintre băncile comerciale corespondente, din țară sau din străinătate; • În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
se stabilesc, de regulă, plafoane maxime de Îndatorare; • potrivit regulamentelor bancare, se stabilește regimul de dobânzi și comisioane aferente operațiunilor reciproce, inclusiv regulile și condițiile de stingere a datoriilor. În sistemul bancar internațional se folosesc două tipuri de conturi de corespondent: • conturi de corespondent „nostro” - respectiv conturi curente ale unei bănci comerciale, deschise la alte bănci comerciale, reprezentând plasamente la băncile respective; • conturi de corespondent „loro” - respectiv conturi curente ale altor bănci comerciale, deschise la banca comercială În cauză, reprezentând resurse
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
regulă, plafoane maxime de Îndatorare; • potrivit regulamentelor bancare, se stabilește regimul de dobânzi și comisioane aferente operațiunilor reciproce, inclusiv regulile și condițiile de stingere a datoriilor. În sistemul bancar internațional se folosesc două tipuri de conturi de corespondent: • conturi de corespondent „nostro” - respectiv conturi curente ale unei bănci comerciale, deschise la alte bănci comerciale, reprezentând plasamente la băncile respective; • conturi de corespondent „loro” - respectiv conturi curente ale altor bănci comerciale, deschise la banca comercială În cauză, reprezentând resurse financiare obținute de la
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
condițiile de stingere a datoriilor. În sistemul bancar internațional se folosesc două tipuri de conturi de corespondent: • conturi de corespondent „nostro” - respectiv conturi curente ale unei bănci comerciale, deschise la alte bănci comerciale, reprezentând plasamente la băncile respective; • conturi de corespondent „loro” - respectiv conturi curente ale altor bănci comerciale, deschise la banca comercială În cauză, reprezentând resurse financiare obținute de la băncile comerciale respective. Operațiunile dintre băncile comerciale corespondente pot fi reflectate, atât prin conturile nostro, cât și prin conturile loro, În funcție de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
la artilerie, dar și aici are repetate ciocniri cu superiorii. Crezându-se mare arheolog, dă un timp semne că s-ar pasiona de această disciplină, care îi excită fantezia, și își publică în „Contemporanul” (1887) unele păreri. E și membru corespondent al Societății de Arheologie din Paris. În capitala Franței, unde își face studiile juridice, tânărul moșier cu febrilități reformiste (altminteri, monarhist) intră în contact cu cercurile socialiste. Cu banii primiți de acasă, editează o revistă de profil marxist, „L’Ère
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
, Iacob (1913, Butor-Grigoriopol - 1968), poet și publicist. Urmează cursurile pregătitoare la Tehnicumul Pedagogic din orașul Baltă, continuându-și studiile la Institutul Pedagogic Moldovenesc din Tiraspol. Colaborează, în calitate de corespondent, la ziarele „Comsomolistul Moldovei”, „Moldova socialistă” ș.a. În 1934, îi apare prima placheta de poezii, Zile mandre, bucuroase, iar în 1935 cea de-a doua, Rasai, luna, de cu seară. În 1936, e arestat și declarat „dușman al poporului”, fiind
DOIBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286810_a_288139]
-
despre simbolism. Face parte din conducerea periodicelor „Datina” din Turnu Severin (seria 1924-1932), „Provincia literară” din Sibiu (1932-1934) - aici a îndrumat Gruparea intelectuală „Thesis” -, „Transilvania” (1934-1940), „Iașul literar”, „Cronica” și „Revista de istorie și teorie literară” (1965-1973). A fost membru corespondent al Academiei (din 1964) și, de la fondare, membru al Academiei de Științe Sociale și Politice. În calitate de coordonator, a participat la elaborarea mai multor lucrări colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Istoria și teoria comparatismului în România (1972), Dicționar cronologic. Literatura
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
cronici, note de lectură și interviuri luate unor foști deținuți politici (între ei, pentru prima oară în presa din țară, Ion Ioanid) la „Tomis”, „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „22”, „Arca”, „Observator” (München), „Vatra”. În volum, debutează cu două texte (Corespondent de război și Dinspre drumul cu plopi) în antologia de proză contemporană a revistei „Tomis”, Vânzătorul de enigme (1993), debutul personal propriu-zis constituindu-l romanul nonfictiv Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
mai curând prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocrației și gerontolatriei autohtone, existența termenilor traco-daci moș, moșa, moașa (pl. moașele), poate fi un indiciu. Este posibil, apoi, ca românescul Rusaliile, făpturi mitice malefice, care iau mințile oamenilor, să aibă corespondent în rusalce-le slave (din rusalka, pl. rusalki), divinități feminine din ape, câmpuri și păduri, dar suportul (real) religios și etnografic este cel autohton, divinizarea elementelor naturale (păduri, câmpuri, ape, lacuri) este prezentă în regiunile carpato-dunăreano-pontice, ocupate de romani, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
promovării și dezvoltării adevăratelor valori, urmărind să contribuie la așezarea pe baze noi, democratice, a științei și culturii române, la afirmarea acestora pe plan național și internațional. Articolul 4 Academia Română se compune din membri de onoare, membri titulari și membri corespondenți. Academia Română are un numar de maximum 181 membri titulari și corespondenți. Articolul 5 Membrii titulari ai Academiei Române sînt actualii membri ai Academiei R.S.R. și acei membri corespondenți care vor fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
baze noi, democratice, a științei și culturii române, la afirmarea acestora pe plan național și internațional. Articolul 4 Academia Română se compune din membri de onoare, membri titulari și membri corespondenți. Academia Română are un numar de maximum 181 membri titulari și corespondenți. Articolul 5 Membrii titulari ai Academiei Române sînt actualii membri ai Academiei R.S.R. și acei membri corespondenți care vor fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
Articolul 4 Academia Română se compune din membri de onoare, membri titulari și membri corespondenți. Academia Română are un numar de maximum 181 membri titulari și corespondenți. Articolul 5 Membrii titulari ai Academiei Române sînt actualii membri ai Academiei R.S.R. și acei membri corespondenți care vor fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii săi titulari și corespondenți. Adunarea
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
membri corespondenți care vor fi aprobați cu votul a 2/3 din membrii titulari, în cel mult 15 zile de la data prezentului decret-lege. Articolul 6 Organul suprem de conducere al Academiei Române este adunarea generală, care reunește membrii săi titulari și corespondenți. Adunarea generală a academiei alege pe președintele academiei pe o durată de 4 ani. Președintele academiei poate fi reales o singură dată, pe durata unui nou mandat, dar nu în continuarea celui precedent. Articolul 7 Membrii Academiei Române sînt aleși dintre
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
își are originea mișcarea legionară, față de care totuși bătrânul politician se va menține la distanță, preferând să se apropie de O. Goga. Formațiunile lor politice fuzionează în 1936 în Partidul Național Creștin, chemat să guverneze câteva luni în 1938. Membru corespondent al Academiei Române din 1901, devine membru plin în 1936. În timpul dictaturilor legionară și antonesciană nu mai joacă un rol activ, deși i se recunoaște meritul de promotor al naționalismului. Vârsta înaintată a făcut ca după al doilea război mondial să
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
și iconografia muzeală locală. Rubrici ca „Biblioteci junimiste” sau „Documentar junimist” îi prilejuiesc lui Liviu Papuc aducerea la lumină a numeroase scrisori și documente cu valoare culturală certă. Prezența lui Paul Miron și a lui Matei Vișniec, la început în calitate de corespondenți, apoi integrați în colectivul redacțional, facilitează legăturile cu literaturile străine, remarcabile fiind în acest sens și numerele dedicate interferențelor culturale. Cu această ocazie se vor publica traduceri din scrieri contemporane, aparținând literaturilor belgiană, italiană, spaniolă și maghiară. Poezia originală e
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
24.III.1927, Zlătunoaia, j. Botoșani - 7.VIII.1998, Suceava), poet. După studii secundare la Liceul Comercial din Botoșani (1940-1947), urmează Facultatea de Drept din București (1949-1953). A lucrat ca judecător la Rădăuți, funcționar la Sfatul Popular din Gura Humorului, corespondent al Radiodifuziunii Române. A fost membru fondator al Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor la revista „Bucovina literară”. A debutat în „Iașul nou” în 1950, iar editorial, cu volumul Din Nord, în 1972. Prima și principala temă a poeziei lui D.
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
Dacă se comunică lucruri care nu se întâmplă, indiferent de motive, încrederea angajatului în persoanele de la conducere va scădea și, în final, va dispărea. Mai multă comunicare nu înseamnă că lucrurile merg mai bine, dacă transmitem informații care nu au corespondent în realitate. Indiferent ce comunicăm, trebuie să fim siguri că respectivul lucru se va întâmpla. Când oamenii ne spun că nu comunicăm, nu ne spun că nu vorbim. Ne spun că, după ce vorbim, nu se schimbă nimic. Am ales să
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și în literatura de limbă franceză, dedicată acestui management. Ambele concepte fac referire la mediul intern al organizației. Consecința segmentării strategice a afacerii în mediul intern este apariția unei structuri organizaționale speciale, așa-numita „unitate strategică de afaceri” (USA), cu corespondentul anglo-saxon strategic business unit (SBU) și corespondentul francez domaine d’activité stratégique (DAS). În plan extern, în mediul înconjurător concurențial, segmentarea strategică are drept consecință apariția grupurilor strategice. Această divizare a apărut, în teorie și practică, cu mai bine de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
acestui management. Ambele concepte fac referire la mediul intern al organizației. Consecința segmentării strategice a afacerii în mediul intern este apariția unei structuri organizaționale speciale, așa-numita „unitate strategică de afaceri” (USA), cu corespondentul anglo-saxon strategic business unit (SBU) și corespondentul francez domaine d’activité stratégique (DAS). În plan extern, în mediul înconjurător concurențial, segmentarea strategică are drept consecință apariția grupurilor strategice. Această divizare a apărut, în teorie și practică, cu mai bine de trei decenii în urmă. Una dintre firmele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Pasionat al istoriei, C. a reușit să culeagă un impresionant număr de documente referitoare la trecutul românilor, pe care le-a tipărit în 25 de volume, sub titlul Uricariul sau Colecțiune de diferite acte. Pentru aceasta, va fi ales membru corespondent al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe C. redactor, au apărut și câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul” (1850
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
al Teatrului Național din Iași, urmându-i în funcție lui Mihail Sadoveanu. Între 1924 și 1928 este inspector general al teatrelor. Din 1937 va fi codirector la „Însemnări ieșene”, alături de M. Sadoveanu și Gr. T. Popa. În 1942 devine membru corespondent al Academiei Române. Pentru valoarea operei sale poetice obține mai multe distincții, între care Ordinul Național al Legiunii de Onoare din Franța (1929), precum și Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1915), Premiul Direcției Generale a Teatrelor (1919), Marele Premiu Național de Poezie (1925
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
renunțe la conducerea ei, după mai bine de trei ani. Mai ales în primii ani, apariția periodicului a fost deseori oprită de cenzură. C. se citea în întreaga Transilvanie, și pentru a răspunde interesului cititorilor, își organizase o rețea de corespondenți în comitate și în marile orașe. După retragerea lui Al. Roman, care va edita din 1868 „Federațiunea”, C. își pierde treptat colaboratorii, mai ales pe cei literari, și cititorii. Politicește, gazeta lui Sigismund V. Pop încerca o mediere între interesele
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
făcut? București, 1956 (în colaborare cu A. Ivanovski); I. Ehrenburg, Căderea Parisului, București, 1956 (în colaborare cu M. Mihail); G.I. Uspenski, Moravurile de pe ulița Rastereaeva, București, 1957 (în colaborare cu A. Chișinevski); W. Scott, Rob Roy, București, 1957; W. Burchett, Corespondent în U.R.S.S., București, 1962; P. Abrahams, În calea trăznetului, pref. V. Moglescu, București, 1963. Repere bibliografice: Sebastian, Jurnal, 420-422; Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, „Chipurile și priveliștile Americii”, VR, 1940, 7; Ion Biberi, Lumea de mâine, București, [1945], 255-264; Perpessicius
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
mișcarea legionară, încheiat după asasinarea lui Mihail Stelescu, episod deplâns în spovedania-rechizitoriu Acuz... (1937). Atunci se înscrie în Partidul Comunist, motiv pentru care e arestat prima dată în același an, apoi în 1940. După 1944 lucrează ca redactor la „Scânteia”, corespondent de presă pe frontul de Vest. După război mai deține funcții la reviste ca „Flacăra”, „Luceafărul”, „Albina”. O vreme a fost ales în Biroul de conducere al Uniunii Scriitorilor. C. scrie versuri de la șaisprezece ani, unele patriotice. Se impune cu
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]